1,728 matches
-
se umezesc Cu lacrima Primei Uniri! AVRAM IANCU Cu Horea-n sânge și în gând, Și-nvăluit de dor de drept, La Blajul nostru, Blajul Sfânt, Și-a pus un tricolor pe piept. Simbolul luptei pentru toți, Pentru cei vii, pentru străbuni, Glasul lui Iancu, dintre moți, Răsună-n suflet de români ! Ecoul lui și azi se aude, Din strigăt de cădere-n moarte, Din viața celui ce se-ascunde, Spre neuitare-n gând și fapte! AZILUL DE BĂTRÂNI Mame plăpânde, bătrâni tați
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
ai tuturor, la toate, Copii, ai nimănui, rămași, Când umiliți sunt cât se poate Nu recunosc că au urmași. RUGĂMINTE CĂTRE CEL CE PLEACĂ Ești ultimul plecat al lumii, Cel ce se-ndreaptă către ai mei, De-mi întâlnești cumva străbunii, Să îmi duci smerenia la ei ! În lumea lor nevinovată, Să duci tu vestea că sunt bine, La a mea mamă, al meu tată, Tu să le spui ce se cuvine : Că-i rog privind spre steaua lor, Ca grija
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de lângă noi pe veci păganii! E mandră țara noastră și-i bogată încă Dar sângerează-n sărăcie tot poporul Și se întreabă cu ochi stinși de jale-adancă, Unde-ați
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
vatra strămoșească, Si dintr-o roată Horia își înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n care azi conduc străinii! Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de langă noi pe veci păgânii! Dorina Omota 30.11.2015 Referință Bibliografică: Bat clopote dar bat a jale... / Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Românii mei înfrigurați... Kuppenheim, 29 Noiembrie 2016 Departe sunt de tine, țară, Românii mei îndurerați De dimineață până-n seară De-aici v-aud cum vă certați: „Sus adevărul, jos minciuna!” Porunca-i sfântă din străbuni, „Ei” vă promit, ca-ntotdeauna Că sunt ascultători și buni, Iar când ajung acolo sus Nu-și mai aduc de voi aminte Și toți se cred ca un Iisus, Unii depun și jurăminte! Mă rog smerit lui Dumnezeu, Acum când
ROMÂNII MEI ÎNFRIGURAȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372976_a_374305]
-
timp de luptă, timp de pace toți dau vamă, Coboară-n veac și urcă trepte mărturii Zidiri de suflet luminoase ctitorii Distins oficiază Pontiful cărturar În vorbă înțeleaptă, vibrații de cleștar Și timpul trece-n ropotirile de ape Îmi sunt străbunii tot mai dragi, tot mai aproape În fluturări cu aripi, calme de etern Ninsori de secole prin amintiri se cern Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Sanctuar de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]
-
sunt prezentați ca fiind adevărații stâlpi ai culturii românești. Citind paginile manuscrisului distinsei autoare am rămas plăcut surprins să citesc despre tradițiile încă prezente în satul românesc. Chiar dacă acum informațiile curg prin televiziuni, săteanul simplu își păstrează acele obiceiuri din străbuni. Sărbătorile și ritualurile profane asociate cu cele religioase sunt într-o interdependență totală. Floarea CĂRBUNE vrea să arate lumii aceste tradiții ca pe un fapt neînvins de societatea informatică secolului XXI, culegând cu o migală de ceasornicar acele creații inedite
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
sămânță celor vii se alătură și țipă, apoi că dintr-un semn silabisesc iubirea născută din porunci clădind o altă lume cioplita pe un lemn. Un fel de sentiment clădit din dor topit o arătare spartă de voci, dor din străbuni, ce se alatură-n descânt sau dintr- un riț o mângâiere sacra clădită-n văgăuni. Mă otrăvesc cu silogismele dospite otravă din gândirea unui zvon. Genune, iar peste simplul adevăr părerile ivite sunt îmbrăcate în nectar și alte spume. Mă otrăvesc
ILUZII SPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345815_a_347144]
-
de "fraudă sentimentală"... păi același gust al fructuli "cireșele pietroase din pomul fericirii" aveau "fructul pasiunii" și mi se părea că atingeam bolta cereului, iar ființele noastre se transformau în îngeri; dar cinstit îți spun, amice, nu mă gândeam că străbunul Adam ar fi păcătuit. Pe atunci... nici prin gând nu mi-ar fi trecut că IUBIREA ar fi fost o păcătuire a celui îndrăgosti. Dar cum bine spuneau cei ce se aflau la masa cea de taină, când zarul a
PARTEA A II-A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345876_a_347205]
-
orice loc oftează Cu Puterea Spiritului Sfânt îi luminează! Sunt oameni buni căzuți în necredința Singuri și-au deschis porțile spre suferință Fii pentru înrăiți și păcătoși - speranța Tu iubire veșniă, trezește-i și pe ei la viață! Avut-au străbuni cu credința, luptători cu drag Din vită de martiri și de eroi poate se trag Adă-ți aminte Doamne! Aspru nu ii judeca Îndreaptă-le căile, mărește Oastea Ta! Referință Bibliografica: Ruga pentru suferinzi / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
RUGĂ PENTRU SUFERINZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347755_a_349084]
-
tendințele secolului în care trăim. Librăriile nu funcționează. Chioșcuri de ziare existau în alte secole. Între casă, slujbă?și sala de fitness, librăriile noastre au luat forma laptop-urilor, a ipad-urilor, a telefoanelor mobile ultra-performante. Să nu cumva să creadă străbunii că noi nu citim. Cei mai buni dintre noi resping televizorul. Procentul accesului la lectură este același, străbuni iubiți, nu vă alarmați! Dacia Eternă se vrea o revistă care să și onoreze numele și va cuprinde, cu fiecare număr nou
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
și sala de fitness, librăriile noastre au luat forma laptop-urilor, a ipad-urilor, a telefoanelor mobile ultra-performante. Să nu cumva să creadă străbunii că noi nu citim. Cei mai buni dintre noi resping televizorul. Procentul accesului la lectură este același, străbuni iubiți, nu vă alarmați! Dacia Eternă se vrea o revistă care să și onoreze numele și va cuprinde, cu fiecare număr nou, pagini despre istoria și viața dacilor, expuneri privind tradiții, datini și obiceiuri ale urmașilor lor, românii de azi
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
pentru a-l transforma în Țară prin arat, ca apoi să-i culeagă rodul. De asemenea PI-TAR, cel care are grijă de pâine, pită, are corespondent în sanscritul pitr=tată, căci în orice familie patriarhală tatăl procură pâinea; poate că străbunii noștri nu trebuiau să aștepte sosirea bulgarilor ca să rostească pită și pitar, cum ne "învață" DEX-ul. De ce noi spunem "Țara" și nu "Tara"?... Poate pentru că în limba noastră, anumite noțiuni delimitate (frecvent ascuțite), conțin litera Ț: țărușul înfipt în
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu, Timotei Cipariu ș.a. Deosebite sunt cele scrise de Ion Maiorescu în 1847, în Foaia pentru Minte, Inimă și Literatură: „Limba română care ne este numai singurul rămas de la străbunii noștri, această limbă frumoasă, dulce și de mare preț, se va cultiva și va înflori ca o plantă de viță strălucită, ca o plantă de o viță mare.Această limbă a fost una mie șapte sute patruzeci de ani, muntele peste
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
se nasc sub aceeași climă,pe acceași vale, în același munte, lângă același râu? Pentru ce să ne mai căutăm fericirea numai în separatisme demarcatoare, fugind și de cea mai ușoară apropiere? Pentru ce să mai provocăm din morminte umbrele străbunilor noștri, făcându-ne spaimă unii la alții ? Pentru ce să nu căutăm viitorul cu bărbăție unită în ochi?” (2-pg.346) Publicistul și poetul ardelean, Szentiváni Miháli (1813-1842), scria, adresându-se nobilimii maghiare: „ Domnilor , să mărturisim și să ne dăm seama
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de a cunoaște cât mai mult din tradiția ancestrală îi atrage simpatia celor în mijlocul cărora s-a strămutat, dar trezește și dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv animozități, acolo unde prejudecățile și autoritățile locale se
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
prag. Il port în inimă zi de zi Și-l păstrez pân' voi muri! Mă-nsoțește-n orice clipă Și de lacrimi fac...risipă! Mi-ai mai spus făr' a clipi: Câtă dragoste poți oferi!" Dragostea, prieten bun, Este-n Doina din străbun.. Este-n soarele cel mare, Și-n pasărea călătoare. O găsești în flori de vis, Pînă sus în Paradis! Trăiește și-n ochii mei O găsești...privind în ei. Intrebând, mai vrei a ști Ce gândesc eu zi de zi
TOATE-ACESTEA... de DOINA THEISS în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346253_a_347582]
-
nici plânge, Dușmanii țării-s azi cu noi de-același sânge, Durerea-n a lor suflet nu poate să încapă Când singuri azi românii țara își îngroapă. Se mișcă des pământul și ape-și ies din văd Semn ne trimit străbunii ce în genunchi nu cad , Și cum să nu te doară, să nu îți pară rău Când cei ce pradă țară sunt toți din osul tău. Referință Bibliografica: M-atinge dorul altor vremi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
mister, aceleași anotimpuri, La voi, învălmășite sunt și curg în alte timpuri . . . La noi, te soarbe ce-i în jur, topit în rugăciune, La voi, un sentiment obscur, cu iz de-ngropăciune. La noi, ne-ntoarcem în pământ, cum o făceau străbunii, La voi, cenușa dau în vânt și domnii și nebunii . . . La noi, e drumul înspre rai, la DUMNEZEUL-TATĂ, La voi, e drumul spre dolari și IAD, îndată-ndată!. . . =Detroit - Michigan - USA - 5 OCTOMBRIE 2003= Versuri scrise cu amărăciune în suflet
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
lumină și la butonieră doar la defilare ori la sărbători, ci o rostește ca pe un crez, ca pe o sentință ca pe o imaginară ... a 11-a Poruncă biblică: „Simțeam/ cu fiece bătaie de frunză/ sub vântul tomnatic/ sufletele străbunilor mei/ înhămați eternei porunci/ a păstrării/ pământului sacru// Simțeam/ cum doream să rămân/ în vecie/ pe vârful bântuit de memorii/ alături de stafiile/ dacilor mei nesupuși.” („Sufletele străbunilor mei”) Petre Curticăpean aduce... „Ofrandă” cititorului o selecție din volumele editate sau în
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
-a Poruncă biblică: „Simțeam/ cu fiece bătaie de frunză/ sub vântul tomnatic/ sufletele străbunilor mei/ înhămați eternei porunci/ a păstrării/ pământului sacru// Simțeam/ cum doream să rămân/ în vecie/ pe vârful bântuit de memorii/ alături de stafiile/ dacilor mei nesupuși.” („Sufletele străbunilor mei”) Petre Curticăpean aduce... „Ofrandă” cititorului o selecție din volumele editate sau în curs de apariție. Ar fi putut foarte bine să-și intituleze volumul „Cele mai frumoase poezii”, dar poate nu era chiar exact. Are poezii și mai frumoase
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
Mister). Folosind elementele fabulei poetul face politica denunțului înfierând personajele cu mască și fără mască care contribuie și azi la dezordinea social. Sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al omului, autorul răstălmăcește aparențele pentru a descifra filonul spiritual: ”Vin străbunii,/ Te iau de mână./ Sosit-a clipa,/Nu te speria!// Spânzurată de Cer/ E nădejdea “.( Afecțiune). Scrisă într-un registru patetic a biografiei sale somtuase, poezia “Sub Țibleș “, ne revelează tărâmul fabulous, anistoric, al trăirilor în atingere cu haloul mitului
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
a faimei: acolo printre cei alături de care a copilărit, fizionomia lui și-a regăsit ascendentele oltenești, viața lui dobândește un patetic sens, operă lui artistică își împlinește adevărată lui statura. Fiul vine să se situeze docil în obscurul convoi al străbunilor”. - Cum de nu am auzit ce a spus?! Dacă știam îl invităm și pe el aici, împreună cu noi, să ne bucurăm de această veșnică primăvară, la braț cu Dona Albă. - Este și el tot aici. A trecut dincolo, adică aici
BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]