40,154 matches
-
Sorin Lavric Eo constatare de bunsimț că ochiul străinului te vede mai limpede, scutit fiind de insinuarea amorului propriu. E ca într-o oglindire căreia îi lipsește efectul deformator al iubirii de sine, de aceea în chipul pe care îl arăți veneticului este atîta adevăr cîtă distanță sufletească te
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
n-au voie la volan. În plus, trebuie să se îmbrace cu abaya și să-și acopere părul, atunci când ies din casă. Sunt reguli care nu pot fi negociate și țin de cultura islamică. De obicei, nu sunt probleme cu străinii care vin la noi, însă datoria noastră e să-i punem în temă cu ceea ce îi așteaptă aici", a spus Abu Khazir. La rândul său, Anamaria Prodan a declarat că va merge în Arabia Saudită și va respecta regulile locale. Fanii
LAURENȚIU REGHECAMPF a lămurit situația Anei-Maria Prodan la ALL HILAL by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/27462_a_28787]
-
eroicii bărboși se bat în tranșee? Când Franța și Germania se gâtuie și se gazează reciproc? Cine sunt acești dezertori și refractari ale că- ror nume, astăzi, în plină comemorare morbidă, nimeni nu se gândește să le pronunțe? Nebuni, agitați, străini apatrizi, care au ales numele mișcării lor împotriva artei și societății la întâmplare, dintr-un dicționar. Dada! Mai are cineva idee despre ce e vorba?” Chiar așa: câtă cutezanță la acești aventurieri uitați cu totul! Cu mențiunea, totuși, că insolența
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2756_a_4081]
-
deloc, iar dacă mai și știai cum era de fapt, atunci... Până la urmă, undeva, într-un sat, o babă, ba vreo două, și o rusoaică mai tânără, foarte cooperante toate, că nu le amenința nimeni că dacă vorbesc cu un străin/o străină le înghite Gulagul, chiar și pe vremea post-Stalinului, îl recunosc și, fericite, nevoie mare, o ghidează către o izbă destul de răsărită, de fapt o mizerie, dar raportată la mizeria sovietică știută e lux, unde o jună cu ochi
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
ca asta s-au mai făcut, cu soldați care au avut un amor în timpul războiului și pe urmă s-au dus la ei acasă. Când era vorba de nativi sovietici, și fetele erau la fel, că nu era voie cu străinii, iar în celelalte filme, țările unde rămâneau iubitele neconsolate erau, de obicei Italia, sau, mai rar, Franța, și SUA, unde, se știe, nu era interzis să mergi în străinătate, să primești străini în casă, iar banii erau convertibili oriunde te-
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
erau la fel, că nu era voie cu străinii, iar în celelalte filme, țările unde rămâneau iubitele neconsolate erau, de obicei Italia, sau, mai rar, Franța, și SUA, unde, se știe, nu era interzis să mergi în străinătate, să primești străini în casă, iar banii erau convertibili oriunde te-ai fi dus, chiar în lagărul estic, în care lui Giovanni îi merge atât de bine. Numai că filmul nostru, mă rog, al lor, se potrivește mănușă pe un text recent al
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
Rusia (Sfânta Rusie, Humanitas, 2013). Prima propoziție din această carte este edificatoare: „Tehnica minciunii e la fel de veche ca Rusia.” După ce ne explică de ce și cum se mințea în imperiul țarist („’e o adevărată artă aceea de a-i minți pe străini’ observa Custine”), trecem mai departe: „Secolul XX a cunoscut însă o nouă versiune, mai complexă a ei: minciuna comunistă. ș...ț E o minciună în două trepte.” Prima treaptă o lăsăm, a doua e mănușa pereche a celei din film
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
film. „A doua treaptă a minciunii constă în a-l face pe martorul străin să creadă că în comunism realitatea este aceeași cu cea pe care o trăiește acasă. De pildă: i se dă o cifră falsă privind creșterea economică. Străinul n-o crede și corectează cifra. Nu e 10 %, ci, să spunem, 4 %. Dar, instinctiv, e înclinat să creadă că idealul economic este de aceeași natură și în Est, și în Vest: creșterea, îmbogățirea, prosperitatea - fără să-și dea seama
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
că, dacă există vreun proiect, acesta nu e un proiect economic în sensul în care-l înțelegem noi. Dubla referință (pe de o parte la realitatea obișnuită, pe de alta la pseudorealitatea ideologică) este resortul cel mai eficace al păcălirii străinului. I se prezintă un primar, un ziarist, un istoric, iar străinul crede că are de-a face cu un primar, cu un ziarist sau un istoric. Dacă e destul de ager la minte, nu va crede minciunile pe care i le
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
în sensul în care-l înțelegem noi. Dubla referință (pe de o parte la realitatea obișnuită, pe de alta la pseudorealitatea ideologică) este resortul cel mai eficace al păcălirii străinului. I se prezintă un primar, un ziarist, un istoric, iar străinul crede că are de-a face cu un primar, cu un ziarist sau un istoric. Dacă e destul de ager la minte, nu va crede minciunile pe care i le vor servi aceste personaje, dar nu le va pune la îndoială
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
și unde niciodată nu rămânea mai puțin de 7-8 ore, luând acolo masa de prânz și odihnindu-se apoi: „Spre deosebire de mamele de fete, mamele de băieți erau la mare cinste.Exista un fel de linie despărțitoare între ele și unui străin îi era destul de ușor să-și dea seama care dintre doamnele durdulii și respectabile aveau cele mai bune produse de vânzare. Pentru că în timp ce mamele de fete obișnuiau să râdă mult, să atragă atenția asupra grupurilor familiale, mamele de băieți stăteau
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
Fundulea, deschis de ”Fundația pentru Câinii Străzii” și administrat de Georgiana Văduva, nu are o reputație bună. Potrivit adevarul.ro, ”gurile rele spun că spun că Văduva își construiește casă cu banii primiți din donațiile, foarte greu de controlat, de la străinii miloși, care doresc să rămână anonimi.” Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor are două baze Palady și Mihăilești, unde câinii sunt ținuți în condiții improprii.. Este aproape o misiune imposibilă pentru un iubitor de animale să adopte un câine de la
ASPA, acuzată că ridică câini ilegal de pe stradă () [Corola-journal/Journalistic/22371_a_23696]
-
de ani, a fost vizitată doar de pescari,de un cioban care avea un fel de stana,de oameni care făceau grătar sau plajă și de cei care își aruncau gunoaiele acolo după ce zugrăveau. Va deveni acum obiectiv turistic, iar străinii se vor „îngrămădi” să o vadă. Toată lumea se miră de fauna și floră acestui loc. În mai bine de două decenii, se aștepta să rămână pământ gol? Să ne mândrim că avem un stat care nu își dă interesul. Din
Urban exploring- Delta Dunării de Bucureşti - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/22399_a_23724]
-
mesaje eronate despre tradițiile culturale și recunoaște că țăranul român de astăzi are în gospodărie lucruri ”Made in China” sau cumpărate de la ruși, care se străduie să fie și oameni ai satelor, dar, în același timp, și ai orașelor. Câți străini vin la MTR și cum concurează acesta cu alte muzee din Capitală, a răspuns directorul MTR, Virgil Nițulescu, într-o primă parte a acestui interviu. - Muzeele nu mai sunt de mult ceea ce erau pe vremuri... de mult însemnând, vorba lui
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
Madrid este asemănatoare cu cea a tuturor imigranților care au o medie de 35% de șomeri. Aceste cifre au fost publicate în Sondajul Regional de Imigrație din regiunea Madrid, care a fost realizat pe baza a 3000 de interviuri cu străini care trăiesc în regiune. Pentru acest sondaj au fost consultați și 800 de români din Madrid, regiune în care comunitatea româneasca este cea mai numeroasă în rândul străinilor. La Madrid și în orașele din jur trăiesc peste 220 de mii
Vremuri grele pentru românii din Spania: Unul din trei nu are loc de muncă () [Corola-journal/Journalistic/22801_a_24126]
-
Madrid, care a fost realizat pe baza a 3000 de interviuri cu străini care trăiesc în regiune. Pentru acest sondaj au fost consultați și 800 de români din Madrid, regiune în care comunitatea româneasca este cea mai numeroasă în rândul străinilor. La Madrid și în orașele din jur trăiesc peste 220 de mii de romani. Femeile continuă să-și găseasca mai usor de muncă decât bărbații. Peste 60 la sută dintre femei au loc de muncă, iar bărbații doar în proporție
Vremuri grele pentru românii din Spania: Unul din trei nu are loc de muncă () [Corola-journal/Journalistic/22801_a_24126]
-
două volume cu statut special, Cântece de trecut strada (Florin Iaru) și Aduceți verbele (Marta Petreu), apărute în format electronic pe site-ul Liternet.ro. Sublinez că nu am inclus în listă antologiile de autor, acestea având un alt regim, străin de obiectul observației mele.
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
lumii/ vorbesc alte limbi,// scriu singur și singur mor/ în scrisul meu, Și tăcerea, și corpurile ei,/s-au adunat atîtea,/ prin miezul serilor,/ prin memorii rătăcitoare,/ acolo se vorbește despre viață,/ ca despre ceva de demult,/ ca despre ceva străin, întratî t de robace au fost tăcerile și corpurile lor,/ într-o seară tu cîntai,/ era mare pustiu și multă înstrăinare/ în viețile noastre,/ despre asta era cîntecul tău,/ pe care îl aud , acum,/ înainte de a pleca,/ înainte de a face
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
condițiile, fiindcă exista concepția că nu trebuie să avem griji cotidiene, ci să ne concentrăm asupra pregătirii pe care am început-o chiar de a doua zi. În ”Orășelul Stelar” (Zviozdnîi Gorodok), pe lângă cosmonauții ruși și o mică grupă de străini care erau deja gata de zbor, eram noii candidați cosmonauți din cinci țări care nu ne cunoșteam unii cu alții, unii vorbeau rusește, alții nu. Gazda a organizat un curs de limba rusă pentru toți, pentru a ne uniformiza cunoștințele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
și antireclame: „Apa minerală Hebe/ Face p... ca de bebe”sau „Moarte sigură cu cobra,/ Dar mai sigură cu Mobra” etc. Nici informațiile în versuri despre viața sexuală din căminele studențești nu lipseau: „În căminul medicinii/ Te poți f... cu străinii”, „Din căminul de chimie/ Poți să iei blenoragie”. Era vremea defulărilor sociale și sexuale în versuri underground. Metafizica budelor Cum pe vremea aceea nu exista internetul iar de tipărit nici nu putea fi vorba, suportul de comunicare era WC-ul
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
care s-a căznit atât de mult în viața pământească. Altminteri, domnul apare veghind din ceruri la soarta Moldovei și a României întregi. În fața nimicniciei vremurilor de ocupație a provinciilor istorice, de către austrieci, de către unguri și de către ruși, adică de către „străinii” cei răi, mântuirea (în poezia „Doina”) nu poate veni decât de la Ștefan cel Mare: „Ștefane, Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/ Las’ Arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților/ În seama părinților...”[31]. Vievodul, dotat cu atributul divin
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
însănătoșirea României. Grație lui vom rezolva, în cea mai mare parte, problema șomajului. Toată lumea va avea ceva de făcut. Dacă știi să faci ceva cu mâna ta, nu depinzi de nimeni, ești autonom. Acum, românii bat drumurile Occidentului, slugărind prin străini, în loc să muncească și să prospere în țara lor. Tot ce ar trebui să facem, ca guvern național, ar fi să promovăm micul întreprinzător, breslele și meseriile larg răspândite, ajutate de o industrie performantă și nepoluantă. Acțiuni precise, nu bătut apa
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
nevoie de un sistem financiar care să-i aparțină, de o politică monetară care să răspundă nevoilor specifice și de o politică fiscală dictată de realitățile noastre. În țara noastră bătrânii sunt umiliți, copiii nu au viitor, pământul este vândut străinilor, iar credința strămoșească este călcată în picioare - iată realitatea! Dezastrul este băgat sub preș. Se dau cifre, care de care mai umflate. Una sunt cifrele, alta economia reală. De pildă, se tot scrie că am ieșit din criză. Cum să
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
să-mi fac casă, iar el a refuzat, urlând cu răutate: „În Sahalin, în Kamceatka, în Siberia îți vei face casă!”. Nu le-a fost ușor românilor bucovineni să învețe a trăi și după...moarte, apăsați de ciubota aspră a străinilor care le-au răpit Țara, încercând să-i distrugă ca neam. A trecut prin infernul regimului bolșevic și Toader Penteleiciuc, reușind să supraviețuiască calvarului stalinist. „Atunci i-au distrus pe români prin masacre, deportări, întemnițări, iar acum se folosesc alte
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
Iubitori ai limbii române din Turcia au absolvit cursurile Institutului Cultural Român din Istanbul Miercuri, 22 ianuarie 2014, la sediul ICR Istanbul a avut loc festivitatea de înmânare a diplomelor de absolvire a cursurilor de limbă română pentru străini. După frecventarea a 64 de ore de curs în perioada septembrie 2013 - ianuarie 2014, un număr de 33 de cursanți au susținut și promovat testul de evaluare a competențelor ligvistice, încheind cu succes cel de-al 4-lea semestru. Absolvenții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92689_a_93981]