845 matches
-
-și armele și cer cetând în tot locul. Cu toate astea, morții conti nuau să-i întâm pine în fiece dimineață, înfiorându-i pe locui torii orașului cu privirile lor îngrozite. Până într-o dimineață, când un pâlc întreg de străjeri fu găsit, cu arme cu tot, stivuit, ca sacii la moară, și comparația nu păru nelalocul ei, căci aveau cu toții obrajii secați și albi, de parcă ar fi fost dați cu făină. Atunci locuitorii înțeleseră că sunt pierduți. Estimp, pictorul continua
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oameni, pe care o întâlnim de la Peking (China) până la Kremlin (Rusia), și la tătari, grupați în hoardă. Attila, asupra căruia se exercită, atotputernică, influența milenarei concepții a imperiului "ceresc" universal al Chinei, a fost pentru romani, ca și Alaric, un "străjer" al graniței (Iorga), un "ofițer" înscris în ierarhia constantiniană. Dar, pentru huni, el era Hanul, stăpânul, "domnul lumii", iar împărații romani doar supușii lui. Cu toate acestea, în ciuda ambiției sale, Attila n-a bătut monedă niciodată, ci o folosea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
însă doar la atât, intuiție formulată deja de Jan Kott care, vorbind despre Hamlet, constata: „cuvântul cu cea mai mare rezonanță pe scenă este a supraveghea” (Kott, p. 56). Supravegherea se manifestă încă de la început: „Cine e acolo?”, întreabă neliniștit străjerul însărcinat, alături de camarazii lui, cu paza castelului Elsinor, cu supravegherea a tot ceea ce se petrece în afara zidurilor acestuia, de unde dușmanul ar putea năvăli pe neașteptate sau s-ar putea strecura pe furiș, nevăzut de nimeni. Pe meterezele castelului-cetate, oștenii stau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Și el era acolo. „Auzi ..., știi ceva, eu sânt ... din ăia,... comandorul Frățilă, ia..., ieș-afară!” H: HÎ! S: Nu discuta, cre’ că-l bătea. Așa o labă grea, ... vai de mini! H: HÎ. HÎ! S: Vai de mini! H: Di străjer de-a lu’ Ștefan .... S: Băi, ÎȚi dai sema! Cât o ... cât o..... Bini cî el este ... era... un pic... Asta a fost și complexu’ lui, de fapt. Era un tip care fierbea foarte tare, dar, apele liniștite deasupra.... H
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
în universul supozițiilor, al prejudecăților, al datum-urilor culturale, sociale etc. ale fiecărui individ. Fie că este adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul poate fi pajul, întregul public poate asigura fondul sonor al vâjâitului vântului, al foșnetului frunzelor, al zgomotului produs de tunete etc.), spectatorul apelează, în comunicarea sa cu actorii/membrii echipei de teatru și cu ceilalți spectatori, la mijloace
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
la o profeție trăită, poate fi nu doar un semn al convertirii la viața consacrată, ci și o șansă de înseninare. Nu suntem nici mai buni, nici mai răi decât părinții noștri, însă încercăm să stăm la locul nostru, precum străjerii unui răsărit care oricum va apărea, chiar și atunci când noaptea pare să fie mai lungă decât de obicei. În măsura în care vom adopta o atare atitudine, vom fi mai liberi de angoasele prestațiilor spirituale și nu vom mai cădea așa de des
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
excelente.) COSTACHE STAMATI Poezia basarabeanului Costache Stamati (1786-1869) este impregnată de accente byroniene, prin poeții ruși, și e în general de tipul romantic, cu o vocație hotărâtă în direcția viziunii macabre și a umorului de colori. Umbra hatmanului Arbore, apărând străjerului, este colosală, monstruos gotică în felul hugolian: Cântând oșteanu aceste, pare că au fulgerat! Deci el tace și să uită și vede jos lângă sine Că un nour să lăsară de rază încongiurat, În care sta în picioare un voievod
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere e transcendent în poveste, la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și Dumnezeu și Sfântul Petre par de prin Humulești. În Povestea porcului străjerii împărătești vorbesc ca niște pândari de vie și împăratul se mânie ca cel mai de uliță dintre oameni. Tabloul etnografic corespunzător ar rezulta și mai bine dacă am compara Fata babei și fata moșneagului cu Cendrillon de Ch. Perrault. În locul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
continuă, de continență sau începuturile ostenitoare ale înfrânării. Victoria personală împotriva desfrânării nu se datorează numai eforturilor noastre personale, ci și puterii sau ajutorului dumnezeiesc, ilustrându-se cu adevărul din versetul: De n-ar păzi Dumnezeu cetatea, zadarnic ar osteni străjerul” (cap. 15-16 ). Convorbirea a XIII-a (19 capitole) este susținută tot de Avva Cheremon și tratează despre ajutorul lui Dumnezeu. În această Convorbire, Cassian expune raportul dintre har și libertate, fără a-l numi. Această întreprindere moral-teologică o face prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu-i biruință. Împăratul privește trist, după bătălie, departe, În munții dușmani, la marea cetate ce n-o poate Încă cuprinde. Dar anului unu Îi urmează anul doi, și de va fi nevoie, anul o sută al luptei.... Cuvinte: străji = străjeri, paznici, santinele; meterez = Întăritură militară formată dintr-un val de pământ susținută de material lemnos; Tapae = localitate din sud-vestul Daciei, unde au avut loc bătălii mari Între daci și romani. . DIN VIAȚA DACILOR după Alexandru Vlahuță Demult, cu câteva mii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de primăvară). Un jurnal de călătorie, intitulat Icoane din Carpați, substituie culorii emoția: „Mă cheamă-n zare munții, munții mei!/ Ce dor, ce dor adânc mi-era de ei!” Romanticul „nebun de libertate” adoră muntele misterios și caută luna, „melancolicul străjer”. Turme în peisaj alpestru au o mișcare fabuloasă, păstorul proiectându-se în legendă: „Sara purpurie-i schimbă/ Zeghea-n mantă triumfală...” Aceasta e scenografia. Erotica, în spațiu ozonat, nu poate fi decât puritate: „Și să te iau cu mine sus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
campanie dură împotriva noului președinte al partidului, I.G. Duca. Astfel, în Manifestul către țară, publicat în "Mișcarea" din 30 mai 1931, președintele georgiștilor afirma: " În fața acestei dezertări de la datorie a unei conduceri învinse fără a fi luptat, noi stăm neclintiți, străjeri ai [...] cinstei și ai demnității Partidului Național Liberal 511. Din listele de candidați și din rezultatele oficiale ale alegerilor, publicate în "Monitorul Oficial" rezultă că georgiștii nu au prezentat candidați în județele Câmpulung, Ciuc, Hotin și Maramureș. Scorurile electorale obținute
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de vedere al tipului de gesturi ale mâinii, contează rotația ori linia dură, tăiată, a mișcării brațului. Există extrem de multe semne arhitecturale de tip simbol: alegerea locului pentru ctitorirea unei biserici, vatra satului, în gospodării, gardurile cu formele stilizate de străjeri sau duhuri protectoare ale casei, felul sau locul în care sunt construite spațiile gospodăriilor etc. Gradul de deschidere al ochilor depinde, însă, și de persoanele care nu sunt chiar fair play (deschid ochii mari), ori de excitație (spectatorii la fotbal
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de redactor-șef e deținută de C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii lui Ion Creangă), cronici teatrale, note de drum, epigrame, glume, șarade etc. Beletristica, susținută de puține nume notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal Ghițescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
face aici aluzie fără îndoială la niște piese pierdute ale lui Thespis și Frinicos, predecesori ai lui Eschil, și la două din tragediile lui Eschil în care acțiunea se desfășoară timp de luni de zile. În Agamemnon, drama începe când străjerul, cățărat pe acoperișul palatului Atrizilor din Micene, zărește semnalele focului, lansate de Agamemnon din Troia, pentru anunțarea victoriei, pentru a o repeta din oraș în oraș. Îndată după aceea sosește Regele regilor. Lunile cât i-a trebuit pentru a realiza
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
În panteonurile punice anumite trăsături locale datorate fie devoțiunii speciale a fondatorilor fenicieni, fie contactului cu tradițiile indigene, fie, În sfârșit, dezvoltărilor autonome. În Cipru, de exemplu, pe de o parte, Astartexe "Astarte", pe de alta, Rashapxe "Rashap" (zeu arcaș, străjer al morților și stăpân al epidemiilor) au un rol important, chiar dacă, din cauza sincretismului, se identifică cu figura Afroditei (mai ales În sanctuarul din Paphos și Amatunte), respectiv a lui Apolloxe "Apollo" care, la rândul lor, acoperă vechi zeități indigene, tipice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cunoscută, iar barbarii sunt ținuți la distanță. Dar aceste granițe sunt fluide și s-au modificat deseori, În funcție de epocă și circumstanțe; implicațiile lor geografice sunt Înșelătoare. Polonezii, lituanienii și ucrainenii se prezintă toți În literatura și miturile lor politice ca străjeri ai „Europei” (sau ai creștinătății)3. Dar e de-ajuns să aruncăm o privire pe hartă pentru a constata că afirmațiile lor se exclud reciproc: e imposibil să aibă toți dreptate. Același lucru se poate spune despre istoriile rivale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui, înalță la cer sufletul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]