7,303 matches
-
ne umple de o minunată taină: taina Crăciunului! Dar, frații mei, cu toate aceste lămuriri, noi încă n-am ajuns la adevărată sursă a bucuriei Crăciunului. Căci simțim nevoia de a întreba mai departe: de ce oare s-au bucurat într-atît strămoșii noștri de ziua Crăciunului? Numai fiindcă și ei fuseseră copiii? Numai fiindcă și ei împărtășeau bucuria altora? Înțelegem că acesta singur nu poate să fie adevăratul motiv al bucuriei Crăciunului. Bucuria Crăciunului este o bucurie mai adîncă decît viața noastră
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
și ei fuseseră copiii? Numai fiindcă și ei împărtășeau bucuria altora? Înțelegem că acesta singur nu poate să fie adevăratul motiv al bucuriei Crăciunului. Bucuria Crăciunului este o bucurie mai adîncă decît viața noastră personală și chiar decît cea a strămoșilor noștri. Ea este o bucurie mai înaltă decît pămîntul, o bucurie care ne vine din ceruri! Este bucuria credinței! Dacă nu s-ar afla acolo, în adîncul nepătruns al ființei noastre, acea rază de credință pe care o purtăm în
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
fără să știm și care, din cînd în cînd, își cere eliberarea din închisoarea în care o ținem, o, frații mei, atunci bucuria noastră de Crăciun ar fi lipsită de adevăratul ei parfum, ar fi văduvită de adevăratul ei motiv [...]! Strămoșii noștri, cei ce se bucură în noi cînd vine ziua aceasta, de aceea se bucură: că în ziua aceasta s-a aprins în sufletul lor lumina unei credințe, iar prin această credință au putut să se biruie pe dînșii, au
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
ziua aceasta, de aceea se bucură: că în ziua aceasta s-a aprins în sufletul lor lumina unei credințe, iar prin această credință au putut să se biruie pe dînșii, au putut să biruie puterile mari și fatale ale vieții! Strămoșii aceia au crezut într-adevăr în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mîntuitorul lor și al întregii lumi. De aceea, bucuria lor a fost o bucurie adîncă și adevărată, putînd chiar să ne transmită și nouă ceva din căldura ei! Astfel
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
lor a fost o bucurie adîncă și adevărată, putînd chiar să ne transmită și nouă ceva din căldura ei! Astfel, frații mei, cred că înțelegeți acum adevăratul motiv al sărbătorii de astăzi și al bucuriei cu care o prăznuim. Iar strămoșii care ne-au transmis această sfîntă bucurie nu sunt numai strămoșii noștri de neam și de credință; șirul acesta al lor nu merge doar pînă la nașterea neamului nostru sau a Pruncului din Betleem, ci aș putea să spun, cu
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
ne transmită și nouă ceva din căldura ei! Astfel, frații mei, cred că înțelegeți acum adevăratul motiv al sărbătorii de astăzi și al bucuriei cu care o prăznuim. Iar strămoșii care ne-au transmis această sfîntă bucurie nu sunt numai strămoșii noștri de neam și de credință; șirul acesta al lor nu merge doar pînă la nașterea neamului nostru sau a Pruncului din Betleem, ci aș putea să spun, cu toată dreptatea, că lanțul trece dincolo de Iisus Hristos, mergînd pînă la
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
Însuși Tatăl a aprins-o în sufletul omenirii rebele, cînd, în noaptea pustiului, afară din Paradis, i-a dat făgăduința unui Mîntuitor. De la acest om, care cel dintîi a primit această rază de speranță, transmițînd-o fiilor lui [...], de la toți acei strămoși din care ne tragem, fiecare dintre noi a primit substanța credinței și a vieții lor, iar, prin ei, o primim acum cu toții de-a dreptul de la Dumnezeu. Cu toții ne tragem în veșnicie din Dumnezeu, iar în vremelnicie de la cel dintîi
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
din care ne tragem, fiecare dintre noi a primit substanța credinței și a vieții lor, iar, prin ei, o primim acum cu toții de-a dreptul de la Dumnezeu. Cu toții ne tragem în veșnicie din Dumnezeu, iar în vremelnicie de la cel dintîi strămoș, apoi de la toți cei ce au urmat. De la toți aceștia am moștenit bucuria așteptării lui Iisus, cea care freamătă acum, ca un codru uriaș, ca o orgă imensă înlăuntrul nostru! Simțim, iată, că bucuria aceasta a Crăciunului este bucuria împărtășită
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
bucuriei noastre. Și am să vă rog foarte stăruitor ca fiecare dintre voi să se gîndească acum la sine! Religia înseamnă legătură cu Dumnezeu. Legătura aceasta cu Dumnezeu trebuie să o trăiască fiecare în parte așa cum au trăit-o și strămoșii noștri. Că ei au avut o legătură cu Dumnezeu, acesta este, desigur, un lucru minunat pentru noi. Dar dacă numai ei ar fi avut această legătură, tot numai ei ar fi avut și această bucurie, iar atunci, prin faptul acesta
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
noștri. Că ei au avut o legătură cu Dumnezeu, acesta este, desigur, un lucru minunat pentru noi. Dar dacă numai ei ar fi avut această legătură, tot numai ei ar fi avut și această bucurie, iar atunci, prin faptul acesta, strămoșii noștri ar apărea cu mult mai bogați decît noi. Bucuria Crăciunului nu trebuie să însemne doar bucuria strămoșilor noștri; nu trebuie să însemne doar bucuria altora! Ea trebuie să însemne bucuria noastră, bucuria născută din credința fiecăruia dintre noi în
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
dacă numai ei ar fi avut această legătură, tot numai ei ar fi avut și această bucurie, iar atunci, prin faptul acesta, strămoșii noștri ar apărea cu mult mai bogați decît noi. Bucuria Crăciunului nu trebuie să însemne doar bucuria strămoșilor noștri; nu trebuie să însemne doar bucuria altora! Ea trebuie să însemne bucuria noastră, bucuria născută din credința fiecăruia dintre noi în parte și a tuturor împreună! Dacă nu avem acest motiv la temelia bucuriei noastre de astăzi, atunci încă
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
acest Mîntuitor să nu fie pentru tine numai o simplă vorbă, ci să însemne o adevărată putere! Trebuie să știi și tu bine, din propria ta experiență, că acest Mîntuitor te-a dezrobit și pe tine personal, ca și pe strămoșii tăi, din lanțurile robiei păcatului! Și dacă tu nu-L cunoști încă pe acest Mîntuitor, dacă tu zaci mai departe în lanțurile păcatului, atunci această bucurie de astăzi zadarnică este pentru tine! Dimpotrivă, bucuria noastră te poate face și mai
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
francezi. Magistrală! Maiestroasa! Cei care țin la țara lor, o respectă, îi acordă o importanță deosebită Zilei Națională și nu numai, a simbolurilor naționale: tricolorul, stema țării, deoarece sunt simbolurile cele mai de preț ale unei țări, simboluri venite de la strămoșii noștri, din războaiele și jertfele purtate de cei care au transmis mai departe și pentru care noi trebuie să luptăm cu adevărat, să le menținem. Francezii au un 14 iunie din 1989 când a căzut Bastilia, iar la noi de
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
ci și unui fond arhivistic impresionant. Pe marile și micile ecrane poporul urmărea cu sufletul la gură dezbateri pe teme de strategii și tactici de luptă, iar pentru divertisment rulau filme cu eroi legendari din trecutul glorios de luptă al strămoșilor noștri. Apăreau și militari din prezenta campanie, bărbați cu figuri oțelite, având suflete de copil și brațe de fier, care impresionau cu faptele lor de vitejie dar și cu impresionante parade în care tehnica de luptă îți dădea fiori mai
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimară/ Praful iubirii peste noi în noapte.” (Aș vrea). Într-o împletire suavă a clipei prezente cu cea viitoare (sperată), conștientizând - în fiecare clipă - faptul că poartă în vene sângele strămoșilor săi, departe de țară, departe de cei dragi, dincolo de lumea pe care o cunoaște și o recunoaște, Georgeta Resteman își adună picăturile de suflet, rostind un dulce: te iubesc, române și te iubesc, România! Apare astfel, ca o verigă a
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_pledoarie_pentru_multiplele_functii_ale_iu_gheorghe_stroia_1327657695.html [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
cât și credincioșii țării și Bisericii noastre, în calitate de membrii ai Ei, pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele înstrăinării și izolării pentru acest popor, care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi!... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Semnal editorial și publicistic - O Candelă în Carpați - Episcopia Covasnei și Harghitei - P. a II a... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu numai în Moldova, dar și în Transilvania și în Țara Românească. Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pământ în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură în
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412593791.html [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
unde deseori m-am bucurat, am iubit și mi-am făcut prieteni. Sydey e ceva mai vast... mai întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
și culmea, majoritatea mor în țara de adopție! Deci nu se mai reîntorc la bătrânețe în țara de unde au venit. Cu toate că mulți și-au jurat, atunci când au emigrat, ca la bătrânețe vor pleca să moară acolo... unde sunt și mormintele strămoșilor lor. Nu prea se poate! Stai în exil niște ani buni, lucrezi, îți faci o gospodărie... iar la bătrânețe, când nu te mai țin balalmalele unde vrei să te duci!? Au murit cei dragi, au murit prietenii, vecinii, a dispărut
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
te urmeze. Au servicii, au și ei copii... case, împrumuturi la bancă, rudenii noi, prieteni... cunosc locul, și mai apoi, mulți sunt născuți aici, pe meleagul emigranților, aici unde „ei” o numesc țara „lor” natală! Așa că... țineți legătura cu țara strămoșilor pe toate căile posibile până sunteți în putere fizică și mentală, iar când obosiți de atâta viață bună și frumoasă... căutați-vă un loc de veci, prin apropiere, pentru ca să fie ușor pentru urmașii cei dragi să vă mai aducă o
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
a-l continua la nesfârșit. Pe cu totul alte căi decât cele folosite de Darvin, știința de astăzi a ajuns la o concluzie, acceptată de absolut toți oamenii de știință, care constă în certitudinea că cimpanzeul și omul au un strămoș comun. În consecință suntem frați, dar cimpanzeul s-a ridicat mai târziu în două picioare decât noi oamenii. El este deci frățiorul nostru mai mic. Studiul despre care vorbesc a comparat cimpanzeul vârstnic cu copii umani. Rezultatele sunt dea dreptul
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399217873.html [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > ȚARA MEA Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Țara mea Țara mea este vatra pe care ard focurile în jurul cărora s-au adunat serile strămoșii noștri, unde au spus nepoților basmele cu Feti Frumoși, Ilene Cosânzene și zmei. Este Plaiul mioritic sacralizat în scrierile sale de poetul Lucian Blaga! Țara mea este aerul pe care-l respir și văzduhul plin de zborul animat de dragostea
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tara_mea_elena_armenescu_1354211245.html [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS. Itsoria nu recunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. „Noi suntem aici”, în timp ce toți vecinii noștri au venit mai târziu în țările pe
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Hristos și, cu toate acetea, am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de-a stăpâni țara pe care a locuit-o moșii și strămoșii noștri”. 4 Lipsa unor izvoare istorice incontestabile care să aducă informații relevante privind originile limbii, obiceiurilor și civilizației multimilenare care au existat pe teritoriul românesc în afara unor dovezi materiale arheologice (obiecte de cult, podoabe, unete, arme) și a tăblițelor de la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
secretă zidită din mînăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai. Astfel de descoperiri pot aprea oricând, inclusiv pe teritoriul vechii Dacii, care să completeze actualele scrieri depre istoria, cultura, religia și civilizația dacilor hiperboreeni. Revenind la modul în care sunt prezentați strămoșii noștri în scrierile antichității, se cuvine să amintim aici descrierea formulată de „părintele istoriei” HERODOT, care ținea să sublinieze că geto-dacii au fost un popor de elită al antichității admirat pentru dârzenia și vitejia lor în luptă, abilitatea în negocierile
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]