2,407 matches
-
ce viața și-au jertfit: Eroii legendari, pe care i-ai slăvit, Iar ființa lor e Calea Robilor. Părinte drag, primește-n dar Ofranda FIILOR ce te slăvesc... Și fie a se-mplini ce îți doresc: Să odihnești în plaiul strămoșesc.” În încheiere aș dori să recomand celor care citesc revista „Actualitatea Muzicală” să-și facă timp și să treacă pe la magazinul „Muzica” din București, să răsfoiască această carte de excepție „Ne vedem la Paris”, și vă asigur că intrând în
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
a aduna lumina speranțelor pe chipul său frumos, ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
departe, pe Domniță și pe fete Adăpând câinii de romani sleiți de sete. (Toți privesc spre fântână.). VEZINAS Dau străinilor din fântâna sacră să bea, pe cărare, Fără delegea e foarte mare! TEHOMIR Poate înadins pândesc să pângărească Legea noastră strămoșească. În cetate îi întâlnești la tot pasul, În unghere neîngăduite își bag nasul. Ne urmăresc orice mișcare, Cu ce scop, spune-ți, oare? Așa cum sunt liberi de se plimbă peste tot Romanilor știri să le trimită pot. (Către sine. ). Oh
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
la contruirea bisericii? Singura sursă pe care se bazează d-l Fărcuța este cea a donațiilor și sponsorizărilor din partea Consiliului județean Bihor, a Episcopiei ortodocse Oradea, a Consiliului local al primăriei Lăzăreni, din partea unor oameni de afaceri etc.Pe pământ strămoșesc bihorean trăiesc și muncesc zeci de mii de credincioși ortodocși, mulți la număr chiar din comuna Lăzăreni, alții fii ai satului Calea Mare, unii mai săraci alții mai bogați. Deasemeni sunt mulți creștini ortodocși români plecați din această zonă a
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre natură, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
două ori Îți vin codrii'n ajutor, De-i suna a treia oară Toți dușmanii or să piară Din hotară în hotară, Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile”. Cum spuneam, cei care au păstrat, în Basarabia rusificată, limba și datinile strămoșești, au fost țăranii. Boierii, încetul cu încetul, s-au deznaționalizat. Iată câteva rânduri sugestive despre ținutul din sudul Basarabiei, Bugeac, scrise de Vasile C. Arbore: „Satele se țin lanț de-alungul malurilor râurilor desemnate în depărtare prin linia verde a stufăriilor
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
confirmă practic “citirea” încrustărilor cosmogonice ale dacilor. Editează pe Internet materialele Primului Congres Internațional de dacologie și rezumatele celui de al II-lea. Este ales în conducerea UNITEM. Faptul că Andrei Vartic a avut curajul de a-și afirma credința strămoșească și convingerile politice i-au adus adeseori neajunsuri fiind urmărit și anchetat de KGB pentru „vederi apolitice și credința în Dumnezeu”, precum și pentru organizarea unor manifestări pro-românești și antitotalitariste (de ex., în vara lui 1968 - o acțiune de protest în
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
eroilor neamului românesc. În acest sens, sunt pomeniți toți luptătorii și eroii căzuți la datorie de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate, apărarea patriei și întregirea neamului. Românii întotdeauna vor ști să-și apere strămoșescul pământ încununat de crestele falnicilor Carpați, pământ care a fost stropit cu sângele scump al miilor de martiri și eroi ce s-au adus jertfă pe altarul Patriei. Trăim ca neam român și creștin, pentru că eroi ne-am zămislit, prin
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
Carpați, pământ care a fost stropit cu sângele scump al miilor de martiri și eroi ce s-au adus jertfă pe altarul Patriei. Trăim ca neam român și creștin, pentru că eroi ne-am zămislit, prin eroi ne-am apărat glia strămoșească. Credința în viața de după moarte a îndemnat pe oameni în toate timpurile să dea trupurilor celor morți o îngrijire deosebită, îndepărtându‑le în locuri ferite, pentru a nu fi pângărite. Bazat pe credința în Dumnezeu, “cultul eroilor” se apropie mult
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
scânteie să ni-l stingă, să ni-l frângă să ni-l ia pe Eminescu și doar unii să îl plângă, să-l bocească, să-l iubească doar în limba românească, și doar unii să îl ungă zeu pe stirpea strămoșească, și doar unii să-i stea lângă umbra lui cea eminească... Eminescu, Eminescu, Eminescu... doina bocet glas să doară fi`ncă, vai, ei s-au ales cu greu blestem și grea povară, închizându-l, ucigându-l pe eternul Eminescu și
EMINESCU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357557_a_358886]
-
emis de ANCE "Regina Maria", trimis către Guvernul României, dar și altor instutții de mare importanță din țara noastră. Suntem întru totul de acord că România își are locul în marea familie a Europei, dar și de faptul că tradițiile strămoșești, ale fiecărui popor în parte, trebuie respectate cu sfințenie. În rândurile de mai jos dăm spre citire Comunicatul: R O M Â N I A ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” Sub patronajul de onoare al MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE și
COMUNICATUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357546_a_358875]
-
În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să mai
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
face parte din „tacâm”, din obiceiul casei, e deja bătrân, deși neobosit, sportul național al călcării în picioare a valorilor. „Mentorii” s-au dovedit eficienți, gras remunerați, statul postdecembrist - invizibil la lecția despre protejarea reperelor fundamentale: Țară, Neam, Credință, Pământ strămoșesc. „Destinul iubitorilor de neam” se intitulează, relevant, simptomatic, un tulburător poem al Larei, dedicat unui alt mare patriot dispărut - Orfeul de Pererita, Grigore Vieru: „E Paștele Blajinilor, Grigore,/ Un Paște ca și tine de blajin,/ Iar viața-mi nu-i
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357534_a_358863]
-
2012 Toate Articolele Autorului AM TRECUT MODEST! Am trecut modest prin lume, Am sădit mai multe flori divine, Când veți citi aceste rânduri, Voi odihni poate în scânduri! Îmi vreau sicriul construit, Din lemnul tare de molid, Groapa în lutul strămoșesc, Acolo voi simți că odihnesc! Am scris simplu, pentru cititor, Căci voi pleca din astă lume, Într-un aproape-departe viitor Nedorindu-mi altceva anume! Referință Bibliografică: Am trecut modest / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 477, Anul II
AM TRECUT MODEST de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357693_a_359022]
-
trece prin treptele ierarhiei până la scaunul Constantinopolului, unde la anul 397 ajunge arhiepiscop. Începe o activitate predicatoriala unică în istoria creștinismului. Combate luxul și lăcomia, bogăția și desfrâul, intrind în conflict cu împărăteasa Eudoxia. Trimite misionari în părțile pământului nostru strămoșesc. Din Sciția Minor (Dobrogea) vine la Constantinopol Ioan Casian, pe care Sfanțul Ioan îl hirotonește diacon (404). După aceasta, Ioan Casian este trimis la Romă, ca misionar, unde înființează în Marsilia primele comunități monahale, fapt care bucură mult pe trăitorul
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
sufletului prin lucrarea harului divin pururi viu și curgător, se cuvine să fie pentru noi un permanent imbold spre prețuirea comorii de învățături a Bisericii Ortodoxe și la păstrarea cu scumpătate, ca pe un diamant de mare preț, a credinței strămoșești a românilor. Totodată aduc laudă, mulțumire și închinăciune lui Dumnezeu, unul în ființă și întreit în persoane tatăl, Fiul și Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită, pentru că m-a învrednicit să tipăresc o nouă carte la Editura
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
autor cu o fostă deținută dintr-un penitenciar românesc, după eliberarea acesteia din închisoare. Protagonista cărții, adică deținuta Mihaela Motorga nu este nici originară din localitatea Moeciu de Jos, județul Brașov, unde autorul slujește la altarul străbun al Bisericii noastre strămoșești și nici nu îl cunoștea de dinainte de intrarea în închisoare. Întâlnirea s-a făcut, așa cum am mai spus, prin intermediul acestui atât de benefic mijloc de misiune, de comunicare și cuminecare, pe care îl reprezintă postul Radio Trinitas. Mihaela Motorga l-
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
de caustică? Poziția ta față de mine, seamănă perfect cu a unei italience geloasă, în postura de soție. - Și româncele sunt tot de gintă latină. Doar cu sprijinul legiunilor voastre romane, care acum aproape două mii de ani, ne-a cucerit Dacia strămoșească, a luat naștere acest amestec de latinitate. Din relațiile sexuale dintre bărbații voștri și femeile noastre au apărut progeniturile ce au dat naștere nației române. - Da, de aceea învață româncele atât de repede și ușor limba italiană. Pentru că o au
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357735_a_359064]
-
închipuie oamenii. Altul este omul însuși decât acela ce se închipuie el. Altul este adevărul decât acela pe care și-l închipuie mintea omenească” (Ieromonahul Teognost, Părintele Iustin Pârvu și bogăția unei vieți dăruită lui Hristos. vol.1 Ed. „Credința strămoșească, p. 181.) Infinitatea iubirii este atinsă numai atunci cînd doi sau trei devin unul sau când toți devin una. Aici, omul sau semințiile capătă libertatea transcedentală, care trece peste timp și spațiu întru nemărginita Taină a izbăvirii, unde conștiința se
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
cum ziditor grăiește Părintele Iustin: „Țelul final al oricărei nații însă nu este viața, ci Învierea, și asta chiar cu prețul vieții trupești” (19. Ieromonahul Teognost, Părintele Iustin Pârvu și bogăția unei vieți dăruită lui Hristos, vol.2, Ed. „Credința strămoșească”, p. 138.) În fiecare creștin când rânduiește Domnul, vine harul luminii de sus, înmugurind clipa mărturisirii, răspândind în jurul lui lumina. Rostului vieții nu trebuie să-i irosim viața, ci trebuie s-o înflorim dăruind-o, așa cum ne-a dăruit-o
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum jumătate din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și, de asemenea, a autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi i-au fost colegi și colaboratori în diferitele comisii
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă.. Prin urmare, nădăjduiesc că vom
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
mea era, ca Academia să scape aceste odoare amenințate a cădea în uitare, redându-le locul la care au drept și să puie o stavilă la acest val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stârpind totodată buruienile neologismului, care înăbușe limba strămoșească. (...) Aceste parazite răutăcioase, numărul lor crește pe zi ce trece și sfârșitul va fi schilodirea limbei. Strecurarea lor o datorăm, în mare parte, vieței politice, obiceiurilor apusene și educației copiilor în străinătate”. Cât de actual este acest discurs al regelui
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
cărei urmă se caută pe pământul Europei”. Și iată ce scria, tot despre rătăciții neamului, Alexandru Vlahuță: „O putere ne înfrățește, o taină ne leagă pe toți de marele, de sfântul suflet al poporului nostru: e adânca iubire a limbei strămoșești și e credința nestrămutată în continuitatea istorică a neamului, care de două mii de ani își cântă doina în limba aceasta. Împrejurările au făcut, ca o mică parte din neamul nostru să cugete într'o limbă străină, și-i dureros că
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
cu datinile și folclorul ucrainean, lipovenesc și turcesc laolaltă. O sumă de etnii și culte religioase care se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar să-l tolerezi și pe vecinul tău, care se închină altui Dumnezeu și păstrează alte datini, e și mai greu. Același cer deasupra tuturor. Aceleași ape bogate în hrană. Aceleași vânturi potrivnice în anotimpurile reci și ostile. Aceleași întineri
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]