955 matches
-
și sănătos ca oul și puternic ca banul. Mezinul casei ia oul și banul. Tot la Paști, tinerii și copiii merg la hora satului și ciocnesc ouă roșii între ei și cu fetele. În Ajunul Anului Nou fetele iau trei străchini și ascund sub fiecare câte: un pieptene, o felie de pâine, un pahar mic. Ies apoi din casă la un gard de la livadă cu stâlpi mari. Numără nouă stâlpi și pune palma pe al nouălea. Dacă se-ntâmplă ca stâlpul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nouă stâlpi și pune palma pe al nouălea. Dacă se-ntâmplă ca stâlpul să fie cu cioturi, având scoarța groasă, înseamnă că alesul inimii sale va fi om bogat. Apoi, cu ochii legați intră în cameră și se îndreaptă spre străchini. Dacă o atinge pe cea cu pieptene, alesul va fi unul bătrân și colțat (știrb), iar dacă va atinge pe cea cu pâine, alesul va fi bun și blând. În caz că va atinge pe cea cu paharul, alesul va fi numaidecât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stradă bicisnicul trup. Sub mii de subterfugii pe care sunt meșter în a le inventa, părăsesc totuși destul de des biblioteca borgesiană, pentru câte un flecușteț de viață trăită. I-l datorez în special lui Nestor, un pumi cu ochii cât strachina, doctorului Argus cu care mai stau la un pahar de cognac, dealului din apropiere pe care pe vreme bună îl escaladez însoțit de Estera, fetiță mea, autoturismului franțuzesc (dar de la copii) care mă poartă într-o jumătate de ora în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
boi, deci 180 de boi, spintecau terenul În Iunie, pe care până atunci păscuseră oile. Tablou al unei lumii care s-a dus. Străinii au fost profund impresionați, iar la masa de seară, contele Nicolai, mânca cu voluptate dintr-o strachină borș de berbec și o bucată de mămăligă, al cărui diametru era de un metru. Se vedea că cunoștea de aproape țara, pentru că el 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 149 a luptat În România În 1916
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu-i făcut să stea în primele rânduri. Prin vocație, el este de partea celor slabi și a perdanților. Expus tuturor calomniilor și tuturor manifestărilor de dispreț. Cu atât mai mult cu cât el are ca misiune să calce în străchini. Deci nu vă temeți de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală și nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneți la lumină și ceea ce auziți la ureche, propovăduiți de pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Și l-am întrebat: "moșu Ghioghi, ce ai făcut de ai atâta carne ? ". Iar el mi-a răspuns: Am tăiat cucoșul cel mare ". Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia s-a umplut o strachină. Și atunci i-am spus mamei: "Mamă, Bușmei când taie cucoșul cel mare umple o covată de carne, nu ca mata, o strachină ". Apoi de, a zis mama Bușmei îi chiabur ". Gavril Veleșcă De la deal de casa lui Bușmei, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia s-a umplut o strachină. Și atunci i-am spus mamei: "Mamă, Bușmei când taie cucoșul cel mare umple o covată de carne, nu ca mata, o strachină ". Apoi de, a zis mama Bușmei îi chiabur ". Gavril Veleșcă De la deal de casa lui Bușmei, sub o mare râpă, era o căsuță foarte mică. Și cu ferestrele cât îi băga pumnu. Era lipită cu lut dar nu era văruită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la întâlnire, pentru că voiam să intrăm toți odată la dictatorul Rusiei. N-am să uit niciodată dezordinea indescriptibilă din încăperile unei case cândva aristocrate. Echipamente militare, oale mari în care se pregătea supa pentru Gărzile Roșii și pentru Comisarii Poporului, străchini de lemn murdare de grăsime, alături de tunuri, mitraliere și puști. Traversasem mai multe săli când, deodată, în fundul unui coridor, sub arcada unei uși, a apărut un om de statură mică, cu un cap voluminos, cu ochi oblici de tătar: era
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
bariere, să dialogheze, să găsească împreună o cale de înțelegere. Unii, din nefericire pentru ei, din anumite complexe, rămân veșnic marcați, ca pitbulii ăia tatuați la veterinar cărora, dacă nu le azvârli la timpul potrivit o mămăliguță cu smântână în strachină, sunt în stare să-ți înfigă colții în gât... Faptul că am atins problemele literare acute din zona noastră într-o polemică nu înseamnă că am avut ceva de pierdut, iar dacă nu au fost înțelese nu e vina noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Pe pământ cât mai trăiesc Scapă-mă Sfânta Treime Să fiu veșnic lângă Tine Blând copil ascultător Și supus poruncilor! Amin. Amintiri de acasă 17.09.2007 Mi-aduc aminte din trecut Că zece frați eu am avut Mâncam din strachină de lut Purtam hăinuțe de suman Cămașa de cânepă aveam Pe atunci Cuvântul era mai Sfânt Credință tare pe pământ În sat când clopotul se auzea Fiorul Sfânt ne cuprindea De sărbători toți ne adunam Sus la Biserica din deal
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vorbeau cu dragoste. Bieții oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele aduse din casa d-nei Stolojan și le-a făcut haine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oameni au jucat baschet: ei nu nimeresc coșul. * Un meci de fotbal este o luptă crâncenă, fapt dovedit mai ales de spectatori. * Huiduielile și încăierările de pe stadioane nu au nici o legătură cu spectacolul sportiv; doar cu educația. * Unii calcă în străchini, alții calcă în gropi, dar toți te calcă pe nervi. Starea de veghe poate fi și una somnolentă. * După ce a terminat clasa întâi, s-a apucat de scris abecedare; în clasa a doua - cărți de citire; abia în clasa a
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
față. Dacă era întrerupt, îl străpungea pe comițătorul sacrilegiului cu o cruntă privire, aștepta să se reinstaleze deplina tăcere și relua de la început toată fraza, o relua cu ostentație, rărind intervalul dintre cuvinte, cu ochii țintă pe imprudentul călcător în străchini, făcându-le astfel tuturor foarte clară ideea că întreruperile nu i erau deloc plăcute, ba chiar îl indispuneau foarte mult. După ce discursul brebanian era dus până la capăt, până la ultimul cuvânt, se putea, mă rog, interveni, puteau fi aduse și amendări
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lui, nu-l atrăgea; trebuia să-i dau demâncare în căruță, ca să nu rămâie flămând. Dealtfel, se bucura de un apetit fără păreche. Eu n-am avut fericirea să-l văd vreodată sătul, dispus a-și întoarce capul de la o strachină. Mânca pănă la ghiftuire. Era așa de fără fund, încât întru una din zile și-a mâncat bandajul ce-i pusesem la un picior rănit. Ei, și cu toate aceste, când îi dădeam drumul în prelargul câmpiei, uita tot; ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bine cum funcționează acest mecanism, am să recurg la o analogie, citând o poveste, la propriu. Cică vulpea a invitat la ospăț pe vecinul cocostârc. A pus pe masă o mâncare bună, Îmi imaginez pui, dar de baltă, Într’o strachină Întinsă, din care cocostârcul, cu ciocul său lung, nu putea culege nimic; În schimb vulpea, cu botul scurt, a lempăit totul. Scena s’a repetat, de data aceasta acasă la cocostârc, eroul fiind un ulcior, din care botul scurt al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lung, nu putea culege nimic; În schimb vulpea, cu botul scurt, a lempăit totul. Scena s’a repetat, de data aceasta acasă la cocostârc, eroul fiind un ulcior, din care botul scurt al vulpii nu putea apuca nimic. Să traducem: strachina, Întinsă, adică joasă, e un mediu cu potențial redox scăzut, din care, deși bogat Înzestrat, nu se poate Înfrupta decât organismul cu potențial redox pe potrivă, mic, adică vulpea cu botul scurt, mai precis animalul. Ulciorul, Înalt, e un mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanțe ce pot mima proprietățile celor folosite de Viață pentru integrarea sa, acele substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celor folosite de Viață pentru integrarea sa, acele substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
urmă, tot natura hotărăște. “Radiosfera”, 21 octombrie 1996, ora 12,07 103. Oameni și veverițe la cules Ce veți fi zicând astăzi, ascultându-mă? Poate: iar mănâncă ăsta ciuperci! Mărturisesc, drept pretext al subiectului de astăzi, că-mi plac În strachină, dar În natură mai abitir. Căci ciupercile se culeg, sunt “obiectul muncii” uneia dintre ocupațiile primordiale ale omului, lângă vânătoare și pescuit - tot un fel de vânătoare... sau poate de cules, deci o formă intermediară. Însă, rând pe rând, vânătoarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ai halit? Dă unde? Ia mai uită-te odată, că acolo trebuie să fie! Scotocesc io iară și, într-adevăr, să mă bată Moș Crăciun dacă mint, era undeva, în fundul raftului, o cutiță de conserve mică al dracului. Bag-seamă că strachina cu dovlecei intrase la apă sau, cum se zice, se contractase de la frig. Dacă am umblat io la potențiometru, bag-seamă. Da’ era o caniculă de nu mai înțelegeai nimica. Apoi, în seara aia, Danny de Vito a spus că oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
șiret negru pe după gât. I-am țipat odată: „Maie, dragă, eu trebuia să-ți fiu fecior, nu pă gânul de Bu cuța care bea numai apă!“ Nu-mi venea a crede - după firea și mintea mea deschisă și călcând În străchini, cum le mai am uneori și astăzi - cât de nesuferit trebuie să le fi căzut soților Bucuța glumele mele neghioabe pe seama abstinenței la băutură practicate În casa lor, ba chiar stând, aș zice, la temelia casei lor, unde, când eram
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]