1,494 matches
-
ieșirea omului În Cosmos s-au adeverit”. La orele 14 și 30, În sunetele Imnului de Stat, sicriul este depus pe un catafalc negru, străjuit de tovarășii de luptă ai marelui dispărut. În aceste trei minute țara Întreagă stă de strajă și se reculege. Se aud sirenele cu vocea lor pătrunzătoare, cât vezi cu ochii, de la Monument până departe jos În Piața Libertății, mulțimea omenească stă descoperită; e clipa când, locomotivele, motoarele, mașinile se opresc pe tot cuprinsul țării, laolaltă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ce mi se ridică la CER, o umbră flămândă de soare, O umbră flămândă-n mister. Culoarea, ce-mi razimă CETATEA ALBASTRĂ DE DOR, Din mine răcnește pământul, Mi-e foame, mi-e sete de-un SOR ce stă de strajă în lumea uitată, În lumea de CÂNTURI ÎNFRUNZITE, cu-n suflet durut din SERATĂ. Acolo e o LEGE ALBASTRĂ, O ALTA E CERUL CEL SFÂNT. Pământul se-nalță spre o FĂRĂMĂ DE SOARE, cu-n veșnic freamăt desprins din LACRIMI
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
lacrimile îmi traversează obrazul brăzdat de singurătate și plouat de cei ce azi nu mai sunt. Poarta bisericii mi s-a deschis să mi prezinte Preotul slujba în memoria celor ce azi nu mai sunt. Ea, poarta ce stă de strajă, ca și monumentul eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial, pentru apărarea pământului Sfânt al României Și copacii ce împrejmuiesc cimitirul bisericii sunt uimiți și ei de plecarea mea. Da, mi am decis înstrăinarea de tot ce-mi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
aștept bombardamentul! Catastrofă aeriană (unui pilot militar) Un incident banal, de data asta, Sfârși printr-un dezastru sută-n sută, Că l-a surprins într-un hangar nevasta, Testând un nou model de „parașută”!... Tandreți adolescentine Sub a lunii albă strajă, Flirt de liceeni rebeli: Ea îl îmbăta de vrajă, El, pe dânsa, de vrăjeli!... Eveniment rutier cu o apetisantă autostopistă În noaptea neagră ca petrolul, Cu ceață grea, s-o tai c-un flex, Pierzând volanului controlul, El a pătruns
VASILE VAJOGA by VASILE VAJOGA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83947_a_85272]
-
de acei, servitori pe care stăpînul îi va găsi veghind la venirea sa! Adevărat vă spun, că se va încinge, îi va pune la masă și va trece să-i servească. De va veni pe la a doua, sau a treia strajă, și-i va găsi astfel, ferice de ei! Să știți: dacă stăpînul casei ar cunoaște ceasul la care vine hoțul, nu ar lăsa să i se spargă casa. Tot așa și voi, stați gata, căci fiul omului vine la ceasul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Educație prin aventură l La Tabăra Viața de la Straja Sub genericul „Educație prin experiență”, în stațiunea montană Straja din județul Hunedoara, aflată la o altitudine de 1 500 m, se organizează una dintre cele mai apreciate tabere de pe plan național - Tabăra Viața. Aceasta are ca scop dezvoltarea spirituală a
Agenda2006-12-06-1-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284890_a_286219]
-
Educație prin aventură l La Tabăra Viața de la Straja Sub genericul „Educație prin experiență”, în stațiunea montană Straja din județul Hunedoara, aflată la o altitudine de 1 500 m, se organizează una dintre cele mai apreciate tabere de pe plan național - Tabăra Viața. Aceasta are ca scop dezvoltarea spirituală a tinerilor, prin promovarea unor valori morale precum încrederea, cinstea
Agenda2006-12-06-1-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284890_a_286219]
-
din stațiune - Office și Guiness - vor găzdui în fiecare weekend concerte și petreceri. Nu trebuie ocolit nici Centrul de informare turistică, unde există pliante și broșuri utile despre locurile de cazare și posibilitățile de petrecere a timpului liber. l De la Straja la Rânca Straja. De la o singură cabană înainte de 1990, Straja reprezintă la ora actuală o destinație turistică atât pentru iubitorii de drumeții montane în perioada estivală, cât (mai ales) pentru cei împătimiți de sporturile de iarnă. La Straja se poate
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
și Guiness - vor găzdui în fiecare weekend concerte și petreceri. Nu trebuie ocolit nici Centrul de informare turistică, unde există pliante și broșuri utile despre locurile de cazare și posibilitățile de petrecere a timpului liber. l De la Straja la Rânca Straja. De la o singură cabană înainte de 1990, Straja reprezintă la ora actuală o destinație turistică atât pentru iubitorii de drumeții montane în perioada estivală, cât (mai ales) pentru cei împătimiți de sporturile de iarnă. La Straja se poate ajunge din Lupeni
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
concerte și petreceri. Nu trebuie ocolit nici Centrul de informare turistică, unde există pliante și broșuri utile despre locurile de cazare și posibilitățile de petrecere a timpului liber. l De la Straja la Rânca Straja. De la o singură cabană înainte de 1990, Straja reprezintă la ora actuală o destinație turistică atât pentru iubitorii de drumeții montane în perioada estivală, cât (mai ales) pentru cei împătimiți de sporturile de iarnă. La Straja se poate ajunge din Lupeni pe jos (3-4 ore) sau cu telescaunul
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
l De la Straja la Rânca Straja. De la o singură cabană înainte de 1990, Straja reprezintă la ora actuală o destinație turistică atât pentru iubitorii de drumeții montane în perioada estivală, cât (mai ales) pentru cei împătimiți de sporturile de iarnă. La Straja se poate ajunge din Lupeni pe jos (3-4 ore) sau cu telescaunul, în 25-30 de minute. În această nouă stațiune s-au construit peste o sută de cabane și căbănuțe, iar cazarea odată rezolvată, ne așteaptă 6 pârtii de schi
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
la coama cărora ne poartă mai multe teleschiuri. Pe lângă schiori, își află loc pe alte drumuri albe și iubitorii snowboard-ului și ai săniușului. În zonă există o stație Salvamont la bază, în Lupeni, și alta, mai sus, la vechea cabană Straja (1 445 m altitudine). Dacă am ajuns la Straja, putem vizita și schitul din imediata vecinătate a stațiunii, vegheat de Crucea Eroilor (electrificată), care ne amintește de Crucea de pe Vf. Caraiman din Bucegi. Rânca. Asemeni stațiunii Straja, și Rânca însemna
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
schiori, își află loc pe alte drumuri albe și iubitorii snowboard-ului și ai săniușului. În zonă există o stație Salvamont la bază, în Lupeni, și alta, mai sus, la vechea cabană Straja (1 445 m altitudine). Dacă am ajuns la Straja, putem vizita și schitul din imediata vecinătate a stațiunii, vegheat de Crucea Eroilor (electrificată), care ne amintește de Crucea de pe Vf. Caraiman din Bucegi. Rânca. Asemeni stațiunii Straja, și Rânca însemna doar o cabană, înainte de Revoluție; acum, Rânca este o
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
la vechea cabană Straja (1 445 m altitudine). Dacă am ajuns la Straja, putem vizita și schitul din imediata vecinătate a stațiunii, vegheat de Crucea Eroilor (electrificată), care ne amintește de Crucea de pe Vf. Caraiman din Bucegi. Rânca. Asemeni stațiunii Straja, și Rânca însemna doar o cabană, înainte de Revoluție; acum, Rânca este o stațiune în plină expansiune, care poate rivaliza cu oricare alta din țară. Stațiunea se află pe unul din platourile sudice ale Munților Parâng, la 1650-1750 m altitudine; la
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
obligativității frecventării cursurilor de adulți până la 21 de ani (art. 62). Facultativ, însă, le pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja Țării. 3.3.3. Concepția despre naționalitate Evantaiul dintre avangarda reflecției istoriografico-politice și ariergarda consensului societal oficializat în literatura didactică se deschide din nou în amplitudine. Desigur, întreaga epocă interbelică stă sub semnul "consensului naționalist" (Livezeanu, 1998, p. 24). Ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacă mi-e frică și să mă duc la ea? Așa că stau aici și, când nu mai pot răbda, mă furișez în taină pe lângă casa ei, trec pe stradă sau mă ascund după colț. Într-un rând am stat de strajă la poarta ei până a început să se crape de ziuă, mi s-a năzărit ceva atunci. Iar ea m-a văzut de bunăseamă pe fereastră. „Ce-ai face cu mine, zice, dacă ai vedea că te înșel?“ N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-o pentru vecii vecilor pe steagul țării. E unicul caz în istoria românilor. Au căzut Domni prin rebeliune fățișă a poporului sau a armatei, au căzut prin amicii lor fațarnici; nici un Domn român, absolut nici unul n-a căzut prin tradarea strajei domnești; orice strajă, chiar adversară Domnului, pe cât era strajă au privit în unsul lui Dumnezeu pe oaspetele credinței ei, și oaspeții sunt sfinți chiar pentru popoarele cele mai barbare, necum pentru cele civilizate. Noi nu vorbim pentru fostul colonel de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vecilor pe steagul țării. E unicul caz în istoria românilor. Au căzut Domni prin rebeliune fățișă a poporului sau a armatei, au căzut prin amicii lor fațarnici; nici un Domn român, absolut nici unul n-a căzut prin tradarea strajei domnești; orice strajă, chiar adversară Domnului, pe cât era strajă au privit în unsul lui Dumnezeu pe oaspetele credinței ei, și oaspeții sunt sfinți chiar pentru popoarele cele mai barbare, necum pentru cele civilizate. Noi nu vorbim pentru fostul colonel de vânători. Ne-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
caz în istoria românilor. Au căzut Domni prin rebeliune fățișă a poporului sau a armatei, au căzut prin amicii lor fațarnici; nici un Domn român, absolut nici unul n-a căzut prin tradarea strajei domnești; orice strajă, chiar adversară Domnului, pe cât era strajă au privit în unsul lui Dumnezeu pe oaspetele credinței ei, și oaspeții sunt sfinți chiar pentru popoarele cele mai barbare, necum pentru cele civilizate. Noi nu vorbim pentru fostul colonel de vânători. Ne-am feri chiar de-a-i pronunța porecla
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pătrundere și de achiziționare nu mai este suficientă. Sunt necesare acum și niște însemne ale inițierii, printre altele botezul și cuminecătura, realizate de un agent abilitat. Acesta este Varlaam, un ascet de marcă preschimbat în neguțător, care reușește să înșele străjile puse de regescul tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
2000; Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Vasile Pârvan, Memoriale, pref. edit., Cluj, 1973; Emanoil Bucuța, Capra neagră, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977; I. L. Caragiale, Temă și variațiuni. Momente, schițe, amintiri, pref. edit., Cluj-Napoca, 1988, Momente, introd. edit., Cluj-Napoca, 1997; I. Negoițescu, Straja dragonilor, pref. edit., Cluj-Napoca, 1994; Emil Cioran, 12 scrisori de pe culmile disperării însoțite de 12 scrisori de bătrânețe și alte texte, pref. edit., Cluj-Napoca, 1995; N. Steinhardt, Cartea împărtășirii, Cluj-Napoca, 1995; Alexandru Vona, Ovidiu Constantinescu, Ferestre întredeschise, pref. edit., Cluj-Napoca
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
dobândi dreptatea, apoi furnizează argumentul hotărâtor: „Azilul să cuvine[...] la un mare rău și pieire și primejdie”, obținând astfel ajutorul scontat. La fel, în scena reținerii solilor, care ar fi trebuit să ajungă la conferința de pace de la Focșani, de către straja rusească, când roagă să fie mutat la un loc cu prizonierii de război întrucât „arderea soarelui îmi prilejuiește multă tirănie, aflându-mă într-un câmp”, V. dovedește, pe lângă fina cunoaștere a sufletului omenesc, și un instinct sigur al stilului tratativelor
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
dregătorii se aplecară adânc în fața slăvitei fețe a măriei sale. Prea sfințitul sărută mâna cu pecetea de aur; Vodă își împlini aceeași datorie cătră bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor bine și bielșug; să știe și cei de jos că județul nostru nu se va
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o jurisdicție limitată. footnote>. Documentul de întărire emis de Ștefan cel Mare pentru mănăstirea Horodnic arată că satul Balușinăuți de pe Suceava nu va plăti dare, posadă, podvoadă și iliș, nu vor lucra la cetate, la mori, nu vor merge la strajă și la oaste. Globnicii și pripășarii nu-i vor tulbura; erau scutiți de orice dare față de domnie, cu condiția să slujească mănăstirea. În stabilirea dărilor și obligațiilor pe care le aveau vămenii față de mănăstire, trebuie să observăm că acestea au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la cetăți ca salahori, la mori, la cositul fânului, lucrul la jold (obligația de a merge la adunat ghindă și jir pentru hrana porcilor) ; c. Slujbe în folosul domniei sau mănăstirii: straja la mănăstire, la trecători, la cetăți, la mori, urmărirea răufăcătorilor (se făcea până la hotarul satului), primirea și găzduirea oaspeților (pentru satele așezate pe drumurile comerciale, așa cum era cazul locuitorilor din Vama). La fel ca și alte mănăstiri, mănăstirea Moldovița care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]