995 matches
-
minte, ca urmare a efortului de a înțelege ce s-a întîmplat. Aceasta este modalitatea naturală prin care omul încearcă să facă față experiențelor dificile sau să se împace cu acestea și pare să funcționeze bine în cazul multor evenimente stresante din viață. Totuși, din cauza nivelului ridicat de detresă asociat cu amintirea unor traume mai grave, gîndurile și sentimentele tind să fie respinse, pentru a proteja persoana de detresă. Rezultatul este că, deși amintirea poate dispărea un timp, necesitatea analizării ei
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
într-o situație dificilă sau vă simțiți copleșiți de amintiri dureroase. Un psiholog celebru, Donald Meichenbaum, susține că fiecare situație trebuie descompusă în cîteva elemente. Exemple de afirmații despre sine pentru a face față stresului 1. Pregătirea pentru confruntarea factorului stresant Ce trebuie să fac? Cît de mare este posibilitatea să se întîmple ceva rău? Nu trebuie să mă gîndesc la cît de rău mă simt: trebuie să văd ce pot face în privința aceasta. Am sprijinul unor oameni cu experiență în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
deschide cutia și vom inspecta conținutul, pentru a vedea ce reprezintă cu adevărat. Vom discuta despre ceea ce s-a întîmplat și despre cum v-ați simțit. Vom analiza fantomele care au fost create și vom elimina toate concepțiile greșite și stresante legate de eveniment. După ce trauma va fi abordată în acest mod, simptomele se vor ameliora în mare măsură și vor deveni mult mai rare. O analogie stomatologică: Cînd dentistul repară un dinte cariat, nu pune plomba direct peste carie. Dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
excesiv de permisiv) poate conduce nu doar la grave deficiențe în personalitatea și comportamentul copiilor deveniți tineri și adulți (lipsă de inițiativă, încredere de sine redusă, un mai slab autocontrol, nerespectarea reciprocității în raportul cu semenii), dar și la o situație stresantă pentru părinți, în special pentru mame, ele fiind considerate, de regulă, responsabile de îngrijirea și creșterea copiilor. În literatura de specialitate se subliniază faptul că dacă practica autoritaristă (cerința supunerii necondiționate din partea copiilor) este de dezavuat din cauza consecințelor sale nefaste
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cei normativi, cum ar fi încheierea unei căsătorii între un băiat și o fată, există norme sociale definite, comunitatea o susține și deci stresul e mai mult pozitiv, pe când o căsătorie între homosexuali, nefiind bazată pe norme sociale standardizate, este stresantă. Un factor cu mare încărcătură stresantă, dar furnizor și de o bucurie a solidarității familiale este îngrijirea persoanelor din familie ajunse în neputință fizică, slăbite și bolnave. Ele sunt în special părinții în vârstă. Acest gen de stres este fără
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unei căsătorii între un băiat și o fată, există norme sociale definite, comunitatea o susține și deci stresul e mai mult pozitiv, pe când o căsătorie între homosexuali, nefiind bazată pe norme sociale standardizate, este stresantă. Un factor cu mare încărcătură stresantă, dar furnizor și de o bucurie a solidarității familiale este îngrijirea persoanelor din familie ajunse în neputință fizică, slăbite și bolnave. Ele sunt în special părinții în vârstă. Acest gen de stres este fără îndoială unul dintre cele de prim-
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cum face un cercetător ca să lucreze într-o comunitate care își dorește și cere să aibă parte de un rol în luarea deciziilor - inclusiv deciziile referitoare la proiectul și procedura de cercetare? Pentru unii cercetători, acest lucru este frustrant și stresant. Alții se bucură de șansa pe care o au. CONTEXT Dacă doriți să aflați mai multe despre utilizarea metodei participative în cadrul focus grupurilor, puteți consulta următoarele materiale: R.A. Krueger, J.A. King, Involving Community Members in Focus Groups, Sage, Thousand
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
imprevizibil. Felul în care o persoană reacționează la SM nu este totdeauna în concordanță cu severitatea bolii. Adaptarea este influențată de boală, dar și de factori psihosociali: aptitudinile personale de adaptare, părerea bună despre sine, sistemul social, gradul altor factor stresanți ai vieții, vârsta, cunoștințele despre SM. În general, bolnavii urmează să se adapteze mai bine la boală și invaliditate dacă forma evolutivă este mai stabilă, resursele financiare mai mari, familia dornică să-i sprijine, prieteni adevărați, credință religioasă solidă, sentimentul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de a nu amâna acțiunea, de a nu abandona ceea ce a Început, de a nu se descuraja de insuccese, perseverând În căutarea de noi soluții la problemele pe care le are de rezolvat, iă Aptitudinea de a face față situațiilor stresante, dictate sau impuse de stările de dificultate ale celorlalți, de natura, caracterul și comportamentul persoanelor aflate În dificultate, cu efecte suprasolicitante sau chiar direct psihotraumatizante asupra celor care Își desfășoară activitatea În aceste condiții, jă Aptitudini psihomorale speciale reprezentate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la nivelul subcultural și cel individual. Climatul social al populației rurale diferă de cel al celei citadine. De asemenea, bărbații se deosebesc de femei prin tendința de a folosi metode agresive de interacțiune socială și este foarte posibil ca circumstanțele stresante să mărească probabilitatea utilizării mijloacelor mai primitive de rezolvare a conflictelor. În ceea ce privește primul grup de factori, ne putem aștepta ca tendința de a rezolva conflictele de educație dintre adulți să fie legată de măsura în care persoanele sunt stresate de către
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
apreciere a unor modificări psihice din evoluția dinamică a procesului de îmbolnăvire, atât de necesare diferențierii actului terapeutic și căilor de recuperare. Boala, prin ea însăși, poate deveni, se știe, sursă de conflict intrapsihic și interuman, acționând ca un factor stresant și determinând un mod specific de reacție. Boala nu înseamnă, deci, numai îmbolnăvire tisulară și orhanică,. Pe parcursul bolii, afectivitatea bolnavului se modifică, datorită influențelor exercitate de evoluția propriu-zisă a bolii, de numeroși factori de mediu, precum și de atitudinea medicului. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a termenilor de „obstacol”, „conflict” și „stres”, deoarece fenomenele desemnate de acești termeni se află într-un raport de intercondiționare dialectică, fiecare dintre ei putând fi consecința celuilalt. Astfel, o situație frustrantă, semnificând un anumit tip de conflict, poate deveni stresantă dacă conflictul rămâne nerezolvat pentru o perioadă mai lungă, de timp. Conflictul este, după cum arată V. Pavelcu, „o formă, interioară de frustrație, întrucât satisfacerea unei tendințe se face în detrimentul alteia, prin privațiunea alteia”. A proceda, însă, la identificarea fenomnelor respective
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care sunt legate de percepția unei amenințări a integrității organismului, a eului, amenințare care provoacă mobilizarea energiei și îndreptarea ei spre protecția individului. Atât suprasolicitarea, conflictul, cât și situațiile ambigue provoacă aceste stări de alarmă. Constatăm și aici că stările stresante și anxioase sunt aproape invariabil legate de atitudinea față de sine a persoanei, de relațiile interindividuale în care se dezvăluie vulnerabilitatea și sensibilitatea față de eșec, defecte personale, de sarcini excesive, de exigențe externe sau de nivelul de aspirații superioare, de incongruențe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în teorii le „stresului” și ale „frustrației”. Aceste două fenomene sunt întotdeauna studiate împreună, deși sfera lor, așa cum am văzut, nu coincide decât parțial, răspunsul emoțional comun constituind doar o latură, un aspect al reacției generale a personalității față de evenimentele stresante și frustrante. Înțelesurile tradiționale acordate termenulu de „neliniște”, așa cum se desprind ele din lucrările clasice de psihlogie, sunt două: a) „neliniștea” ca răspuns, ca reacție, care traduce existența unei anumite stări, cunoscute după modul în care subiectul se exprimă, acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
implică frustrarea celeilalte), generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea, de frustrație este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a intenției răuvoitoare). Situația contrariantă trebuie să dobândească, prin semnificația pe care i-o acordăm, un caracter amenințător (stresant) suficient de puternic pentru a fi considerată, ca frustrantă; la fel, persistența pentru o perioadă mai lungă, de timp a situației obiective de frustrare, sau creșterea intensității ei, dă naștere stării de stres. Toate aceste trei fenomene constituie trepte diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca mijloc de restabilire a echilibrului tulburat prin nașterea trebuinței). „Locomoția”, în conceptul lui K. Lewin, este în funcție de vectorul realizat, putând fi adecvată în situații normale, dar și subtitutivă, imaginativă, aberantă sau inadecvată, în situațiile când conflictul și frustrarea devin stresante. Tendința generală a sistemului psihologic al persoanei fiind de egalizare și echilibru, tensiunea apărută la un moment dat, într-un anumit punct, ca urmare a nașterii unei trebuințe, tinde - precizează K. Lewin - să se „scurgă”, în funcție de „fluiditatea mediilor” din zona
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu o sensibilitate mai mare, tensiunea afectivă, născută în „situația de frustrare”, determină o conștientizare excesivă a „pericolului”, fapt care duce la agravarea pericolului real și la sporirea tensiunii afective. La fel se întâmplă atunci când frustrarea depășește anumite limite, devenind stresantă, sau când persoana nu este ancorată în activitateprin motive suficient de stabile și de puternice, care să vizeze valoarea intrinsecă a acțiunii. 3. La nivelul socio-cultural de integrare, adaptarea devine un fenomen și mai complex. De fapt, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
profesia pe care se exercită provoacă, mai ales atunci când intervin și alți factori (ex. de ordin situațional), un sentiment de incompetență, derealizare și insatisfacție, care compromite obținerea unui randament ridicat în activitate. „Ineficiența” și „incompetența” pot constitui pentru individ factori stresanți, care să determine pierderea sentimentului de împlinire, absolut necesar în procesul echilibrării personalității. Comportamentul apărut ca o consecință a situațiilor de frustrare vocațională poate să constea atât în reacții de pasivitate, izolare, indolență, cât și în irascibilitate, acte de intoleranță
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
profesional pentru avantajele pe care acesta i le-ar crea în societate, deși personalitatea lor nu are capacitate de a se mula după acest rol, născându-se în felul acesta, după mai multe încercări epuizante, un puternic conflict, cu aspect stresant. c) Unele persoane, din diferite motive, ajung la o fixare inadecvată a „nivelului de aspirație”. Conceptul de „nivel de aspirație” este recunoscut ca având o ridicată complexitate psihologică. F. Hoppe (1930), care a abordat prima oară din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a celor subiective, de ordin motivațional), care au determinat realizarea comportamentului deviant respectiv); d) autorul respectiv particularitățile deviante, de care depinde subiectivarea condițiilor concrete de existență. Sursa cea mai bogată a sentimentului exagerat de culpabilitate, care va avea o acțiune stresantă din personalității copilului, credea că trebuie căutată nu numai în influențele exercitate de formele de educație instituționalizate (realizate prin intermediul școlii, al mass-mediei), dar și în influențele puternice pe care le exercită asupra copilului educația spontană (neinstituționalizată), care poate forma defecte
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
educatorilor, încredere în ei înșiși, ajung, atunci când comit o greșeală sau abatere de la regula impusă, să-și supraevalueze abaterea și să trăiască puternice sentimente de inferioritate și, legat de el, o vie reacție de autoacuzare și de vinovăție. Efectele acțiunii stresante a sentimentului exagerat de vinovăție sunt atât de ordin fiziologic, cât și de ordin psihologic și comportamental. Reacțiile de ordin fiziologic nu reprezintă altceva decât moduri de exteriorizare a acelei tensiuni psihice interioare deosebite pe care o trăiește subiectul aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
semnale care declanșează durerea. Fig.nr. 8 și 9 Reprezentare figurativă a activității endorfinelor în sistemul nervos Studiile mai arată că percepția durerii este considerabil redusă după un hohot de râs, deoarece endorfinele ar fi capabile să transforme un incident stresant într-unul fără importanță sau chiar într-o senzație plăcută. Exercițiilor fizice repetate și prelungite, cum ar fi joggingul, sunt printre cei mai puternici excitanți care stimulează producerea de endorfine (Hinton, E., Taylor, S., 1986, Rodgers, Jogging de la A la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
unele din cele mai înspăimîntătoare relatări pe care le-am auzit vin dinspre sectorul educațional și al sănătății - sectoare care au rolul de a sprijini sănătatea psihică și mentală. Unul din principalele motive pentru care șefii dificili sînt atît de stresanți este faptul că nu există nici o modalitate concretă de a ne pregăti să le facem față. Au apucături extrem de variate, precum și darul de a apărea adesea complet pe neașteptate, așa încît sîntem în mod frecvent prinși cu garda jos. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
aceasta este o Idee Proastă. în loc de asta, poți face așa încît să devii o țintă inconfortabilă sau dificilă pentru el. Acest fapt se realizează prin intermediul unor MAP-urilor îMetode de Apărare a Pieliiț cu eficiență garantată. în lumea agitată și stresantă a agențiilor publicitare, MAP-urile sînt foarte răspîndite. Doug, un manager de tipografie cu care am lucrat cîndva, era un maestru. Țin minte și acum modul în care a decurs prima noastră colaborare. Am intrat în biroul lui cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
purta și alte bătălii”. După ce ai încercat toate alternativele, însă nu s-a schimbat nimic, iar la orizont nu se întrezărește nici o speranță, singura opțiune viabilă rămîne căutarea unui alt loc de muncă. Chiar dacă aceasta pare una dintre cele mai stresante și mai înspăimîntătoare decizii, majoritatea oamenilor descoperă că a fost una din cele mai bune hotărări pe care au luat-o vreodată. Cînd vrei să pleci de la o companie, cel mai important lucru este ca tu să faci alegerea asta
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]