4,310 matches
-
cadru didactic care, să spunem, împărtășește scopurile elevului - deci cauza conflictului-scop nu mai există -, adversitatea elevului față de disciplina respectivă se poate păstra, conflictul afectiv menținându-și sfera de acțiune). Totuși, nu trebuie să omitem ideea de la care am plecat în structurarea acestui capitol: conflictul în cadrul comunicării, atunci când are proporții optime și o justificare temporală și cognitivă, nu numai că nu este negativ, dar putem spune că posedă un rol esențial; Coser (apud Steers, 1988, p. 363) afirmă că „un conflict poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ceea ce vedem la început nu reprezintă conflictul inițial, ci el este acoperit de toate acele reziduuri de comunicare de care vorbeam la început. Diminuarea intensității conflictului este obligatorie înainte de a se încerca rezolvarea sa. Se cuvine să remarcăm că, în structurarea lor, aceste modele privind procesul conflictului conțin într-un mod implicit faza de producere a conflictului, această etapă fiind amintită în cadrul cercetărilor respective mai ales din perspectiva identificării cauzelor stării conflictuale cu accent în dinamica rezolvării acestora; considerăm însă că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la întrebările inconfortabile până în momentul în care sursa tuturor acestor dificultăți este identificată. Practic, formatorul are nevoie să apeleze uneori la anumite modalități, în așa fel încât un conflict educațional să apară și să se dezvolte pe coordonatele cerute de structurarea pedagogică a unei astfel de situații. Putem identifica mai multe asemenea strategii (deși nuanțele sunt extrem de sensibile, în sensul unicității experienței educaționale propriu-zise a unei asemenea opțiuni metodologice): • folosirea unor elemente de conținut care să fie pasibile de interpretări din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comune și conflictuale, dezbat posibilitățile unui eventual acord.” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 478) Aceiași autori vorbesc despre câteva concepte-cheie în negociere: negocierea distributivă (atunci când o parte câștigă, alta pierde), negocierea integrativă (în urma rezolvării problemelor, ambele părți au de câștigat), structurarea atitudinală (patternurile relaționării, spre exemplu, cele competitiv-cooperaționale), negocierea intraorganizațională (atunci când mai multe grupuri de elevi acționează pentrurezolvarea conflictelor intergrupuri), modelul SBS (care afirmă că o abordare asupra negocierii nu este utilă în orice situație, foarte importante în procesul negocierii fiind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
două direcții principale de mediere pe care cadrul didactic le poate folosi: medierea conflictelor spontane dintre elevi/studenți sau dintre grupurile formate din aceștia și medierea conflictului provocat în scopuri didactice, în sensul întreținerii/alimentării elementelor de contradicție cerute de către structurarea conținutului (un caz interesant îl reprezintă oferirea, în ipostaza utilizării unor jocuri de rol, a unui rol de mediator unor elevi membri ai grupurilor respective). „Medierea presupune intervenția terței părți, neutră în raport cu părțile aflate în conflict, în rezolvarea conflictului prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
impus de rezolvarea conflictului reprezintă un model, nu nou, dar extrem de util în tratarea fenomenelor social-educative nu ca părți izolate și segmente consecutive, ci ca un ansamblu coerent, evolutiv și continuu. și Hybels, și Greiner ne propun modalități alternative de structurare a grupului: prima pornește de la ideea relaționării indivizilor în dualitate, cel de-al doilea face apel la un model supraordonat, de natură organizațională. Am dorit să facem referire la cele două modele tot din rațiuni de continuitate, în sensul surprinderii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Această perspectivă poate fi dezvoltată într-un mod interesant în cadrul activității educaționale. Roberts și Hunt considerau că majoritatea grupurilor presupun expectații echivalente pentru majoritatea membrilor lor. Din punctul nostru de vedere, o manieră de lucru utilă educațional ar putea presupune structurarea grupurilor de la o etapă inițială a unei astfel de echivalențe de roluri până la o dezvoltare superioară prin expectații diferențiate, individualizate, de rol pentru fiecare membru al grupului educațional în parte. Printre strategiile concrete care se pot aplica sugerăm: - varierea resurselor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de-a doua regulă formulată de către Hackman spune că „normele se aplică doar comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor”. Ceea ce putem imediat sublinia este observația conform căreia foarte multe conflicte ce apar în echipele didactice care posedă un grad de structurare primar/incipient se fundamentează pe înlocuirea frecventă a câmpului de evidențiere comportamentală cu planul interior, al gândurilor și sentimentelor persoanelor. Trebuie făcută această distincție încă de la constituirea echipei și, mai ales, trebuie subliniat în determinarea și optimizarea surselor conflictuale că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vor alege partenerii noștri să joace acest joc? Fiecare dintre cei doi este prizonier sau beneficiar al așteptării reciproce în ceea ce privește decizia celuilalt. Atât acțiunea de cooperare, cât și cea competițională aparțin grupului ca entitate, îndeplinind o funcție instrumental-sistemică esențială în structurarea grupei didactice, în evoluția acesteia spre echipă educațională. Nu putem vorbi despre cooperare sau competiție în forme absolute decât în rațiuni de ordin didactic; în fapt, atât membrul unui grup, cât și grupul în ansamblu se situează pe un continuum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
șeful prin persoana interpusă. Astfel, din persecutor, șeful riscă să devină din nou o victimă. Aceste jocuri ale relațiilor și schimbărilor de rol devin foarte interesante de studiat din perspectiva înțelegerii multi-influenței pe care o exercită jucarea unui rol în structurarea relațiilor de comunicare și în apariția conflictului. Același autor observă mai în profunzime cât de ușor se poate trece de la jucarea unui anumit rol la jucarea unui rol opus, totul ținând de modul în care este configurată situația. Într-un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lineare (cărți, radio, filme), această comunitate de învățare are la dispoziție hypermedia (un sistem care reprezintă informații multimedia conectate - text, imagini, audio, mișcare); cel ce învață este capabil să urmeze conexiuni între unități singulare de informații (noduri) în sensul unei structurări asociative, dar și să producă astfel de noduri (utilizatorul depășește rolul pasiv, construindu-și hipermedia). Este evident că aici vorbim despre provocarea unor noi roluri pentru actorii procesului instructiv-educativ. Dijkstra, Jonassen și Sembill (2001) numesc următoarele roluri: 1) roluri ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lent; - natura sarcinii - atunci când oamenii se află implicați într-o activitate similară ori se confruntă cu aceleași probleme, coeziunea are o probabilitate mai ridicată de apariție; chiar dacă oamenii lucrează în zone geografice diferite, premisele pentru coeziune pot fi asigurate prin structurarea sarcinii; - aranjamentul fizic - poate fi un factor care asigură proximitatea și trimite spre coeziune; - comunicarea și tehnologia - extinderea liberei comunicări în echipe poate conduce spre coeziune; comunicarea este un factor influențat de toți ceilalți factori (spre exemplu, mediul de lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un tabel cu cinci tipuri de strategii de predare în echipă (apud Forsyth, 1983, p. 439). Tabelul 13. Tipuri de predare în echipă (team-teaching) În fapt, am dorit aici doar să analizăm problematica echipei și din cealaltă perspectivă propusă de către structurarea spațiului educativ; rămâne în sarcina unei dezvoltări viitoare o analiză mai amănunțită. Ceea ce putem totuși să sesizăm cu ușurință la sfera avantajelor privește un mai bun control al clasei, aspecte motivaționale sporite pentru cursanți și chiar și pentru susținătorii acestui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acțiunile concrete de deplasare a accentului unei anumite metode de la situarea ei preponderent activă în direcția unei determinări mai pregnant interactive. Figura 38. Abordarea funcțional-acțională a clasificării metodelor de învățământ În altă ordine de idei, evidențiem importanța unor criterii de structurare a acestui continuum metodologic, dintre care: - criteriul funcțional (de bază) la care am făcut deja referire; - criteriul dinamicității - metodele poziționate conform caracteristicilor lor intrinseci/de intrare pot suferi prin optimizări succesive o deplasare pe această axă, în direcția polului interactiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care îl pot presupune, oferim câteva direcții de dezbatere: este vorba despre expunerea cu oponent și prelegerea-dezbatere în cazul prelegerii și cursului magistral, folosirea activității pe grupe/echipe în interiorul metodelor bazate pe expunere (Phillips 66, grupurile „zumzăitoare”/buzz-groups, numbered students), structurarea la nivelul conținutului (prin problematizare spre exemplu), la nivelul timpului, folosirea experienței de viață a elevilor și utilizarea unor tipuri variate de feedback. Cel de-al doilea continuum îl vom gândi plecând de la categorizarea rolurilor în grup făcută de către Kenneth
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând apoi, într-o a doua etapă, să efectueze o combinatorică a lor în vederea evidențierii strategiilor de acțiune. Etapa finală constă în structurarea acestor strategii într-un demers coerent specificat de decizia programului de instruire, determinată de coordonatele unui plan de acțiune practică. Belle Witkin și James Altschuld (1995) ne oferă un instrumentar metodologic interesant și complex din care prezentăm la rândul nostru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
priviți în jos: cum ar vedea problema cel mai umil angajat al firmei? În al treilea rând, formulați problema din punctul propriu de vedere. Apoi adunați cele trei viziuni într-un cadru problematic ce poate oferi un mod multiplu de structurare și rezolvare a problemei. O perspectivă asemănătoare poate fi întâlnită în literatura de specialitate sub denumirea de tehnica scării. În esență, este vorba despre o deplasare în sus (în sensul generalizării unei probleme) urmată de o coborâre (o particularizare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și modul global, care include ambele perspective). În acest sens, se poate utiliza o varietate practic nelimitată de tehnici și procedee (așa cum este, spre exemplu, tehnica „Cum sau de ce altfel?”, care poate produce și o altă perspectivă asupra modului de structurare a problemei). ¬ Descoperirea ideii. Pentru descoperirea ideilor, putem apela la mai multe criterii dintre care: • logica. Pentru a folosi resursele oferite de acest criteriu, trebuie să utilizăm mai multe instrumente: - un flip-chart/o tablă; - așezarea grupului în formă de potcoavă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nevoie de timp pentru a construi ipoteze și a oferi opinii); în momentul în care un cursant își expune punctul de vedere, ceilalți sunt îndemnați să fie asculători activi. O altă manieră de seminar socratic este mai degrabă apropiată de structurarea de tip fishbowl - în momentul în care începe ora, clasa se divide în două cercuri, unul incluzându-l pe celălalt, cei din cercul interior urmând să discute materialul pe care l-a primit fiecare, iar cei din cercul exterior primind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
idile înseamnă doar soluții de moment, paleative ale unui parcurs plin de neprevăzut. Un roman interesant este Râul tăcut (1999), unde, dincolo de trama polițistă (într-o banală localitate provincială, un procuror vine să ancheteze uciderea unei fete bătrâne), există o structurare alegorică de profunzime a imaginarului privind condiția umană, pusă într-o lumină înduioșat ironică. SCRIERI: Aventurile tezaurului Cloșca cu puii de aur, București, 1979; Expediție la apa vie, București, 1981; La noapte, cotidianul, I, București, 1985, II, Buzău, 1999; După
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
surparea, implozia sunt ale lumii înseși, pradă a unui inamic tăcut și cumplit care își ocupă lent teritoriul, ia, treptat, universul în posesie: ploșnițele. Bivolițele și Șoarecele B, poate cele mai bune proze scrise de S., își datorează excelența unei structurări bipolare. Există un nivel la care personajele se mișcă, se străduiesc, se agită, își vorbesc, cât și altul, mai înalt, de la care o forță implacabilă se exercită și le strivește. Cititorul vede simultan scena și culisele, actanții și regizorul, zbaterea
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
se poate spune dacă se numea într-adevăr Ioan. Nouă discursuri sînt formulate ca răspuns al lui Eusebiu la o întrebare a lui Alexandru, plasată la început, astfel încît ansamblul a putut fi încadrat în genul quaestiones et responsiones. Această structurare duce la crearea unei stricte coerențe între discursuri și biografie; în definitiv, e vorba despre o serie de învățăminte care au fost încadrate narativ în viața unui om sfînt imaginar. întrebarea inițială a lui Alexandru, acolo unde e prezentă, conturează
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lanț ierarhic, unde împărtășitul este ierarhic superior părtașului, care devine la rîndul său împărtășit în raport cu o realitate de ordin inferior; în același timp, și unul și altul rămîn neîmpărțibili întrucît își conservă propria identitate, continuînd să fie parte din unul. Structurarea ierarhică a universului pornind de la Dumnezeu elaborată de Pseudo-Dionisie se întemeiază pe dialectica lui Proclus, cu cele trei etape: monê, proodos și epistrophê. în raport cu Tearchia, monê și proodos sînt redefinite ca unitate și diferențiere: „Numim diferențiere (diakrisis) divină purcederile (proodoi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
adaptare la mediul școlar datorate unor cauze. Colaborarea Între elevi și profesori, parteneriatul, deschiderea școlii față de cerințele tuturor categoriilor de copii și ale comunității conferă grădiniței rolul de componentă fundamentală a sistemului social. Calitatea influențelor familiale și a grupurilor determină structurarea unor comportamente proprii, pe fondul dezvoltării psihice, acestea fiind adaptative, interogative. După Grossman, comportamentul adaptativ exprimă din perspectivă psihologică „eficiența sau gradul În care individul atinge standardele independenței personale și ale responsabilității sociale cerute de grupul căruia Îi aparține”. Dintr-
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]