3,542 matches
-
nevroza de angoasă), în raport cu tulburările recente ale vieții instinctuale; b) Psihonevrozele sau nevrozele de apărare, care au la baza lor situații conflictuale legate de dezvoltarea afectivă precoce, în special cea a sexualității infantile și în cadrul cărora delimitează următoarele forme: - psihonevrozele structurate sau de transfer (isteria de conversiune, nevroza obsesională și nevroza fobică) ale căror conflicte inconștiente sunt reactualizate grație transferului indus în cursul curei psihanalitice; - psihonevrozele narcisice, oare corespund, după S. Freud, cu PMD; - psihozele propriu-zise, reprezentate prin schizofrenie și paranoia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în plan fiziologic, somatic sau psihic. Din acest punct de vedere, ea este o „boală imaginară” în cursul căreia individul „inventează” o suferință de care se simte, sau crede că este atins. Ipohondria poate fi un simptom al unei nevroze structurate (isterică, fobică, obsesivă), focalizând neliniștea din cadrul unei nevroze de angoasă. Ea poate lua însă și aspecte majore, ca în cazul „delirului ipohondriac” din cursul schizofrenici sau al paranoiei. Psihopatologia de frontieră Am prezentat în cele de mai sus problema nevrozelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiunilor psihosomatice, existența grupului de psihoze exogene ne obligă din punct de vedere psihopatologic să avem o viziune de factură „unitară” a personalității, viziune, în care raportul „somatic/psihic” nu mai este separat ci el trebuie înțeles ca un echilibru structurat și dinamic al organizării persoanei umane, ca o relație de interdependență. Intersectarea în sfera patologiei a tulburărilor psihice cu cele somatice, demonstrează ca cele două sectoare ale organizării personalității funcționează sinton, atât în stare de normalitate, cât și în condiții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viața în comunitate, în cămine sau în familiile lor. 4) Retardarea mintală profundă Această categorie cuprinde un procent de 1-2 % din totalul lor. Acești copii prezintă o capacitate minimă pentru activitatea senzorio-motorie. Pentru dezvoltarea lor este necesară o ambianță înalt structurată, cu ajutor și supraveghere permanentă și o relație individualizată cu îngrijitorul. Se pot obține ameliorări în dezvoltarea motorie și în ceea ce privește aptitudinile de autoîngrijire. Trăiesc în cămine protejate, iar unii dintre ei pot îndeplini sarcini simple sub o strictă supraveghere. Formele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acte antisociale. 8) Personalitățile deteriorate Acest grup reunește acele modele de personalități anormale caracterizate prin degradarea progresivă, cu caracter ireversibil, a sistemului personalității și care survine ca urmare a evoluției clinico-psihiatrice a unor procese psihopatologice grave, la o personalitate complet structurată psihic. Deteriorarea este caracteristică proceselor psihopatologice care apar în cursul demențelor și ea interesează următoarele niveluri structural-dinamice ale aparatului psihic și conduitei individului: Nivelul intelectual: gândirea, memoria, procesele de expresie și mecanismele instrumental-simbolice cerebrale. Nivelul afectiv, în special reacțiile emoțional-afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mare varietate caracteriopatică (impulsivi, instabili, reci, paranoici, expansivi sau reținuți, cruzi, inafectivi, mitomani, sociopați etc.), sunt persoane incapabile de a simți, de a fi și de a se comporta la fel cu ceilalți. Nu trebuie considerați bolnavi psihici, ci „personalități structurate disarmonic” cu implicații asupra modului de viață. Psihobiografia personalităților psihopatice este încărcată de conflicte, eșecuri, dificultăți de adaptare, schimbări frecvente de domiciliu, loc de muncă, partener de cuplu, profesiuni etc. Permanent nemulțumiți de propria lor persoană, dar și de lume
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică caracterizată printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă a conștiinței, cu obtuzie intelectuală, lentoarea percepțiilor, a orientării și recunoașterii. Sinteza mintală este dificilă. Tulburări mnezice fragmentare. Operațiile intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă sau prin imitație. Coprolalie: limbaj grosolan, indecent, vulgar. Criză: schimbare bruscă de atitudine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
funerare. Se poate presupune că faraonii aveau acces, ca și preoții, la învățături oculte înalte, așa cum a fost cazul cu faraonul Snefru din Dinastia a III-a, care și-a scris propria prorocire. Învățătura egipteană beneficia de un sistem educațional structurat ierarhic. El permitea obținerea unor „grade didactice” asimilabile unor niveluri ale ierarhiei administrative de ale recunoașterii publice. Prin străduințe și perfecționare continuă, scribul urca treaptă cu treaptă: scrib, scrib superior, căpetenie a scribilor. Parcurgerea acestor grade era obligatorie pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un fel de zeiță „păgână” care era la îndemâna tuturor cercetătorilor: rațiunea. Ea a fost opusă, mai întâi cu timiditate, apoi cu înverșunare, credinței. Inchiziția a intrat în acțiune căutând vinovații în locurile cele mai propice apariției ereziilor: școlile și universitățile - structurate în trivium și quadrivium, reînviau vechea enkyklios paideia, deși într-o formă sfâșiată, acordând prioritate fie triviumului „umanist”, fie quadriviumului „realist”. Aceste metamorfoze paideutice și culturale nu se desfășurau solitar; dimpotrivă, au fost însoțite de frământări politice și religioase care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cognitiv, afectiv și psihomotor). D’Hainaut a reușit integrarea acestora printr-un principiu extrem de simplu. „Integrarea cognitivă” propusă de L. D’Hainaut a putut fi expusă într-un mod extrem de sugestiv. Sensul oricărei formări sau pregătiri este fundamentat cognitiv și structurat triadic. Investigarea globală (integrală) a posibilităților de formare umană l-a condus pe L. D’Hainaut la identificarea a 20 de demersuri (sau competențe) transdisciplinare. Așadar, a ști pentru: a) exploatarea informațiilor („a dobândi și a trata informații”); b) relaționarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
individualități care interacționează în explorarea mutuală a surselor relevante de cunoaștere, iar metodele tradiționale de apreciere și evaluare vor fi depășite și înlocuite cu dialogul și cercetarea calitativă. În fine, curriculumul însuși nu va mai fi conceput ca un set structurat a priori, ca o cursă cu obstacole, ci ca o „călătorie inițiatică de transformare personală” (a passage of personal transformation)174. Această personal transformation i se pare lui Doll jr. cheia depășirii paradigmei curriculare moderniste și trecerea la paradigma postmodernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de după revoluție, printr-un sistem represiv, urmărind să contureze un statut de om supus, conștiincios, activ; un montaj în jurul unui vis utopic (individul „ideal și pur”), urmărind, de fapt, obținerea - prin control social, sancțiuni pozitive și negative, norme socioculturale bine structurate, presiune asupra indivizilor și grupurilor, cu ajutorul opiniei publice bine dirijate - a unui individ docil și a unor mase silențioase. Modelul omului sovietic, găsit de Levada și echipa sa, s-a născut din idealizarea statului socialist paternalist, din crearea opoziției dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
biroul de avocatură tatăl meu (și, din păcate - spre disperarea bunicului, care se temea să nu se prăbușească scara interioară, prin care se urca în hol, de la antreu -, acolo aveau loc șí «întrunirile» liberale ale tatei). Era un etaj bine structurat, cu un hol prelungit cu sufrageria, iar radial erau dispuse două camere mari și trei mici; era o singură baie și o bucătărie strâmtă, amenajată de tatăl meu dintr-o terasă. În așteptarea noii reglementări, tatăl meu, care mai imaginase
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ai adevărului absolut! - și așa se alunecă de la mania persecuției a complexului de inferioritate la o formă de superioritate paranoică. Nu-ți sugerează acest mecanism modalitatea nașterii dictatorilor? Un alt paradox este conținut și de faptul că astfel de personalități structurate antisocial ajung să conducă o societate! În concluzie, conspirologii ne vând poveștile pe care suntem pregătiți să le credem și subiectele secolului XX au rămas la fel de fertile ca la începutul lor: împușcarea lui J.F. Kennedy, Elvis „trăiește”, „lichidarea” prințesei Diana
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de trăsături pozitive în atitudinea și comportamentul copiilor. Primele influențe educative apar în familie, apoi, alături de familie, intervine colectivitatea preșcolară (programul de grădiniță) care sprijină și completează munca de educație a părinților, pentru ca, mai apoi, școala, printr‑un sistem educativ structurat și sistematizat pe principii pedagogice, să modeleze și să consolideze ceea ce copilul a acumulat înainte și să adauge noi elemente care să desăvârșească efortul de formare și dezvoltare a caracterului uman și a personalității în ansamblu. Evoluția și dezvoltarea copilului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de dezvoltare cognitivă, au fost delimitate câteva perioade de dezvoltare: antepreșcolară, preșcolară, școlară mică, școlară mijlocie și școlară mare. Perioada antepreșcolară (de la 0 la 3 ani) corespunde stadiului inteligenței senzorio‑motorii, având ca activitate dominantă gesturile și acțiunile mai puțin structurate, urmate de învățarea limbajului. Se caracterizează prin dezvoltare fizică majoră, adaptare senzorială amplă, formarea percepțiilor, dezvoltarea creierului (a circumvoluțiunilor), o nevoie acută de comunicare în plan afectiv a copilului pentru a se simți apărat, ocrotit și iubit. În această perioadă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau rezonanțele vegetative ale activității psihice: modificarea bătăilor inimii, a respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc. Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă, structurată (folosind o grilă de observație) sau nestructurată, în condiții naturale sau artificiale, transversală sau longitudinală. Această metodă are marele avantaj că este la îndemâna oricărui specialist și oferă posibilitatea de a surprinde fenomene psihopedagogice, fie în modul lor natural de manifestare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
motivelor interne ale conduitei și opiniilor subiecților intervievați, precum și în identificarea strategiilor cognitive ale atitudinii lor față de cei din jur (colegi, profesori, familie, anturaj etc.). Convorbirea, ca metodă de cunoaștere a persoanelor cu cerințe speciale 1, poate fi liberă sau structurată, spontană sau dirijată pe o tematică anterior fixată. Ea presupune cu necesitate respectarea personalității subiectului, competențe psihosociale din partea intervievatorului (empatie, sociabilitate, răbdare, intuiție) și rigoare în consemnarea răspunsurilor. În practică, de cele mai multe ori, metoda convorbirii este asociată cu observația, completând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuvinte, semne ortografice. • Calitățile percepției sunt și ele afectate la persoanele cu ambliopie, în special integralitatea (adesea caracterul de tot sau de imagine continuă nu se poate realiza fără intervenția integratorilor verbali), structuralitatea (elementele obiectului‑stimul nu apar organizate și structurate ierarhic ca semnificație informațională), selectivitatea (raportul obiect - fond se realizează cu dificultate mai ales în contexte perceptive complexe), constanța (obiectele sunt identificate, între anumite limite, independent de distanța și poziția față de subiect, dar apar frecvent și confuzii perceptive) și semnificația
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
puțin dramatic și mai agresiv, în timp ce jocul copiilor care privesc programe cu substrat educativ și care transmit mesaje sociale benefice este mult mai imaginativ. 7. O influență mai familiară asupra jocului copiilor este curriculumul școlar. De exemplu, programele preșcolare înalt structurate tind să reducă diversitatea și performanțele nivelului de joc al copiilor mici. Mai mult, jocul imaginativ este mai comun în programele mai puțin structurate, în timp ce programele înalt structurate încurajează folosirea constructivă a materialelor și activitatea orientată spre scop. Totuși, unii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
7. O influență mai familiară asupra jocului copiilor este curriculumul școlar. De exemplu, programele preșcolare înalt structurate tind să reducă diversitatea și performanțele nivelului de joc al copiilor mici. Mai mult, jocul imaginativ este mai comun în programele mai puțin structurate, în timp ce programele înalt structurate încurajează folosirea constructivă a materialelor și activitatea orientată spre scop. Totuși, unii cercetători au raportat că programele preșcolare structurate influențează pozitiv demonstrația activităților de rol. O posibilă explicație pentru aceste descoperiri ar fi aceea că, atunci când
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
familiară asupra jocului copiilor este curriculumul școlar. De exemplu, programele preșcolare înalt structurate tind să reducă diversitatea și performanțele nivelului de joc al copiilor mici. Mai mult, jocul imaginativ este mai comun în programele mai puțin structurate, în timp ce programele înalt structurate încurajează folosirea constructivă a materialelor și activitatea orientată spre scop. Totuși, unii cercetători au raportat că programele preșcolare structurate influențează pozitiv demonstrația activităților de rol. O posibilă explicație pentru aceste descoperiri ar fi aceea că, atunci când structura este impusă prin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivelului de joc al copiilor mici. Mai mult, jocul imaginativ este mai comun în programele mai puțin structurate, în timp ce programele înalt structurate încurajează folosirea constructivă a materialelor și activitatea orientată spre scop. Totuși, unii cercetători au raportat că programele preșcolare structurate influențează pozitiv demonstrația activităților de rol. O posibilă explicație pentru aceste descoperiri ar fi aceea că, atunci când structura este impusă prin perioade ocupate și când aceasta implică trăsături ca instruirea de limbaj și gândirea abstractă în grupuri mici, influențele asupra
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
competențele sociale și abilitățile de comunicare să poată fi dezvoltate/consolidate. Pentru copiii cu dificultăți profunde și multiple în învățare, folosirea calculatorului poate conduce la îmbogățirea curriculumului. De asemenea, utilizarea calculatorului în procesul instructiv‑educativ înregistrează, într‑o manieră mai structurată, următoarele efecte: - dezvoltă capacitatea elevilor cu deficiențe grave de a opera cu semne și simboluri; - antrenează - exersează - dezvoltă percepția vizuală și auditivă; - motivează elevul, astfel încât acesta nu mai poate continua procesul învățării decât prin intermediul computerului; - dezvoltă creativitatea și abilitățile de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stânga‑dreapta, înainte‑înapoi, sus‑jos; - formarea zonelor de spațiu: zona apropiată, zona semiapropiată (intermediară), zona îndepărtată, zona foarte îndepărtată; - aptitudinile spațiale speciale: proiecția spațială, discriminarea distanțelor, transpunerea grafică (segmente de dreaptă, grafisme, figuri geometrice, simboluri etc.), proiectarea în spații structurate diferit (de exemplu, reducerea la scară). 5. Orientarea (organizarea) și structurarea spațio‑temporală: a) raportarea timpului la propria persoană/experiență; b) discriminarea succesiunii cronologice; c) discriminarea duratei evenimentelor, acțiunilor, proceselor; d) discriminarea ritmului, a intervalului; e) transpunerea în timp a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]