36,705 matches
-
e ca editorialul de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat de cititorul autohton de ziare. * Dar nu e mai puțin adevărat că atît ziariștii cît și sociologii care au studiat fenomenul dorinței cititorului de ziare din România sînt de acord că ar mai fi loc, la noi, de un ziar. Un ziar căruia încă nu i se cunoaște formulă ideală, dar care, cel puțin teoretic, ar trebui să se despartă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
orice elită a unei categorii - profesionale, sportive, artistice etc.: "nu peste multă vreme, în lumea bună a fotbalului românesc va apărea Dumitrescu ÎI, nimeni altul decît fratele celebrului atacant stelist" ("Evenimentul zilei" = EZ 534, 1994, 7); "lumea bună a arbitrajului studiază la Cazinoul din Sinaia" ("România liberă" = RL 2094, 1997, 19). Cînd apare fără determinări limitative ("lumea bună a..."), sau cînd determinările sînt vagi, deschise, generale - sensul sintagmei e mai greu de definit: pentru că elită apare în genere că formată din
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
de pe vas, mai marii acestuia se distrează în porturi de vis, revenind la bord în zilele de salarii. Mateloții o duc într-un etern concediu neplătit, bând apă din butoi și hrănindu-se cu pește prins de ei înșiși. Amiralitatea studiază o modalitate de a impozită peștele astfel capturat, pe o navă care, firește, îi aparține. Popoare cu străveche civilizație mănâncă peste crud, pe un subțire pat de orez. Mateloții noștri preferă mămăligă. Saci numeroși sunt tot timpul descarcați în magazii
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
aici pînă la a-i cere unui absolvent de liceu industrial să definească respectivele concepte, așa cum cerea, invariabil, al treilea subiect de pe bilete, mi se pare prea mult. Și asta mai ales în condițiile în care pentru clasele care au studiat literatura română în 4-7 ore și nu în 3 ore săptămînal, în locul acestui subiect, s-a cerut candidaților să recunoască...predicatul dintr-o propoziție. Altfel, de multe hibe a suferit examenul de bacalaureat din ultima sesiune, începînd cu anumite disfuncționalități
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră corectarea. La fel s-a întîmplat (modificarea ulterioară a baremelor) și la unele probe din ultima zi; ca să nu mai spun că unul din subiectele de la proba de chimie organică (obiect studiat într-o oră pe săptămînă) de la profilul vocațional nu fusese prevăzut în programa și nici tratat în manual; sau că, pentru proba practică de desen (la liceele de artă) au fost prevăzute 3 ore, iar după două ore de la începerea
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
artist puternic, ce nu s-a lăsat învins de suferințe și nedreptăți. Reluăm cîteva date ce vorbesc de la sine. Născut în Istria în 1912, Wolf von Aichelburg s-a stabilit împreună cu părinții, pe cînd avea 10 ani, la Sibiu. A studiat la Cluj și Dijon germanistica și romanistica, a locuit între 1935-37 la Berlin, a călătorit prin toată Europa, iar după izbucnirea războiului s-a întors în România, unde a fost mobilizat și a lucrat ca traducător la Ministerul Propagandei. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
insula îl transfigurează complet, cum spuneam. Este o insulă însuflețita, chiar erotizata intens (în Limburile Pacificului), un fel de suprapersonaj, semn al alterității absolute pe care o descoperă eroul. Ea îl înghite treptat, întocmai ca și florile pe care le studiază personajul, care țin captive diverse insecte pe durata polenizării. Vindecarea de nostalgie a lui Robinson se face pe masura ce el cedează, ca într-un sofisticat ritual erotic, insulei, iar abandonul lui e definitiv atunci cînd, după ce își pierde corabia pe care
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
Mircea Anghelescu În timp ce noi abia ne apucăm să studiem literatura exilului, fiecare cum poate, în biblioteci unde lipsesc colecțiile complete ale revistelor "de dincolo" și chiar cărți importante, ea - literatura exilului vreau să spun - a și trecut într-o altă fază, a devenit literatura post-exilului: o literatura scrisă în
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
ambasador american în Iugoslavia de dinaintea dezintegrării, alta ar fi fost poate reacția celui mai puternic om din lume în raport cu catastrofă ce se derula de-acum în zona respectivă. Pentru Zimmermann, fără umbră de îndoială, Milosevici a fost artizanul distrugerii Iugoslaviei. Studiindu-l ani de zile, meditînd cu gravitate la ceea ce s-a petrecut sub ochii săi, Zimmermann ajunge la un verdict categoric privind culpabilitatea lui Milosevici privitoare la demolarea unei federații care altminteri ar fi avut poate sorți de supraviețuire. Criză
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
Termenul de bază marfă, cu semantism argotic relativ recent, dar de mare succes și răspîndire rapidă, are deja un sens superlativ: se folosește că determinant cu valoare adjectivala, cu sensul "foarte bun, excelent": "o muzică - marfă!". Repetițiile lexicale au fost studiate, în anii '30-'40, de J. Byck (într-un articol clasic, în care se stabilea diferența dintre caracterul subiectiv său obiectiv al procedeului) și mai ales de Iorgu Iordan, care dedică fenomenului un intreg capitol al Stilisticii sale din 1944
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
decisă, cuceritoare, așa cum mai era numai frază lui Mircea Eliade. După câteva decenii de ședere la Paris, Dumitru Tepeneag se doveste a fi un desăvârșit și exuberant cunoscător al limbii române, îndeosebi al celei vorbite. Lingviștii ar putea extrage și studia din textele sale sute de expresii de genul: "ne-a dus pe toți cu zăhărelul", "nu mișcați în front!", "ne-am legat la cap fără să ne doară", "se oțări la el", "singurul care a câștigat din toată tevatură asta
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
ocupa viitorii cercetători literări. Adio variante, adio etape intermediare pe drumul către desăvârșire. Nu se vor mai comenta șovăielile maeștrilor, nici efortul acestora de a-și alege expresia cea mai justă. Nu vor mai exista îngrijitori de texte care să studieze manuscrisele și să decidă, în cazurile obscure, care e varianta cea mai sigură, adică cea mai aproape de intențiile autorului." Desfășurarea românului seamănă în mare măsură cu desfășurarea unui joc de șah. Autorul se joacă de-a literatura, dar se joacă
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de ani și a fost rău surprins de scandalul ce a iscat. Tînărul începe să fie dușmănit de dăscălimea ieșeana pentru succesele misiunii din 1861, încredințată chiar de domnitorul Cuza, de a studia arhivele poloneze. Apoi Hașdeu nu putea tolera prostia și ignoranța, atacînd, în publicația să, stupidele enunțuri ale unor "învățați" cu morgă, cu care intră în conflict. V. Alexandrescu (atunci Alessandrescu) încă nedevenit și Urechiă (și, se pare, Nicolae Ionescu, liderul
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
de cameră Radio (aflată într-unul din cele mai bune momente ale sale). Particularitatea fiecărui tip de ansamblu a beneficiat de experiență dirijorilor Aurelian Octav Popa, Dorel Pascu-Rădulescu și Horia Andreescu, având puțin obișnuită calitate a muzicienilor autentici care înțeleg, studiază și interpretează cu aceeași profunzime un text clasic și unul contemporan. Din acest punct de vedere, compatibilitatea cu soliștii concertelor simfonice - în special cu Marius Ungureanu, Dorin Gliga, Anca Vartolomei, Andrei Tănăsescu, Bianca Manolescu - nu a fost dificil de stabilit
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
limpede să se sesizeze (Heidegger apare scris Heidegher, prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o fi necăjit pe eruditul intervievat. Dînsul spune, între altele, că din elită tinerilor trimiși să studieze în străinătate, nici unul dintre cei care au terminat cu calificări superioare nu mai dorește să revină în țară și e normal ca ei să vrea să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu poate să nu te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
spiritul critic se manifestă în pagini prin Adrian Marino, care, pornind de la două articole despre cenzură din volumul lui Al. Călinescu Interstiții, aduce informații bibliografice suplimentare, demonstrînd că istoria cenzurii în România comunistă nu e un domeniu atît de puțin studiat cum se crede, o primă contribuție în acest domeniu apartinîndu-i chiar domniei-sale. Andrei Corbea critică și el, cu argumente serioase, deficiențele de abordare și nivelul modest al unei cărți despre literatura germană din România, publicată de Cristina Tudorică în Germania
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
rigidă, academică, ci mai degrabă spre una născută din cultivarea paradoxurilor, a asociațiilor insolite, din căutarea orgolioasa a ineditului. Astfel, Cornel Regman descoperă în Alecu Russo unul din pionerii eseului românesc. În Cântarea României, criticul identifica premisele "eseului poematic", în vreme ce Studie moldovană, Cugetări și Amintiri fac din Russo "descoperitorul, multă vreme ignorat, al unei modalități de expresie a spiritului, a gândirii vii, plastice senzuale pe care azi ne-am obișnuit s-o numim eseu de idei și care nu o dată își
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
acut simț psihologic care cred că e foarte necesar în realizarea unor fotografii ca ale dvs. ...nu, eu sunt un om în vârstă, am văzut multe lucruri, în fine, am trăit... Muzica m-a marcat enorm. Când eram la Colegiu studiam flautul traversier, ca să nu joc fotbal! Nu aveam ureche muzicală, dar important era faptul că aveam nevoie de muzică. Am trăit câțiva ani în Orient. Adoram muzica indiană. Însă o altă muzică a fost cea care m-a acaparat. Eram
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
și cele rămase de la Cristian Popescu. Se poate sesiza, bineînțeles, o diferență de anvergură a gândirii, dar gradul de mobilizare intelectuală este același. După cum reiese din cele 468 de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu studia atent lumea, își supraveghea propria viață sufletească, experimenta posibilitățile cuvintelor limbii române, încerca să se exprime prin intermediul unor desene, își nota titlurile unor viitoare scrieri. Caietul reprezintă documentul explorării a tot ceea ce poate deveni poezie. Nu este vorba doar de
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
au scris pînă acum biografii poetului. Traseul propus de noi e: București-Galați și retur București-Sibiu-Șomcuta Mare, iar de aici poetul a plecat acasă la Ipotești-Botoșani, unde terenul era pregătit de frații mai mari: Șerban, Niculae și Iorgu, pentru ca Mihai să studieze la Viena, unde cunoscuți de-ai săi erau studenți și l-au înscris în societățile studențești, plătin-du-i (retrospectiv) și cotizația încă din februarie 1869. Șerban a stăruit efectiv pe lîngă părintele său să-l întrețină pe Mihai la studii superioare
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
în Franța, ci în Germania, unde a stat unsprezece ani, reîntorcîndu-se în țară în 1863, cu un doctorat în drept luat la Heidelberg (frații săi, Leon și Gheorghe, se vor reîntoarce în țară cu studiile neîncheiate). Faptul de a fi studiat în Germania va fi hotărîtor nu numai pentru intrarea în Junimea (toți cei cinci fondatori studiaseră în Germania), dar, mai ales, pentru acceptarea ideologiei neuitatei Societăți, care nu punea preț (ba chiar abhora) spiritul revoluționar de sorginte franceză, de care
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
un doctorat în drept luat la Heidelberg (frații săi, Leon și Gheorghe, se vor reîntoarce în țară cu studiile neîncheiate). Faptul de a fi studiat în Germania va fi hotărîtor nu numai pentru intrarea în Junimea (toți cei cinci fondatori studiaseră în Germania), dar, mai ales, pentru acceptarea ideologiei neuitatei Societăți, care nu punea preț (ba chiar abhora) spiritul revoluționar de sorginte franceză, de care se îmbibaseră toți fruntașii spiritului public românesc, de la pașoptiști încoace. Aceasta a deosebit, din capul locului
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
care a guvernat formația lor intelectuală. De altfel, îndreptarea junimiștilor, din 1871, spre politica partidului conservator în formare se explică tot prin impregnarea lor de spiritul germanic, care le-a tutelat procesul formației intelectuale. Să admitem că decizia de a studia în Germania nu a fost a lui Iacob Negruzzi, ci a tatălui său. Dar de nu ar fi fost această realitate e probabil că nu s-ar fi putut apropia de T. Maiorescu, acceptîndu-i opiniile, participînd la constituirea Junimii și
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Ea va aduna un material științific imens, va descrie zone necunoscute, va face numeroase descoperiri și precizări în domeniile florei și faunei polare. Contribuția naturalistului expediției este, într-un asemenea context, determinantă. Materialele pe care el le colectează vor fi studiate, la întoarcere, de peste optzeci de savanți din întreaga lume. Va susține conferințe cu privire la rezultatele acestei călătorii în foruri dintre cele mai prestigioase - Societatea Regală de Geografie din Bruxelles, Societatea de Geografie din Paris, în adunarea generală anuală de la Sorbona a
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
de măritiș. Nici chipul ei nu-i inspira prea tare. Mona era o domnișoară ștearsă și sfioasă, pielea ei, pergamentoasă și rece, trupul ei, mirosind a săpunuri ieftine și a lavandă, n-ar fi smuls nimănui declarații înfocate." Florin Sicoie studiază cu atenție și înțelegere omenească, iar de la un moment dat cu duioșie această dramă a urâțeniei unor femei. Ele nu se acresc, ca altele, ci își păstrează ingenuitatea și speră, sfioase, să fie luate cândva în considerare de bărbați. Obosite
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]