2,837 matches
-
ele singure putând forma obiectul unei cercetări și valorificări științifice. Importante pentru satele Umbrărești, Boziești și Tămășeni, exclusiv pentru părțile ce au aparținut boierilor, nu și pentru cele răzășești, rămân sămile privitoare la bunurile mobile și imobile de tot felul: stupi, cai și epe, boi și vaci, oi și capre, bivoli și bivolițe, pământuri cumpărate în împrejurimi, cereale recoltate de pe moșiile proprii, dar și cele strânse din dijma dată de țărani, uiumul adunat de la morile pe care le avea la Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diferențele sunt prea mari ca să nu putem concluziona că satele noastre au dispus de un potențial economic, respectiv cerealier, foarte profitabil. Iată și câteva poziții din sămile Conăchești, cu date din alte sectoare ale domeniului agriculturii, cum ar fi animale, stupi: „1785 aprilie 23 și octombrie 26; Sama iepelor (cailor n. ns.) de la Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru ce sunt pe sama lui Ion Frunză (din alte sămi rezultă că acest Frunză se găsea la Umbrărești) Adunând, rezultă 101 cai la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile pentru oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim să arătăm, grijă și interes pentru creșterea animalelor în toată diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin Manoli (Trebuie reținut că sămile stupilor sunt notate de mâna lui Gavril Conachi, ceea ce semnifică grija deosebită a lui asupra acestei preocupări) Stupi 160 la Negrești, fără 35 ce s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim să arătăm, grijă și interes pentru creșterea animalelor în toată diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin Manoli (Trebuie reținut că sămile stupilor sunt notate de mâna lui Gavril Conachi, ceea ce semnifică grija deosebită a lui asupra acestei preocupări) Stupi 160 la Negrești, fără 35 ce s-au bătut; 80 la Gura Racovii, fără 29 ce s-au bătut; 120 tij (tot acolo
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
86 la Lipovăț, fără 27 ce s-au bătut; 62 la Tărăbuță, fără 20 ce s-au bătut; 73 la Țigănești*, fără 26 ce s-au bătut; 113 la Umbrărești fără 1 ce-i mort; 694 fac vii și 171 stupi bătuți pentru a li se lua mierea. Dăm și câteva totaluri privind numărul de stupi ai boierului din următorii ani; constatăm o ușoară creștere. 1784 = 803 mătci; în 1785 sunt 1098; în 1795 scad la 866. Cauzele scăderii putând fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au bătut; 73 la Țigănești*, fără 26 ce s-au bătut; 113 la Umbrărești fără 1 ce-i mort; 694 fac vii și 171 stupi bătuți pentru a li se lua mierea. Dăm și câteva totaluri privind numărul de stupi ai boierului din următorii ani; constatăm o ușoară creștere. 1784 = 803 mătci; în 1785 sunt 1098; în 1795 scad la 866. Cauzele scăderii putând fi de natură climaterică, prielnică sau nu. Se observă totuși, un număr relativ mare de stupi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stupi ai boierului din următorii ani; constatăm o ușoară creștere. 1784 = 803 mătci; în 1785 sunt 1098; în 1795 scad la 866. Cauzele scăderii putând fi de natură climaterică, prielnică sau nu. Se observă totuși, un număr relativ mare de stupi, ceea ce nu se va mai întâmpla în perioada modernă. 1800 martie Fân ce s-au plătit să să facă la Umbrărești pi an viitor (în realitate era pentru 1800, dar e posibil ca lucrarea să fi fost prevăzută a fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în documentale vechi, locurile pe care se făceau lucrări de grădinărie se numeau saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o asociere gastronomică mai potrivită nici că se putea. Ion Neculce, în Letopisețul Moldovei, presară numeroase știri despre bogăția stupilor și a produselor acestora, despre veniturile, dar și dările ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în altă parte pomenește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în altă parte pomenește că un grec, „anumi Sară Eni”, era urmărit de localnici deoarece „a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și pe breslași greutate [...] că era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și pe breslași greutate [...] că era breslași mulți la țară atunce, cu mii de stupi”, dând de înțeles că breasla în speța dată era aceea a stuparilor, subliniind și aspectul că, datorită obligațiilor grele puse pe această ramură economică, „s-au stins de atunce”. Înțelegem că a încetat să mai existe ca preocupare distinctă. În timpul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au stins de atunce”. Înțelegem că a încetat să mai existe ca preocupare distinctă. În timpul domniei lui Constantin Duca, sfetnicii domnitorului sunt învinuiți de dări excesive, „fără nici o socoteală sau vreun spor”, ducând la pauperitate populația, în ciuda situației că „stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem că el era aducător de însemnate câștiguri, de altfel sub acest aspect ne interesează pasajul reprodus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au dat, totuși, o mare importanță stupăritului. E cazul lui Gavril Costache amintit deja. În diata întocmită de el, în 1685, între numeroasele valori materiale consemnate, aflăm că dispunea încă de un mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din alte pricini. Unii boieri au dat, totuși, o mare importanță stupăritului. E cazul lui Gavril Costache amintit deja. În diata întocmită de el, în 1685, între numeroasele valori materiale consemnate, aflăm că dispunea încă de un mare număr de stupi, din moment ce lăsa fiecăruia dintre cei șapte urmași ai săi câte 200 stupi, iar fiicei mai mici, fiind nemăritată și neînzestrată, îi atribuie un număr dublu, adică 400, lăsând să se înțeleagă că și celorlalți le-a dat la căsătoria lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
E cazul lui Gavril Costache amintit deja. În diata întocmită de el, în 1685, între numeroasele valori materiale consemnate, aflăm că dispunea încă de un mare număr de stupi, din moment ce lăsa fiecăruia dintre cei șapte urmași ai săi câte 200 stupi, iar fiicei mai mici, fiind nemăritată și neînzestrată, îi atribuie un număr dublu, adică 400, lăsând să se înțeleagă că și celorlalți le-a dat la căsătoria lor, ca zestre, tot câte 200 stupi. Înseamnă că la apusul vieții sale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
șapte urmași ai săi câte 200 stupi, iar fiicei mai mici, fiind nemăritată și neînzestrată, îi atribuie un număr dublu, adică 400, lăsând să se înțeleagă că și celorlalți le-a dat la căsătoria lor, ca zestre, tot câte 200 stupi. Înseamnă că la apusul vieții sale, acest boier avea încă peste o mie de stupi, în diferitele sale prisăci de pe la numeroasele moșii, inclusiv la Umbrărești. Regăsim menționarea stupilor la Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îi atribuie un număr dublu, adică 400, lăsând să se înțeleagă că și celorlalți le-a dat la căsătoria lor, ca zestre, tot câte 200 stupi. Înseamnă că la apusul vieții sale, acest boier avea încă peste o mie de stupi, în diferitele sale prisăci de pe la numeroasele moșii, inclusiv la Umbrărești. Regăsim menționarea stupilor la Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celorlalți le-a dat la căsătoria lor, ca zestre, tot câte 200 stupi. Înseamnă că la apusul vieții sale, acest boier avea încă peste o mie de stupi, în diferitele sale prisăci de pe la numeroasele moșii, inclusiv la Umbrărești. Regăsim menționarea stupilor la Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
triisprezăci) perne din care șapte sunt cu horbotă și toate umplute cu pene; 5 (cinci) foi de scoarță; 1 (una) saltea cu față de adamască nouă; 2 (două) plapumi cu fețăli de citu; 14 (patrusprezăci) cultuce...; 3 (trii) matce albine în stupi; 2 (două) icoane, una Maica Domnului și una Răstignirea și una candilă; -2 (două) sape vechi; 1 perechi fiară de plugu; 2 (două) topoară; -1 oghial nou cu fața de adamască; 12 (douăsprezăci) șărveti din cari unul lungu în două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
20 aprilie 1712, domnul Nicolae Mavrocordat împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului, stăpân în satul Piscul din ținutul Tecuci, cu dreptul de „a lua a zecea din pâine și din fânață și din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul. Și de la toți să ia, pe obicei, nimea scutelnic să nu fie, nici Ivan căpitanul, nici alții” (subl. n.). Ce se întâmplase anterior ? Încă înainte de domnia lui Dimitrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de producere și reproducere a vieții lor societale globale la altul. Animalele (În afara omului) nu produc (În sensul strict al cuvântului), deși unele dintre specii reușesc să elaboreze o serie de noi realități (cum ar fi: plasa păianjenului, cuibul păsărilor, stupul albinelor, „barajele” făcute de castori, adăpostul termitelor etc.) și foarte multe aduc modificări mediului natural În care trăiesc. Omul este singura viețuitoare care, de la o anumită treaptă a evoluției sale, produce În sensul real al termenului, creând conștient, sistematic, În vederea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]