3,238 matches
-
Pot fi prevenite conflictele? Cum? • Da 62% • Nu 25% • Nu știu 13% • Discuții cu cei implicați 28% • Cunoașterea cauzelor conflictuale 31% • Empatie 14% • Toleranță 27% Concluzii Prin răspunsurile primite, datele prezentate sunt informații care prezintă realitatea privind conflictul. O anumită subiectivitate este inclusă în acestea, de aceea, putem să concluzionăm că întrebările adresate nu au dorit decât să pună în valoare nivelul de cunoaștere și înțelegere a conflictelor, de evitare și prevenire a acestora. 7. Abordarea conflictelor Arta de a face
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
atunci, dispunerea textelor periodice într-o cursivitate zilnică n-ar suna ca un jurnal? Fie el și intim. Și probabil chiar așa sună. Pentru că implicarea emoțională în evenimentele ce s-au succedat, implacabil, după 1989 e, în definitiv, asumarea unei subiectivități înrudite cu a jurnalului. Poate ceva mai ternă, nu și mai neimportantă în condiția pictorului ce se vrea în descendența unor Pallady, Tonitza, Șirato, în egală măsură personaje ale șevaletului, dar și ale scrisului. Ale... jurnalului chiar: Pallady. Fereastra atelierului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dali, cam pentru ce tablouri ar fi optat cei doi monștri (evident, sacri). Pînă atunci însă ca joc, în aceste zile de festin total să-mi asum, la rîndu-mi, constrîngătoarea (dar incitanta) preferință decenală. Se înțelege, desigur, gradul absolut de subiectivitate și de selecție spontană al simplului amator de artă și nu al pictorului profesionist, ce probabil sînt, cu atît mai puțin, al prezumtivului exeget de dincolo de șevalet. Dacă futilitatea, deci absența normelor estetice stricte joacă acum rolul prim, nu același
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și simplu, a indubitabilei vocații? Cedînd analistului prim-planul. E drept, unul de certă probitate etică și profesională, dar... Răspunsuri la enigmă pot fi aproximate în fel și chip, doar cele ale apostaților ar putea conta cu adevărat. Numai că: subiectivitatea diagnosticului, deci autoamăgirea în clarificare de ce nu refuzul de a recunoaște ratarea ar fi extrem de incomode. Cum multe altele nu doar din sfera creației recunoscute, ar primeni aerul public. Dacă ar fi asumate cu... profesională sinceritate. Dar România rămîne, din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vedere genetic, acest program există în forme primare și la niveluri preumane. Prin învățare și educație unele dintre aceste mecanisme sunt amplificate și reconstruite, altele sunt suspendate, astfel încât la un anumit nivel al dezvoltării subiectului ele poartă amprenta unei înalte subiectivități, unicități și originalități. Dispunând de o oarecare autonomie, acestea sunt capabile să mobilizeze, să întrerupă, să transforme activ cauzele externe, să medieze variabilitatea infinită a raporturilor omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ale personajului), două stiluri, două limbi, două voci, două sisteme semantice și axiologice. Totuși, unii teoreticieni (de ex., Banfield) argumentează împotriva acestei IPOTEZE A DUBLEI VOCI că el ar trebui considerat ca fiind o reprezentare fără vorbitor (fără narator) a subiectivității sau a sinelui. Există un număr de trăsături gramaticale sau indici care s-ar putea să caracterizeze un pasaj anumit ca discurs-indirect liber (corespondența timpurilor, conversia pronumelor personale și posesive, DEICTICA referitoare la cadrul spațio-temporal al personajului etc.). Aceste trăsături
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA. Ea se caracterizează prin absența unui eu-origine (personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA. Ea se caracterizează prin absența unui eu-origine (personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are capacitatea unică de a portretiza subiectivitatea acestor personaje la persoana a treia, ca personaje la persoana a treia. Distincția operată de Hamburger între povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa, în povestirea ficțională personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectul enunțurilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate. Mai mult, timpul gramatical de bază folosit în povestirea ficțională preteritul desemnează situațiile și evenimentele povestite ca fiind fictive și nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ficțională preteritul desemnează situațiile și evenimentele povestite ca fiind fictive și nu le caracterizează ca fiind trecute (trecutul există numai pentru un eu-origine; situațiile și evenimentele din ficțiune sînt atemporale). În sfîrșit, povestirea ficțională prezintă calitatea unică de a portretiza subiectivitatea la persoana a treia ca persoană a treia: este singurul loc unde se poate prezenta o asemenea subiectivitate, singurul loc unde mintea persoanei a treia poate fi inspectată dinlăuntru. Distincția făcută de Hamburger între povestirea ficțională și povestirea factuală este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
există numai pentru un eu-origine; situațiile și evenimentele din ficțiune sînt atemporale). În sfîrșit, povestirea ficțională prezintă calitatea unică de a portretiza subiectivitatea la persoana a treia ca persoană a treia: este singurul loc unde se poate prezenta o asemenea subiectivitate, singurul loc unde mintea persoanei a treia poate fi inspectată dinlăuntru. Distincția făcută de Hamburger între povestirea ficțională și povestirea factuală este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care pare să fi caracterizat genul eseistic la începuturile sale. Eseul este, pentru fondatorul său, un prilej de a-și mărturisi preferințele literare și filosofice și de a-și etala atitudinea în fața vieții. Dintr o lucrare fragmentară și dominată de subiectivitate, eseul a fost transformat de Bacon într-o compoziție închegată și unitară. Precursorii eseului au fost, în opinia unor autori, dialogurile platoniciene și hermeneutica alexandrină. Termenul eseu provine din latinescul exagium - cântărire, examen precis și din fr. essai - încercare. Într-
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
108 Seria Știin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Angelica Hobjilă este doctor în filologie, asistent universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași. Domeniile principale de interes sunt: comunicare subiectivitate/intersubiectivitate/contextualizare, lingvistică, didactica abordării comunicării la nivel preprimar și primar. Dintre lucrările publicate amintim: Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală (2003), Teste de limba și literatura română pentru gimnaziu (coautor, 2005), Elemente de didactică a limbii și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care să optimizeze (deși în măsură diferită de la caz la caz) actul comunicativ acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe care literatura de specialitate le face
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
s-a format pornind de la experiența sa de viață, cum s-a realizat el personal, cum a învățat să-și asculte vocea interioară, valorile care-l definesc"6 , precum și semnalele de alarmă din publicațiile în domeniu: ,,o mare parte a subiectivității elevilor cum învață, cum gândesc, ce simt constituie, în mare măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
publicațiile în domeniu: ,,o mare parte a subiectivității elevilor cum învață, cum gândesc, ce simt constituie, în mare măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
diferite la început versus la sfârșit de semestru/an/ciclu de învățământ; în locații diferite în sala de grupă, în parc etc.; interlocutori diferiți anumiți copii din grupă, copii din grupe diferite în cadrul unei activități opționale etc.). În plan formal, subiectivitatea locutorului este relevată de însăși maniera de codificare a mesajului, de alegerea codului, de selecția operată de către locutor în planul paradigmatic al codului ales și de modalitatea de asociere a elementelor selectate în plan sintagmatic, de ponderea (diferită, de la un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de ponderea (diferită, de la un act comunicativ la altul) a verbalului, nonverbalului și paraverbalului, de caracteristicile de ordin fonetic/fonologic, lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic ale mesajului transmis etc. Se poate realiza o distincție, din acest punct de vedere, între subiectivitatea locutorului reflectată în etapa de proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a acestuia, de realizare a actului comunicativ locutorial, acțiune guvernată într-o anumită măsură de caracteristicile de ordin individual ale locutorului (timbru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]