8,796 matches
-
MARTIN, Aurel (15.V.1926, Jibou - 15.XII.1993, București), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Bora) și al lui Teodor Martin, subofițer de jandarmi. Își face învățătura la școlile normale din Oradea și Blaj, apoi urmează la Cluj câteva clase de liceu și Facultatea de Litere și Filosofie (1946-1950). În 1949 a debutat în ziarul „Lupta Ardealului”, continuând să publice în „Almanahul
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
IUTEȘ, Gica (17.IX.1925, Bârlad), prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Iosipescu) și a lui Vasile Iuteș, tehnician subofițer, și la naștere a primit numele Elena Georgeta. După terminarea liceului la Bârlad (1945), urmează la București cursurile Facultății de Filologie, absolvind în 1949. Lucrează, începând din 1948, în domeniul presei, ca redactor la „Studentul român”, apoi la „Scânteia tineretului
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
fugari, care veneau cu trenul de la București, pentru a-i conduce la grupul din munți. S-a decis să se acționeze pentru capturarea celor dintâi. Însă acțiunea a fost dejucată de partizanii din munți, care au reușit să prindă doi subofițeri de Securitate. De la cei doi s-au aflat informații privind efectivele Securității din Râmnicu Vâlcea, despre armamentul din dotare, mașinile cu numerele utilizate, planul pentru lichidarea grupului. În baza mărturiei lui Constantin Văduva, Mișu Ocneriu și N. Călinescu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr. 36, f. 425-440), 326-327 (doc. de la AMI, fond „DMRU“, inv. nr. 7389, dosar nr. 34, f. 27-33). Am acționat cu puști mitraliere, automate și grenade. Erau susținute cu foc gurile adăpostului, iar un subofițer din trupă, foarte curajos, arunca grenade în interior. Timp de 40 de minute a durat focul - unele adăposturi au fost aprinse - astfel că maiorul Vistig, trecând cu avionul pe sus, apreciind «grava» situație, hotărâse să se intervină cu brandurile (lămurindu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu brandurile (lămurindu-se situația nu s-au folosit). Acțiunea a fost încheiată pe la orele 645, mulți bandiți au fost împușcați sau s-au împușcat între ei, iar dintre ai noștri un ostaș [a fost] împușcat în picior și un subofițer de trupe rănit ușor la cap“43. Un sublocotenent din Miliție, participant la operațiunea din Muntele Bistriței, dă mai multe elemente de identificare a acestor partizani. Astfel, acțiunea este plasată în joia Paștelui 1949. Maiorul Filip, probabil comandantul Securității Vâlcea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
morți și răniți de ambele părți. Ceea ce nu e conform cu relatările din documentele oficiale e dotarea partizanilor. Pe când de acolo reiese că aceștia erau extrem de slab dotați, milițianul povestește că rebelii aveau puști-mitralieră și branduri (aruncătoare de mine). Cei doi subofițeri au fost găsiți legați de un copac. „Spuneau că urmau să fie judecați în duminica Paștelui de un tribunal format dintre fugari, că erau acolo și judecători și procurori“44. Partizanii supraviețuitori au precizat că s-a tras fără somație
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grupului din munți, ceea ce anula din start posibilitatea combaterii cu șanse de succes a dotatelor și relativ experimentatelor trupe de Securitate. Cu toate acestea, partizanii nu s-au lăsat prinși fără să riposteze, fapt demonstrat și de faptul că un subofițer și doi soldați din rândurile atacatorilor au fost răniți, chiar dacă ușor66. Securiștii aveau să precizeze ulterior că lichidarea grupului din Munții Arnota a permis descoperirea unei „mari organizații legionare“, care avea legături în țară, implicată apoi într-un „proces“ mare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
FILIP, Stelian (18.IX.1924, Islaz, j. Teleorman), poet și prozator. Este fiul Floarei (n. Mihăilă) și al lui Pandele Filip, țărani, apoi subofițer de jandarmi. În 1926 părinții săi sunt colonizați în comuna Tuzla, județul Constanța, unde F. face școala între 1932 și 1938. Își continuă studiile la Liceul Industrial, secția sculptură, din Constanța, iar între 1941 și 1945, la Liceul Industrial „Regele
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
US Senate, Select Committee on Intelligence. Pentru o listă a cazurilor de după această perioadă, vezi Defense Security Service, Recent Espionage Cases, 1975-1999: Summaries and Sources, Security Research Center (septembrie 1999), www.dss.mil/training/pub.htm. 30. Spre exemplu, un subofițer din cadrul armatei care a vândut informații strict secrete obținute din interceptarea comunicațiilor Uniunii Sovietice și statelor semnatare ale Pactului de la Varșovia, vreme de șase ani, i-a spus unui agent sub acoperire al FBI următoarele: „Nu aveam probleme cu banii
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
trecerea frontierei prin Poartă Brandenburgului. Asemenea fapte de arme erau considerate probe ale unui Înalt nivel de conștiință revoluționară că și ale moralului combativ (Kampfmoral). Urmărea studiilor În cadrul institutului/academiei dădea posibilitatea de a efectua acolo și serviciul militar, devenind subofițer sau ofițer de rezervă al NVA, prin prelungirea studiilor doar cu patru luni. Nivelul inițial al studenților nu fusese considerat satisfăcător, fiind criticat de conducerea partidului În 1957-1958, În urma unui control. Prima lucrare de diplomă (Dissertation) a fost susținută În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
alții, „Revista celor șase” (15 februarie-1 mai 1912), în paginile căreia debutează cu poema Apus. Studiază la Facultatea de Drept în paralel cu Literele, absolvind, în 1916, doar cursurile primei facultăți. În timpul războiului urmează, la Botoșani, cursurile Școlii Militare de Subofițeri. Se căsătorește cu Marietta Bârsan (Sadova), cu care în 1919 pleacă la Paris cu gândul de a-și da doctoratul în drept. Se specializează în arta teatrală cu Jacques Copeau, la Vieux Colombier. Întors în țară, fondează în 1921, împreună cu
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Ofițeri din București (1937) și al Academiei Militare de Infanterie din Sibiu (1939), face stagii ca ofițer în garnizoanele Cahul, Brăila și Panciu, iar din 1941 luptă pe Frontul de Răsărit; în 1943 și 1944 este instructor la Școala de Subofițeri din Radna. Trimis din nou pe front, cade prizonier în vara anului 1944 și este internat într-un lagăr militar sovietic, împreună cu Constantin Ciopraga, Laurențiu Fulga ș.a. În 1948 se întoarce în țară și lucrează pe diverse șantiere ca tehnician
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
POPESCU, Tudor (8.IX.1930, Constanța - 22.VIII.1999, București), dramaturg și prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Bărbulescu) și al lui Gheorghe I. Popescu, subofițer de marină. Învață la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1941-1948) și la Liceul „Matei Basarab” din Târgoviște (1949), apoi urmează Facultatea de Filosofie (1949-1953) și, fără să-l absolve, Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din București (1953-1955). Este șef
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
MURGU, Elena (7.II.1932, Iara, j. Cluj), editoare și traducătoare. Este fiica Gheorghiței (n. Avram) și a lui Ioan Țoropoc, subofițer. Urmează Școala Normală de Fete nr. 2 din București (1953), absolvind apoi Facultatea de Filologie, secția limba și literatura italiană, a Universității din București (1958). A profesat ca redactor de editură, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, la
MURGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288317_a_289646]
-
MUSTAȚĂ, Constantin (5.VII.1938, Izvoarele, j. Teleorman), gazetar. Este fiul Mariei și al lui Ion Mustață, subofițer de jandarmi. Urmează Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri (1952-1955) și Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu, pe care îl va absolvi la seral în 1966, când se înscrie la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic din Cluj. Între 1955
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
NEAGU, Nicolae (18.VII.1931, Ionești, j. Dâmbovița), poet și prozator. Este fiul Dumitrei (n. Constantin) și al lui Gheorghe Neagu, subofițer. Urmează școala primară la Doicești, în județul Dâmbovița, liceul la Târgoviște și Găești, terminându-l la Timișoara (1950), și Facultatea de Medicină Generală din București (1950-1956). Lucrează doi ani ca medic în mediul rural, apoi ca medic radiolog la București
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
instituția față, de care, are loc asumarea acestui tip de contract de confidențialitate. Prin Decretul nr. 473/1971, absolvenții școlilor militare de ofițeri erau obligați să-și ia angajamentul În scris ca după acordarea gradului de ofițer, maistru militar sau subofițer să Îndeplinească serviciul În cadrul instituțiilor aferente Ministerului Forțelor Armate, Consiliului Securității Statului sau Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de minimum nouă ani. Acest tip de contract Încheiat cu instituțiile militarizate pornea chiar din faza Înscrierii la liceele militare, absolvenții
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
civile după intrarea În MAI este firească. În general, În România comunistă, mai ales În primii ani ai regimului, Înainte de intrarea În MAI, persoanele scoase din producție trebuiau să treacă prin scurte stagii de perfecționare militară. școlile de ofițeri și subofițeri unde erau repartizate aceste viitoare cadre ofereau cursuri de bază despre regulamentele militare În vigoare, cerințele vieții cazone, sistemul militar În ansamblu. Studii militare la intrarea În MAI Frecvență Procent Procentul validat Procentul cumulat școala de subofițeri 6 6 6
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de ofițeri și subofițeri unde erau repartizate aceste viitoare cadre ofereau cursuri de bază despre regulamentele militare În vigoare, cerințele vieții cazone, sistemul militar În ansamblu. Studii militare la intrarea În MAI Frecvență Procent Procentul validat Procentul cumulat școala de subofițeri 6 6 6 6 școala de ofițeri 60 60 60 66 academia militară 1 1 1 67 altele 5 5 5 72 Missing 25 25 25 97 școala de sergenți politici 3 3 3 100 TOTAL 100 100 100 După cum
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost suspendat din funcție și trimis În judecată pentru rele tratamente aplicate deținuților. În 1955, Tribunalul Militar pentru unitățiile MAI și, În anul 1956, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militară București au judecat procesele unor foști ofițeri și subofițeri din DGPCM - MAI, Învinuiți de a fi săvârșit, În calitatea lor de organe de supraveghere și pază, acte de teroare asupra condamnaților care executau pedepse privative de libertate În unele colonii de muncă (Salcia, Cernavodă și Capul Midia). Ca urmare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au făcut acest lucru cu intenția de a primejdui securitatea statului. Alte motive pentru care Drăghici cerea clemență se refereau la faptul că deținuții audiați ca martori ar fi făcut depoziții exagerate Împotriva fostelor cadre; cei 21 de ofițeri și subofițeri nu ar fi avut posibilitatea să se apere și nici nu li s-ar fi dat voie să facă uz de toate căile de atac ș...ț aceștia, În memoriile lor, au recunoscut că au lovit uneori pe deținuți, Însă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unui tribunal improvizat. În interiorul barăcii, era o instanță În toată regula, a cărei șefie principală o deținea căpitanul Fecioru, pentru că el era mereu În fruntea unor astfel de acțiuni. Toți ceilalți membri nu erau decât niște subalterni, cu ranguri de subofițeri ș...ț. Au fost bătuți așa vreo 30-40 de deținuți. După ce s-a terminat această bravură Îndeplinită de căpitanul Fecioru, l-am văzut și eu pe căpitan cum a ieșit de obosit, transpirat, din baraca În care a Înființat instanța
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
decesul acelor deținuți. S-au aproximat 175 de cazuri, dar numărul este minimal. Tot În aceeași perioadă, au existat deținuți condamnați de instanțele judecătorești, dar pe care Securitatea i-a ridicat și executat sumar. Colonelul Constantin Fetcu (șeful școlii de subofițeri penitenciare Jilava) semnala faptul că fostul ministru de Interne (Alexandru Drăghici) se Împotrivea controlului de partid și că interzicea prezența locțiitorului politic al DGP la ședințele pe care el și adjunctul său (Ady Ladislau) le aveau cu conducerea DGP. Tot
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
atunci cu rosturile sale, acum mai mult decât desuet. Cartea nu are granițe. Ea este difuzată aici dinspre Valahia și Transilvania, dinspre Serbia, Ungaria și Austria. Bisericile fac achiziții pentru comunitățile sătești; școlile iau și ele asemenea inițiative; ofițerii și subofițerii din teritoriul de graniță cumpără cărți pentru uzul lor și al familiilor lor; nu sunt mai prejos nici orășenii „generic denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Poliția și serviciile de urgență. Deși poliția pare o sursă lesne abordabilă, lucrurile nu stau așa. Cel puțin la început, ziaristul va întâmpina numeroase dificultăți, confruntându-se cu birocrația, cu ieșirile temperamentale ale unui comandat, cu suspiciunea sau disprețul unui subofițer. La toate acestea, nu există decât un remediu: tactul și răbdarea. Un alt loc plin de subiecte grase poate fi Tribunalul, unde vom găsi, sub rezerva sentinței definitive, cele mai trăsnite infracțiuni sau cele mai neașteptate divorțuri. Urmează apoi Spitalul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]