5,022 matches
-
Fier. Totuși, generalul Antonescu a știut să păstreze în funcțiile-cheie oameni loiali, apropiați, capabili să se opună agresiunilor comise de legionari. Prima numire ministerială a generalului Antonescu a cea a lui Alexandru Rioșanu, la 7 septembrie 1940, în funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Interne pentru Poliție și Siguranță. Legionarii au primit conducerea Ministerului de Interne, unde a fost numit generalul Constantin Petrovicescu, deși opțiunea primului ministru a fost colonelul Petre Cameniță, și D.G.P., unde s-au instalat Alexandru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dorit, așa încât, la 6 mai 1941, Mihai Antonescu a recunoscut că la P.P.C. s-au făcut „mari progrese”, iar la D.P.S. „de asemeni”, afirmând totodată că prioritatea o reprezintă organizarea structurilor informative din Ministerul Afacerilor Interne. Generalul Ioan Șt. Popescu, subsecretar de stat, a precizat că „ne dăm silința” în perfecționarea serviciului de informații, însă la capitolul uman, în D.G.P. au fost disponibile 1800 de locuri, din care, în urma concursurilor, au fost ocupate numai 400. În ultima zi a lunii mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nevoie, fără a le mai cere înapoi”, dar și unitățile pe unde a trecut cu serviciul. Relațiile sale bune cu generalul Antonescu au făcut ca prima numire a acestuia în calitate de prim ministru să fie în persoana lui Rioșanu, ca ministru subsecretar de stat la Ministerul de Interne pentru Poliție și Siguranță (7 septembrie 1940). A avut un rol important în salvarea unor oameni politici în 26/27 noiembrie 1940, când i-a «privat» pe aceștia de la o moarte sigură. În istoriografie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la 27 ianuarie 1941, Rioșanu nu se mai regăsește printre ministeriabili. Cauza o aflăm în două critici publice ale generalului Antonescu, în ședințele Consiliului de Miniștri din 25 februarie 1941, respectiv 6 martie 1941, când l-a acuzat pe fostul subsecretar de stat de lipsă de informații și fermitate contra legionarilor. Revenirea în prim plan a avut loc după eliberarea Bucovinei, când Rioșanu a fost numit guvernator al regiunii. Activitatea sa a fost de scurtă durată, întrucât o afecțiune renală l-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
misiunea de reorganizare și reprofesionalizare a personalului D.G.P., afectat de măsurile inițiate de legionari și timorat de amenințările cu represalii. Alături de Leoveanu au activat generalul Radu Gherghe, în calitate de prefect al Poliției Capitalei și generalul Ioan (Jake, Jacques) Șt. Popescu, în calitate de subsecretar de stat pentru Poliție și Siguranță (din 4 februarie 1941). Alte modificări au avut loc la finalul anului 1941: de la 1 noiembrie colonelul Nicolae Diaconescu a luat locul generalului Leoveanu, iar generalul Ioan Popescu a decedat (31 decembrie 1941), în locul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
numai în august 1942, un număr de 25 de indivizi, pe care îi adăuga celor 908 anterior descoperiți, și care însumau un total de 933 de comuniști. La 18 august 1942, Prefectura Poliției Capitalei a raportat Ministerul Afacerilor Interne - Cabinetul Subsecretarului de Stat ,,identificarea și arestarea unei organizații comuniste, compusă din 16 persoane, care activa la Liceul evreiesc «Cultura»”, iar două săptămâni mai târziu, la 1 septembrie 1942, I.G.J. a comunicat Direcției Generale a Penitenciarelor evacuarea în Transnistria a 72 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
împărțit în două: cea teritorială, care rămâne sub conducerea generalului Vasiliu, și cea operativă, atașată armatei, subordonată Marelui Cartier General și condusă de generalul Ioan R. Topor care devine Mare Pretor. La sfârșitul anului 1941, generalul Ioan (Jake) Șt. Popescu, subsecretar de Stat pentru Poliție și Siguranță, a încetat din viață, iar, pe 3 ianuarie 1942, generalul C. Z. Vasiliu a fost numit în locul lui, alături de profesorul Petre Strihan, care se va ocupa de problemele administrative ale Ministerului de Interne. Această
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
era cel mai mare în grad din Ministerul de Interne, dar Radu Lecca se consideră el autorul numirii, prin intervenția făcută pe lângă Manfred von Killinger, deoarece Vasiliu avusese conflicte cu Abwehr-ul. Coabitarea celor două funcții - inspector general al Jandarmeriei și subsecretar de stat la Ministerul de Interne - se făcea relativ simplu: ordinele referitoare la Jandarmerie erau discutate întâi cu generalul Tobescu, adjunctul său, fiind semnate doar ca șef al Jandarmeriei, iar ordinele privind organele de poliție erau semnate în calitate de subsecretar de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și subsecretar de stat la Ministerul de Interne - se făcea relativ simplu: ordinele referitoare la Jandarmerie erau discutate întâi cu generalul Tobescu, adjunctul său, fiind semnate doar ca șef al Jandarmeriei, iar ordinele privind organele de poliție erau semnate în calitate de subsecretar de stat. La 18 iulie 1942, datorită meritelor sale, Constantin Vasiliu a fost avansat general de corp de armată în rezervă, deoarece la conducerea Jandarmeriei, prin lege, nu se puteau afla decât generali de brigadă sau divizie în activitate. Comandantul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și București. Tot în primăvara anului 1944, acesta a asigurat întâlnirea A. C. G. de Chastelain - Iuliu Maniu în pădurea Andronache, primul fiind adus de generalul Tobescu, iar al doilea chiar de comandantul Jandarmeriei. În data de 20 august 1944, ministrul subsecretar de Stat a vizitat Timișoara și s-a întâlnit cu văduva H. Franckel, cu avocatul J. V. Hiott, cu F. Horwitz și cu Marina Ghițulescu. Se pare că în urma unor informații primite de la Pamfil Șeicaru ar fi hotărât să plece
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mareșalul Ion Antonescu, care a dat o atenție sporită atât înființării trupelor de parașutiști române cât și anihilării acțiunilor desfășurate de unități aeropurtate inamice pe teritoriul României. Astfel, pe referatul nr. 6688/20 ianuarie 1943 al Ministerului Afacerilor Interne - Cabinetul Subsecretarului de Stat către Inspectoratul General al Jandarmeriei, primul ministru a scris o rezoluție privind parașutiștii inamici: „Cu cât războiul durează, cu atât trebuie să ne organizăm mai bine, pentru a prinde și contracara acțiunea parașutiștilor. Ei nu sunt un pericol
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informative lunare, S.C.I. a trimis și un chestionar de îndrumare, cu principalele puncte de interes. Tot această structură a centralizat și situația funcționarilor de stat, mai ales din Ministerul Afacerilor Interne, sancționați pentru diferite abateri. La 25 septembrie 1941, Cabinetul Subsecretarului de Stat din ministerul respectiv a informat că, în urma unor anchete desfășurate la Chestura de Poliție Cernăuți, un număr de 12 polițiști au fost găsiți vinovați și au primit următoarele pedepse: - îndepărtare din serviciu (agent Alfred Vilmes, „ca unul ce
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Gheorghe Jienescu. Peste trei zile, Conducătorul Statului a acordat o audiență de lucru, începând cu ora 21,00, unor factori responsabili de ordinea și siguranța statului: generalul Constantin Petrovicescu, Alexandru Rioșanu, Alexandru Ghica, Ion Nicolaid, Mihai Antonescu și Alexandru Constant. Subsecretarii de stat de la Ministerul Apărării Naționale au fost convocați la o ședință de colaborare în data de 9 octombrie 1940 (între orele 11,00 și 13,50), care s-a repetat la 21 octombrie 1940 (orele 11,00-14,00), 6
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
30), 29 noiembrie 1940 (orele 10,00-12,00) și 23 decembrie 1940 (orele 10,30-12,00). Un colocviu cu Constantin Petrovicescu, Alexandru Rioșanu (ambii de la Ministerul de Interne), Ion Nicolaid (S.S.I.), Dumitru Popescu (Comandamentul Militar al Capitalei) și Gheorghe Jienescu (subsecretar de stat la Ministerul Apărării pentru Aer și Marină) s-a desfășurat la 23 octombrie 1940 (13,00-14,00), iar situația internă a fost discutată cu Rioșanu și Eugen Cristescu în penultima zi a anului 1940. În stadiul de față
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alte autorități să-și înființeze un birou de verificare, ceea ce a atras critica primului ministru, care a cerut un singur birou în care să fie reprezentate toate organele informative. O altă directivă în domeniul colaborării a fost semnată de ministrul subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne pentru Poliție și Siguranță. La 14 iulie 1943, Ministerul a trimis, spre știință, la S.S.I. punctul de vedere asupra colaborării între D.G.P. și I.G.J., care trebuia să fie „o sudare absolută” a raporturilor profesionale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ajuns la decizia de organizare a unei structuri comune, cu câte 8 agenți de la D.G.P., P.P.C. și S.S.I., sub conducerea comisarului-șef Ștefan Teodorescu, care să devină operațională la 25 aprilie 1942. La data respectivă, D.G.P. a informat pe ministrul subsecretar de stat, generalul Vasiliu, că detașamentul „a intrat în funcțiune” și va colabora la îndeplinirea sarcinilor cu Compania de Jandarmi Pază (căpitan Georgescu) și Batalionul de Gardă (locotenent-colonel Popescu). Cu aceeași dată au intrat în vigoare Instrucțiunile pentru organizarea și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de un secretar de stat care participă, în calitate de invitat, la ședințele de Guvern. În activitatea să, șeful Departamentului de Control al Guvernului emite ordine și instrucțiuni. Articolul 5 Șeful Departamentului de Control al Guvernului are un adjunct, cu rang de subsecretar de stat. Articolul 6 Numărul maxim de posturi din aparatul propriu, exclusiv demnitarii, este de 50. Statul de funcțiuni, încadrarea, atribuțiile compartimentelor funcționale, precum și sarcinile personalului din aparatul propriu, se aprobă prin ordin al șefului de departament. Articolul 7 Personalul
HOTĂRÎREA nr. 260 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului de Control al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107776_a_109105]
-
la Ministerul Sănătății Gheorghe Voinea - secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale Ioan George Damescu - secretar de stat la Ministerul de Interne Constantin Ene - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe Mihai Galea - secretar de stat la Ministerul Transporturilor Virgil Popescu - subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor Goga Eugeniu - subsecretar de stat la Ministerul Economiei și Finanțelor Adrian Duță - subsecretar de stat la Ministerul Justiției Doru Trifoi - director general în Direcția pentru Administrația Locală Vasile Ghetau - director general în Comisia Națională pentru
HOTĂRÂRE nr. 337 din 6 mai 1991 privind actualizarea componenţei Comisiei centrale pentru recensămîntul populaţiei şi locuinţelor - 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107828_a_109157]
-
la Ministerul Apărării Naționale Ioan George Damescu - secretar de stat la Ministerul de Interne Constantin Ene - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe Mihai Galea - secretar de stat la Ministerul Transporturilor Virgil Popescu - subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor Goga Eugeniu - subsecretar de stat la Ministerul Economiei și Finanțelor Adrian Duță - subsecretar de stat la Ministerul Justiției Doru Trifoi - director general în Direcția pentru Administrația Locală Vasile Ghetau - director general în Comisia Națională pentru Statistică. -------
HOTĂRÂRE nr. 337 din 6 mai 1991 privind actualizarea componenţei Comisiei centrale pentru recensămîntul populaţiei şi locuinţelor - 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107828_a_109157]
-
la Ministerul de Interne Constantin Ene - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe Mihai Galea - secretar de stat la Ministerul Transporturilor Virgil Popescu - subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor Goga Eugeniu - subsecretar de stat la Ministerul Economiei și Finanțelor Adrian Duță - subsecretar de stat la Ministerul Justiției Doru Trifoi - director general în Direcția pentru Administrația Locală Vasile Ghetau - director general în Comisia Națională pentru Statistică. -------
HOTĂRÂRE nr. 337 din 6 mai 1991 privind actualizarea componenţei Comisiei centrale pentru recensămîntul populaţiei şi locuinţelor - 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107828_a_109157]
-
Hotărîrea Guvernului nr. 182 din 20 martie 1991 privind constituirea Agenției Române de Dezvoltare se modifica și va avea următorul cuprins: "Conducerea agenției este asigurata de un președinte, cu rang de secretar de stat, și doi vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat". Articolul 2 Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economico-financiari pe anul 1991 PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN ------------
HOTĂRÎRE nr. 388 din 6 iunie 1991 privind modificarea articolului 5, fraza a doua, din Hotărîre Guvernului nr. 182 din 20 martie 1991 privind constituirea Agenţiei Române de Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107856_a_109185]
-
poate solicita acestora documentații, date și informații necesare realizării atribuțiilor sale. Articolul 4 (1) Subsecretariatul de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluției din Decembrie 1989 are în structura să organizatorică un aparat propriu cu un număr total de 12 posturi, exclusiv subsecretarul de stat. ... (2) Statul de funcțiuni se va aproba de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de către Ministerul Economiei și Finanțelor, iar atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al subsecretarului de stat. ... (3) Numirea personalului din aparatul propriu
HOTĂRÎREA nr. 399 din 15 iunie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Subsecretariatului de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107863_a_109192]
-
cu un număr total de 12 posturi, exclusiv subsecretarul de stat. ... (2) Statul de funcțiuni se va aproba de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de către Ministerul Economiei și Finanțelor, iar atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al subsecretarului de stat. ... (3) Numirea personalului din aparatul propriu se face de către subsecretarul de stat. ... Articolul 5 Subsecretarul de stat reprezintă Subsecretariatul de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluției din Decembrie 1989 în raporturile cu celelalte ministere și organizații din țară, precum și
HOTĂRÎREA nr. 399 din 15 iunie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Subsecretariatului de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107863_a_109192]
-
Statul de funcțiuni se va aproba de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de către Ministerul Economiei și Finanțelor, iar atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al subsecretarului de stat. ... (3) Numirea personalului din aparatul propriu se face de către subsecretarul de stat. ... Articolul 5 Subsecretarul de stat reprezintă Subsecretariatul de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluției din Decembrie 1989 în raporturile cu celelalte ministere și organizații din țară, precum și în relațiile internaționale. Articolul 6 Subsecretariatul de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluției
HOTĂRÎREA nr. 399 din 15 iunie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Subsecretariatului de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107863_a_109192]
-
aproba de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de către Ministerul Economiei și Finanțelor, iar atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al subsecretarului de stat. ... (3) Numirea personalului din aparatul propriu se face de către subsecretarul de stat. ... Articolul 5 Subsecretarul de stat reprezintă Subsecretariatul de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluției din Decembrie 1989 în raporturile cu celelalte ministere și organizații din țară, precum și în relațiile internaționale. Articolul 6 Subsecretariatul de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluției din Decembrie 1989 se dotează
HOTĂRÎREA nr. 399 din 15 iunie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Subsecretariatului de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107863_a_109192]