893 matches
-
cu pieptul negru) este o specie de pasăre din familia Anatidae care se întâlnește din partea sudică a Statelor Unite și a Americii Centrală până în America de Sud (în partea centrală și sudică). În Statele Unite, este întâlnită tot anul în sudul Texasului. Există două subspecii: Această specie nu este considerată amenințată cu dispariția de către IUCN și Național Audubon Society; se estimează că populația globală este de 1.100000-2.000000 de pasari.
Dendrocygna autumnalis () [Corola-website/Science/332859_a_334188]
-
fost stabilite (ca principii) în a treia ediție a Codului (1985): Acesta este principiul că, denumirea științifică a unei specii, și nu unui taxon de la orice alt rang, este o combinație de două nume; utilizarea unui trinom pentru nume de subspecie și de nume uninominal pentru taxon superior privind un grup de specii, este în acord cu acest principiu. Acest lucru înseamnă că, în sistemul de nomenclatură pentru animale, numele unei specii este compus dintr-o combinație de o denumire generică
Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică () [Corola-website/Science/332905_a_334234]
-
nomenclatură pentru animale, numele unei specii este compus dintr-o combinație de o denumire generică și un nume specific; împreună fac un nume "binominal". Nici un alt rang nu poate avea un nume compus din două nume. Exemple: Specii: "Giraffa camelopardalis" Subspeciile au un nume format din trei nume, un nume "trinominal": nume generic, nume specific, nume subspecific: Subspecii: "Giraffa camelopardalis rothschildi" Taxonul unui rang mai sus de specie are un nume compus dintr-un singur nume, un "nume uninominal". Genuri: "Giraffa
Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică () [Corola-website/Science/332905_a_334234]
-
nume specific; împreună fac un nume "binominal". Nici un alt rang nu poate avea un nume compus din două nume. Exemple: Specii: "Giraffa camelopardalis" Subspeciile au un nume format din trei nume, un nume "trinominal": nume generic, nume specific, nume subspecific: Subspecii: "Giraffa camelopardalis rothschildi" Taxonul unui rang mai sus de specie are un nume compus dintr-un singur nume, un "nume uninominal". Genuri: "Giraffa, familia Giraffidae" În nomenclatură botanică, echivalentul pentru "nomenclatura binominală" este "nomenclatură binară" (sau, uneori, "nomenclatură binominală"). Acesta
Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică () [Corola-website/Science/332905_a_334234]
-
de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme au o anumită importanță comercială fiind pescuiți ca pești comestibili. Ordinul Zeiformes cuprinde șase familii: Pe litoralul romînesc al Mării Negre sunt cunoscute două specii: Unii autori includ "Zeus pungio" ca o subspecie numită "Zeus faber pungio" în specia "Zeus faber".
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
numea "baibafir" și constituia un cadou prețios între darurile de nuntă ale mireselor de viță boierească. Datorită blănii sale foarte prețuite, bobacul a dispărut din Moldova în preajma anului 1761, în Bărăgan, Dobrogea și Basarabia supraviețuind până în secolul al XIX-lea. Subspeciile speciei:
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
un mamifer rozător mic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în zonele montane din sudul și centrul Europei, inclusiv în Carpații din România. Până nu demult era inclus în specia șobolanilor de apă ("Arvicola amphibius", sinonim "Arvicola terrestris"), ca o subspecie aparte - "Arvicola terrestris scherman". În România a fost studiat de M. Hamar și D. Marin. Are dimensiunile corpului și culoarea asemănătoare cu a șobolanului de apă ("Arvicola amphibius"). Șobolanul de apă ("Arvicola amphibius") este mai mare, cu blana aspră și
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
prin consumul de semințe, dar mai ales prin roaderea scoarței lăstarilor și puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații Nu se îmblânzesc, însă se adaptează ușor la viața în captivitate. Unii autori recunosc 21 de subspecii de șoareci-scurmători-de-pădure. În România se găsește o singură subspecie: "Clethrionomys glareolus istericus" (= "Evotomys glareolus istericus") , celelalte 20 de subspecii având un areal în afara României
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
scoarței lăstarilor și puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații Nu se îmblânzesc, însă se adaptează ușor la viața în captivitate. Unii autori recunosc 21 de subspecii de șoareci-scurmători-de-pădure. În România se găsește o singură subspecie: "Clethrionomys glareolus istericus" (= "Evotomys glareolus istericus") , celelalte 20 de subspecii având un areal în afara României
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
daune în culturi și plantații Nu se îmblânzesc, însă se adaptează ușor la viața în captivitate. Unii autori recunosc 21 de subspecii de șoareci-scurmători-de-pădure. În România se găsește o singură subspecie: "Clethrionomys glareolus istericus" (= "Evotomys glareolus istericus") , celelalte 20 de subspecii având un areal în afara României
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
După o gestație de circa 75 zile, femela naște un singur pui în luna iulie, care este lipsit de vedere și fără păr. Într-o lună de zile puii cresc trecând la o viață independentă. În România a fost identificată subspecia "Rhinolophus hipposideros hipposideros". Liliacul mic cu potcoavă a fost practic menționat în toate regiunile din România. Însă în ultimele două decenii a fost găsit doar în Oltenia. Este evidentă o scădere a populației sale în ultimii ani, mai ales din cauza
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
că populațiile șoarecelui subpământean sunt mici în România, el produce pagube minore prin consumul de masă verde sau zarzavaturi din culturi; iar în anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători pun sub semnul întrebării existența ultimilor 4 subspecii, susținând că în România există numai o singură subspecie de șoarece subpământean, "Pitymys subterraneus subterraneus".
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
minore prin consumul de masă verde sau zarzavaturi din culturi; iar în anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători pun sub semnul întrebării existența ultimilor 4 subspecii, susținând că în România există numai o singură subspecie de șoarece subpământean, "Pitymys subterraneus subterraneus".
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
culturi; iar în anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători pun sub semnul întrebării existența ultimilor 4 subspecii, susținând că în România există numai o singură subspecie de șoarece subpământean, "Pitymys subterraneus subterraneus".
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
de taxoni sub gradul de specii. Aceste nume au trei părți. Utilizarea este diferită în zoologie și botanică. Pentru animale, denumirile științifice sunt reglementate de Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică. Doar un singur rang este permis sub rangul de specii: subspecia. De exemplu, "Buteo jamaicensis borealis" este una dintre subspeciile speciei „șorecar de coadă roșie”, "Buteo jamaicensis". Pentru alge, ciuperci, plante și fosilele lor, există un număr nedeterminat de grade infraspecific permise sub nivelul de specii. Termenii secundari rangului de specii
Nomenclatură trinominală () [Corola-website/Science/333864_a_335193]
-
trei părți. Utilizarea este diferită în zoologie și botanică. Pentru animale, denumirile științifice sunt reglementate de Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică. Doar un singur rang este permis sub rangul de specii: subspecia. De exemplu, "Buteo jamaicensis borealis" este una dintre subspeciile speciei „șorecar de coadă roșie”, "Buteo jamaicensis". Pentru alge, ciuperci, plante și fosilele lor, există un număr nedeterminat de grade infraspecific permise sub nivelul de specii. Termenii secundari rangului de specii sunt soiul și forma, precum se pot face și
Nomenclatură trinominală () [Corola-website/Science/333864_a_335193]
-
plante și fosilele lor, există un număr nedeterminat de grade infraspecific permise sub nivelul de specii. Termenii secundari rangului de specii sunt soiul și forma, precum se pot face și mai multe ranguri prin utilizarea prefixului „sub” pentru a face subspecii, subvarietăți, subforme. Nu toate aceste ranguri trebuie să fie specificate, de exemplu, unii autori preferă să împartă speciile de plante în subspecii, în timp ce alții preferă să folosească soiuri. Aceste ranguri sunt componente ale unei clasificări biologice, de exemplu "Corylopsis sinensis
Nomenclatură trinominală () [Corola-website/Science/333864_a_335193]
-
soiul și forma, precum se pot face și mai multe ranguri prin utilizarea prefixului „sub” pentru a face subspecii, subvarietăți, subforme. Nu toate aceste ranguri trebuie să fie specificate, de exemplu, unii autori preferă să împartă speciile de plante în subspecii, în timp ce alții preferă să folosească soiuri. Aceste ranguri sunt componente ale unei clasificări biologice, de exemplu "Corylopsis sinensis var. calvescens f. veitchiana" este o plantă ornamentală de gradină. Cu toate acestea, un nume nu este la fel ca o clasificare
Nomenclatură trinominală () [Corola-website/Science/333864_a_335193]
-
cap + trunchi = 2,1-3 m; coada = 0,7-1,10 m; înălțimea la greabăn = 1,3-1,8 m; greutatea = 500-900 kg. Longevitatea = 16 ani. Dimorfism sexual minor în mărimea corpului, femelele adulte cântărind cu circa 17% mai puțin decât masculii adulți; subspecia din pădurile dese ("Syncerus caffer nanus") are jumătate din greutatea corporală a subspeciilor din câmpii. Bivolul african are forma corpului asemănătoare cu cea a boului domestic, cu pieptul larg, botul larg, capul și membrele masive. Masculii au coarne relativ scurte
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
1,3-1,8 m; greutatea = 500-900 kg. Longevitatea = 16 ani. Dimorfism sexual minor în mărimea corpului, femelele adulte cântărind cu circa 17% mai puțin decât masculii adulți; subspecia din pădurile dese ("Syncerus caffer nanus") are jumătate din greutatea corporală a subspeciilor din câmpii. Bivolul african are forma corpului asemănătoare cu cea a boului domestic, cu pieptul larg, botul larg, capul și membrele masive. Masculii au coarne relativ scurte (de până la 150 cm), dar robuste, răsfrânte lateral și arcuite în jos, apoi
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
orientate caudal. La masculii bătrâni bazele largi ale coarnelor aproape se unesc la mijlocul frunții, formând o placă de-a curmezișul ei. Femelele au de asemenea coarne, dar acestea sunt mai mici și mai înguste în circumferință decât cele ale masculilor. Subspecia care trăiește în păduri ("Syncerus caffer nanus") are coarnele mai scurte și mai puțin curbate. Perii, deși și lungi la tineri, devin rari și scurți la adulți și dispar aproape total la indivizii bătrâni și variază în culoare de la negri
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
caffer nanus") are coarnele mai scurte și mai puțin curbate. Perii, deși și lungi la tineri, devin rari și scurți la adulți și dispar aproape total la indivizii bătrâni și variază în culoare de la negri la cafenii-roșcați sau cafenii-negricioși, în funcție de subspecii, sex și vârstă. Subspecia de pădure ("Syncerus caffer nanus") este cafeniu-roșcată. Urechile sunt mari și clăpăuge, mărginite de peri lungi și moi, asemenea unor franjuri. Au o coamă scurtă. Coada este lungă, terminându-se printr-un pronunțat smoc de păr
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
mai scurte și mai puțin curbate. Perii, deși și lungi la tineri, devin rari și scurți la adulți și dispar aproape total la indivizii bătrâni și variază în culoare de la negri la cafenii-roșcați sau cafenii-negricioși, în funcție de subspecii, sex și vârstă. Subspecia de pădure ("Syncerus caffer nanus") este cafeniu-roșcată. Urechile sunt mari și clăpăuge, mărginite de peri lungi și moi, asemenea unor franjuri. Au o coamă scurtă. Coada este lungă, terminându-se printr-un pronunțat smoc de păr negru. Bivolii africani sunt
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
și arbuști, dar își caută hrana frecventând luminișurile mici din pădure unde vegetația din litieră (ierburi și plantele erbacee) este abundentă. Vizitează bălțile și zonele noroioase unde beau apă, intră în apă și se tăvălesc prin noroi. Sunt descrise 5 subspecii: Bivolii africani trăiesc în cârduri și formează grupuri mari compuse din subgrupuri complex structurate în funcție de sex și vârstă. Această structură este în parte menținută ierarhic prin dominanța socială. Mărimea turmei este menținută de un mare număr de factori ai mediului
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]