159,028 matches
-
a plătit celor doi aproape 18 milioane de lei pentru înscrierea în circulație a unei mașini care, de fapt, era neînmatriculabilă. Împotriva celor doi, polițiștii au început urmărirea penală pentru înșelăciune l În ultima perioadă, polițiștii de la Biroul Arme, Explozivi, Substanțe Toxice din cadrul I.P.J. Timiș au efectuat, în cadrul acțiunii naționale „Fitos 2003“, o serie de controale pe linia respectării dispozițiilor legale în domeniul regimului produselor de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate, utilizate în agricultură și silvicultură. Echipele de
Agenda2003-14-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280874_a_282203]
-
18 bidoane a cinci litri fiecare. Produsul a fost cumpărat cu 900 euro din Vama Nădlac, de la un cetățean maghiar, care le-a adus din Szeged. Cum Tolea nu era autorizat să transporte și să efectueze operațiuni cu astfel de substanțe, i s-a întocmit dosar penal. Radar l În data de 29 martie, în jurul orei 14,20, pe Bd. L. Rebreanu din Timișoara, conducătorul auto Alexandru L. , de 20 de ani, conducând autoturismul Volkswagen Golf TM-99-SDK, a pierdut controlul volanului
Agenda2003-14-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280874_a_282203]
-
atlasul, ca mătasurile, într-o atmosferă leneșa după care am tînjit fascinat, aplecat peste marginea aceea îndepărtată. Ștearsă de timp." În fond, sub învelișul studiului științific se ascunde apologia unei arte poetice - poate adevăratul sîmbure al acestei cărți a cărei substanță refuză să se organizeze după așteptările cititorului dornic de aprig scalpel critic: "Orizontală spațiului (...) și verticală reveriei istorice. Geometrizarea acestor situări decadente poate fi închipuita alegoric printr-o rază de soare filtrată de canaturi și draperii, oprită prin jocul fericit
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
normală" inițială a psihicului și a spațiului și "alunecări", pierderi productive ale cunoștinței (Spălîndu-mi ciorapii) fie din diverse voci (doar urma lor caldă, întipărită-n plămîni). Aici, în acest ultim poem citat, apar anticipări ale experimentului formal care va face substanță volumului din 1998: "Daaa... Hîii... cu askii n kisioarii / și ku gloanța n kiept / k n at fo și ceret di / MANKARIIII...!". Nu numai că experimentul este aici încă timid, dar are o oarecare conotație depreciativa: poetul monologhează întotdeauna după
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
straturi preromânesti, punice și scitice, adică neortodoxe și păgîne. Blaga a acceptat faptul că trecînd de la etapa de început la cea a statalității independente a României (deci foarte tîrziu), "satul românesc, conchilia, putea desigur, și fără descîntec, să-și emită substanță și să iasă în sfîrșit din atitudinea de noncooperare cu istoria, si sa apuce pe calea evoluției, ca să umple cu gînduri și forme proprii cadrele satului". Dar, la începuturi, atunci cînd s-a format, etnogenetic poporul românesc și psihologia autohton
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
atunci începe răspunderea. Trebuie să te descoperi purtător de sensuri valabile, și doar așa regasești nu obiectul - căci de el te poti lipsi întotdeauna - , ci lumea, lumea aceea de care nu te poți lipsi defel pentru că o ai ăsubstantă cu substanță în tine"16. De aici și ridicolul care însoțește această formă de donquijotism: "E cea mai înaltă înțelegere a vietii istorice, poate, sa simti tot ridicolul ei, tot ridicolul culturii, să te simți tu însuți ridicol, tu care încerci să
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
dar ambalate prețios. Cu impresia că am putea iniția un concurs cu cititorii, de genul "cine găsește cele mai multe locuri comune cîștiga", citam doar primele rînduri ale acestei prefate: "E sărbătoare! Sărbătoarea se numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă, în substanță ei, vieții spirituale a eului nostru cel (sic) mai intim! Citești poezie și nu rămîi doar cu dorul de cuvintele ei, ci și cu dor al întoarcerii, al reîntoarcerii, al infinitei reîntoarceri în curgerea ireversibilă a timpului. De Nichita..." Mirela
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
antologia intitulată Poezia pământului românesc cu poeme descriind relieful țării: munții și plaiurile, dealurile și podgoriile, râurile, zăvoaiele, luncile și câmpiile, codrul, țărmul mării, satele, orașele, cetățile istorice și provinciile desrobite, antologie reflectând pasiune lui Ion Pillat pentru peisajul românesc, substanța a vieții sale însăși. Găsind acel nestemat al interferentei poeziei culte cu aceea populară el copiază în Cartea cântecelor. 99 de cântece de dor și jale scrise de poeții noștri moderni și contemporani. Transcrie totodată 76 de poezii ale căror
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
-mi plăcea, Urmuz, el însuși îi datora mult lui Jarry.Pe scurt, literatura română nu m-a influențat cu adevarat". De fapt, îl rectific pe celebrul dramaturg, operă să este o continuare a avangardismului românesc interbelic care, la noi, avusese substanță și promotori pentru avangardă europeană. Și, de altfel, undeva mărturisește că visul este, adesea, la fundamentul creației sale. Nu folosea suprarealismul interbelic românesc onirismul că metodologie de creație, scriitorii aparținînd acestei specii avînd totdeauna grijă (o povestește Șasa Pana în
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
făcut decît să stea liniștiți. Testul ungar le indică imperios această atitudine, fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara) a continuat să acapareze preocuparea conducătorilor
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
-ndupleci o gheara/ imposibil să te opui unei delte de lacrimi//resturile rămîn acestui dirijor cu lentile ușoare/ de pe subțirimea portativului/ să dirijeze el scufundarea" (aruncînd o scurtă privire). Pandantul temporal al mărginii e tîrziul, adică simțămîntul ne-făcutului în substanță, al nonepicului înlocuit de viziunea apocaliptica (statică precum orice viziune) sau măcar de cinismul utopiei. Delimitării în spațiu îi corespunde una în durată, precum o rană metafizica a artistului ce-și nutrește închipuirea din vermina: "tocmai acum cînd cimitirele/ se
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
pentru de-limitare. Situația-limită a "spiritului de geometrie", în raport cu "spiritul de finețe", o reprezintă năzuința de-a geometriza și ceea ce nu se poate supune măsurii (e aci o melancolie a Formei absolute, intangibile, care sporește lirismul, nefiind extranee, ci implicită substanței acestuia). Idealitatea interzisă plînge, leacul său fiind însă, pentru a spune așa, de natură homeopatica, adică o accentuare a "secetoasei" abstractizări: "atunci îți vine să crezi că și/ cercul varsă pe ascuns/ lacrimi/ și îți zici/ nu ar strică puțină
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
a creștinismului mondial, posibilitatea de a măsura mai bine profunzimea rupturii dintre creștinismul răsăritean și cel apusean la fatidica dată de 1054... Ruptură ale cărei urmări sînt mai prezente, în zilele noastre, sau mai actuale, decît însuși fondul, miezul sau substanță divină a Credinței în chestiune. Iată fragmentul: "...Anul care a trecut, ăanul întîlnirii monarhilor europeniă poate fi numit și anul intensificării discordiilor religioase. Ar fi fost, fără îndoială, ciudat că în secolul al nouăsprezecelea, atît de luminat, cineva să prezică
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
expoziții naționale și cel mai consistent segment dAPERTutto au fost așezate în vechile spații ale Arsenalului venețian, într-un ambient fizic și moral cu totul ieșit din comun; deopotrivă prin plastică să nemijlocita și prin imponderabilul conținut psihologic. Dacă prin substanță lor, pavilioanele tradiționale și celelalte spații ale expoziției sînt mai curînd referenți ai istoriei (ai istoriei generale, ai istoriei artei, ai istoriei mentalităților), iar scopul lor nemijlocit este acela de a delimită verosimil contemporaneitatea, prin distribuție spațiile de expunere sînt
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
Protagoniștii acestui nou episod în care literatura și imaginea, grafia desenului și cea a textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanță și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin Ilfoveanu. Sălile de la etaj ale Muzeului Literaturii decupează acum, printr-o expoziție care se numeste semnificativ Maculata concepție, nu atît portretele a doi artiști, oricum definiți riguros prin propria lor istorie, cît
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
din periodice. Prima piesă din sumarul acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de ani și a fost rău surprins de scandalul ce a iscat. Tînărul
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
aflați în primii ani de studii (excelentă, ideia concertului studențesc româno-german). Cât despre muzicile ascultate, ele au avut un numitor comun: aproape toate au fost prime audiții, ceea ce a dat un plus de interes manifestării chiar dacă au existat inegalității de substanță. Unele au fost colecții de efecte menite a pune în valoare calitățile expresive ale instrumentului - solitar sau în grup (Jos Zwanenburg, Liviu Marinescu), altele, dialog exploziv sau amical (Nicolae Brândus, Daniel Kessner), portretistica muzicală în tuse subtile (Gheorghe Costinescu), muzici
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
încă o dată înfrînți. O înfrîngere care nu e niciodată ultima. Această "lume de la fund", adesea magistral surprinsă, a născut caracterizarea lui Istrati drept "Gorki balcanic". Nimic peiorativ, firește, în această caracterizare (dimpotrivă); deși ea e departe de a putea epuiza substanță unei opere mult mai bogată în înțelesuri. Istrati a putut recrea acest univers pentru că era al său. Se ivise aici și trăise aidoma eroilor săi. Dintr-o astfel de lume ies uneori caractere. Dar adesea apar suflete labile, de revoltați
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
domeniul artei, fie în descrieri exterioare, în formule aforistice, în mici proze cu efecte incipient artistice sau chiar în exercițiul explicit al unor forme lirice. Paginile sale de jurnal, deși nu au nimic spectaculos sau ieșit din comun, nici că substanță și nici că text, rămîn un document important dincolo de vreo informație anume ori de anecdotica lor generală. Asemenea picturii, ele descriu, în cheie realistă, o lume fragilă, dispersa, transparentă și învăluita în lumini crepusculare. Exact la polul opus, Vasile Dobrian
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
primei pagini: "...încît îmi închipui o clipă că ar trebui să țin un astfel de jurnal abstract, să notez schimbările intime ale gîndului și-ale percepțiilor generale asupra lumii, reveria lucidă a păianjenului deviind de la geometria pînzei nu din cauza alterării substanței țesătoare, ci din cauza neadecvării la spațiul din jur și a rezervelor progresive la ambient". Inadaptabilitate, inadecvare, ce înseamnă altceva decît o rezistență a eului, pasibilă de prezumție egolatră? Însă autorul nostru e departe de-a fi un grandilocvent, un fanfaron
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
am încercat să le descriu încă de la primele compoziții, deoarece am întrevăzut în ele înfățișarea întregii lumi și propria mea chemare. Îmi pare ciudat că, inițial, acest peisaj nu m-a însoțit prin imagini, dar mi s-a relevat, prin substanța muzicii. În epoca în care se formează stilul, depășind încercările mele școlare, ascultam pierdut armoniile unor Haendel, Bach, Wagner. Adesea, pe terasa din marginea mării a prietenei mele Sapho. Poate nu a fost o întîmplare că din cei patru prieteni
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
prea mic, prea agitat și într-o contradicție profundă cu anvergura lucrărilor și cu respirația lor adîncă. Prin natura lor frustă, prin materialitatea nereprimată și prin urmele ostentative ale manualității, ale intervenției directe, ale coabitării aproape mitice dintre artist și substanță, aceste lucrări trebuiau expuse într-un spațiu mult mai mare, în care monumentalitatea lor să se manifeste deplin, și organizate într-un discurs expozițional care să acrediteze o idee, să urmărească o tensiune, să identifice un sens. Brâncușian în esență
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
cînd arta românească are privilegiul unui fenomen de o asemenea complexitate, cînd Bucureștiul are spații potrivite pentru mari expoziții monografice, cînd un organizator de expoziții precum Mihai Oroveanu cunoaște pînă în cele mai mici amănunte opera lui Apostu, atît în substanța cît și în spiritul ei, cum poate fi explicată reducerea unui artist atît de important la o simplă aglomerare de lucrări? Dar cum această acțiune sentimentalo-amatoristă de astăzi trece drept expoziție - și astfel de fenomene substitutive au o enormă putere
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
Vest, interviuri sau traduceri din scriitori occidentali - dar nu înțeleg sau se fac că nu înțeleg faptul fundamental: literatura și cultura, ce să mai zic de mentalitate, sînt astăzi atît de radical diferite de cele de acum cîteva decenii încît substanța însăși a revistelor, modul de a gîndi și de a scrie este normal să fie și el structural diferit" - spune Sorin Alexandrescu. Și fiindcă sînt rigid parcelate și fără o strategie clară, "funcționînd în virtutea unor inerții formularistice, dacă se poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
se reîntoarce în trecut, analizînd, în două capitole dense, situația României în interbelic și chiar fizionomia Principatelor Române în secolul al XIX-lea, pentru că al IV-lea capitol despre primul război mondial și consecințele sale se integrează, de fapt, în substanța temei sale anunțată în titlu. Aceste capitole au rostul de a familiariza cititorul din străinătate cu istoria fenomenului românesc, din nervurile căreia avea să se nască, mai tîrziu, în 1927, mișcarea legionară. Căutînd precursorii acestei funeste mișcări politice, autorul relevă
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]