1,497 matches
-
acolo era exilat politic bunicul meu patern, preot greco-catolic - ucenic al episcopului Iuliu Hossu - devenit călugăr basilitan, agreat de pontiful Ioan Paul al doileaă, unul dintre lucrurile ciudate văzute de mine în metropolă a fost Capela Capucinilor. Coborâtă într-o subterană intenționat lugubră, dar, paradoxal, și senină, aici se aflau oasele dezmembrate a sute de călugări capucini, din care camarazii lor de austeritate confecționaseră, după moarte, candelabre, ghirlande, ornamente care împănau subterana, asemenea unui mormânt triumfal. Era vorba, firește, despre chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
în metropolă a fost Capela Capucinilor. Coborâtă într-o subterană intenționat lugubră, dar, paradoxal, și senină, aici se aflau oasele dezmembrate a sute de călugări capucini, din care camarazii lor de austeritate confecționaseră, după moarte, candelabre, ghirlande, ornamente care împănau subterana, asemenea unui mormânt triumfal. Era vorba, firește, despre chiar o apoteoză a morții și despre o lecție privitoare la cum moartea poate fi instrumentată și utilizată... după moarte. Nu mi-a fost frică, mai degrabă am fost amuzată de pitorescul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
verdeață și răcoare“. Revoluția din decembrie 1989 dă peste cap planurile de evadare ale lui Golea, care, după mai multe peripeții la Timișoara, revine la București, în subsolul lui de fochist. Relu Golea seamănă, în anumite ipostaze, cu „omul din subterană“ al lui Dostoievski. Singurul roman pe care Aldulescu îl scrie în întregime la persoana întâi Romanul este pentru Radu Aldulescu o formă de revoltă, un instrument de condamnare a comunismului, dar și a răului în general. Istoria eroilor unui ținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
an așteptat de toți iubitorii de teatru de calitate, un eveniment despre care să se vorbească la fel cum se vorbește de marile concerte de pe stadioane. Doar atât. Long live London Underground! Manu Babescu Maria Balabaș Rebele fără cauză prin subteranele londoneze de avangardă. Maria&Manu tandem sau ce-am făcut de unu mai. Manu... Începe(m)? Iar căutarea, iar plezneala, cu somn pe bănci de vagoane, în săli de așteptare, aeroporturi maghiare, microbuze spațiale și avioane minimale. Same same, but
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ingerată pe gratis (muzeele sunt free of charge!), până și cupa de cafea s-ar putea să îți dea o idee pentru împroșcat, nu cu gelatină, ci cu real art. Put you brain at work in London, zice omul din Subterană... ... E o lume în sine... ... Și îmi trece prin cap, ca artist stradal, as London welcomes me enough. Covent Garden, here I come! CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Să nu fim gravi Lucian Dan Teodorovici Să râdem? Nu. Analiștii ne învață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
mi-a venit în minte pe când mă gândeam că, în proză cel puțin, în ultima vreme, întotdeauna am râvnit să-mi răsfăț cititorii (cu poezia, lucrurile stau mai complicat - am râvnit întotdeauna să-mi fac cititorii să străbată până la capăt subterana care există în fiecare din noi). Poate fi literatura un motiv de vrajbă, frustrare, stare dizgrațioasă? Probabil că da, chiar dacă eu susțin sensul aproape mântuitor al literaturii (ceea ce este, admit întru totul, un loc comun). Mă gândesc însă compătimitor la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Bacu, Pitești. Centrul de reeducare studențească, Paris, 1984; Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești, Radio Europa Liberă, 1975; Grigore Dumitrescu, Demascarea, München, 1978; Paul Goma, Patimile după Pitești, Radio Europa Liberă, 1978; Paul Goma, Gherla, Paris, 1989; Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Paris, 1978. 265 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București 1990; Remus Radina, Testamentul din morgă, București, 1990; Gheorghe Mazilu, În ghearele Securității, București, 1990; Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Idiotul, Frații Karamazov cu cel mai mare interes, dar Dostoievski îmi era străin (multă vreme, l-am preferat net pe Tolstoi) și nu aveam să-l înțeleg cu adevărat decât târziu, prin Amintiri din casa morților, Posedații și Omul din subterană; Proust aștepta încă să-l citesc, iar Balzac, care-mi va fi aproape doar peste decenii, mă plictisea. M-a interesat pe atunci și romanul lui Victor Papilian, Fără limită, fiindcă releva urbanitatea românească a Clujului. Ultimul text ce l-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se fac presiuni ce vizează controlul colectiv asupra politicilor" (ACFAS, 2001, de pe www.unesco.org/most/urb.html). 1 Intervențiile de natură economică au vizat (re)inserția în lumea muncii a populațiilor excluse, pe cale a se desocializa și intra în subteranele economiei. Pentru aceasta s-a căutat: să se creeze locuri de muncă în interiorul sau în proximitatea cartierelor în dificultate, să se (re)dinamizeze economia locală, să se acționeze asupra comportamentelor populației neinformate, asupra tinerilor, pentru a-i învăța coduri și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
epidemiei de subconștientomanie, de explicare a tuturor ideilor prin subsau inconștient, Nichifor Crainic se înscrie în apărătorul celei mai elevate părți din ființa omenească: inteligența conștientă. Conținuturile sufletești ale stărilor de extaz, de inspirație, nu vin de-a gata din subterana sufletului, ci ele se obțin printr-o înălțare a minții spre realitățile mai presus de fire, înălțare efectuată de forța atractivă și întăritoare a acelor realități. E vorba de o ascuțire, de o sensibilizare, de o învigorare a puterii de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și pe multipla experiență personală a sfinților, doctrina mistică are privilegiul de a fi un corp de principii îndelung verificate prin sita celei mai neîndurate critici și astfel ea poate sluji de îndreptar luminos când ne coborâm ca într-o subterană în misterul psihologic de unde răsar operele de artă. Care e puntea de legătură între cele două ordine de fenomene, prin care Bremond își justifică metoda mistică aplicată la poesie? Această punte o constituie aceleași note comune, pe care le-au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cum ar zice Lucian Blaga, cosmotic, adică înzestrat cu tiparele apriorice a tot ce se creează frumos și mare în această lume. Geniul creator apare, după asemenea teorii, ca ființa cea mai iresponsabilă de pe pământ, iar ideea inspirației, izbucnind din subterana infernală, fie a iraționalului individual, fie a iraționalului colectiv, nu e departe de concepția delfică a oracolelor antice. Pythia cădea în extaz și proorocea în stranii bâlbâieli după ce se amețea aspirând îndelung gazele emanate din adâncul pământului printr-o spărtură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adevăr, cu foarte puține excepții, scriitori citați mai sus exaltă sub diferite forme antichitatea cu sentimente răspicat ostile față de creștinism. Severitatea concepției creștine de viață e socotită incompatibilă cu arta lor, care se complace în cortegiile dionisiace ale bacantelor, în subteranele misterelor eleusine și în orgiile Citerei, Lesbosului și Corintului. De altfel, chiar în Franța glorioasă a veacurilor creștine s a născut foarte curioasa idee că temele credinței nu sunt compatibile cu arta. Însuși Boileau sfătuiește pe scriitori, în Arta poetică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poate fi socotit ca sediu al inspirației, fiindcă după această doctrină, inconștientul și iraționalul fac parte din sfera biologică inferioară. Dar dacă inspirația, precum am văzut, nu poate țâșni din inconștient, e posibil ca stilul să fie determinat de această subterană a ființei omenești, atât de atractivă pentru psihologia modernă. Și într-adevăr sunt teorii care susțin cu tărie lucrul acesta. Cea mai frumoasă dintre toate e, fără îndoială, aceea a domnului Lucian Blaga. Despre acest superior scriitor și profund gânditor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de ad în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împ teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități s subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet și domol. Vineaza la înălțimi mici, deasupra sau printre coroanele copacilor. Prinde insectele din zbor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. P Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în construcțiile umane, mai rar în cavități s subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu ș și este activ pe parcursul întregii nopți. În căutarea insectelor zboară în apropiere de coroanele arborilor sau chiar în apropiere de pământ, prinzând insectele din zbor sau
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
păduri și plantații forestiere nu prea dese, precum și pe cursul unor râuri. Estimările sunt repetate la intervale mici de timp pe aceiași fâșie. 3.4.3. Metoda cartografică Este utilizată în special pentru localizarea adăposturilor (peșteri, grote, avene, cavități s subterane artificiale). 3.4.4. Metoda observației din puncte fixe Din punctul fix, ce corespunde de obicei locului instalării taberei, în preajma adăpostului, se notează toți indivizii ce trec în zbor, într-o anumită perioadă de timp. Metoda prezintă ca avantaj posibilitatea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
asupra omului de gîndirea sceptică, de luciditate, de modul în care ființa umană trăiește dorința de glorie (convertită, pozitiv, în oroare de glorie), boala (metamorfozată, prin alchimia durerii, în conștiință, cum avea să constate, înaintea lui Cioran, autorul însemnărilor din subterană), cum tot așa de mult a însemnat, după intrarea omului în istorie, provocarea morții sau unele dintre cele mai importante maladii ale spiritului pe care Cioran le invocă în secțiunea "Primejdiile înțelepciunii", din eseul său din 1964 despre căderea în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Noica, să fie apărat împotriva chiar a lui însuși. Pentru un cercetător echilibrat și obiectiv, e limpede că intoleranța verbală și luciditatea exasperantă, eludarea distincțiilor și proliferarea speculativă a nuanțelor l-au izolat pe Cioran, nu numai ele, desigur, în subteranele parcă protectoare ale unui univers abstract. Este, poate, singura formă de cauțiune a excesului ideatic, a supralicitării aproape maniacale a formei expresiei, în fond a egocentrismului discursului cioranian, acolo unde coexistă lejer, uneori omonim, apocalipsa și utopia, și unde scrisul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
suntem toți la fel dar funcționăm după o similaritate care dacă lipsește ne aruncă în patologic. Suntem unici dar asemenea. Scriitorul are darul de a oferi celorlalți cheia intrării în propria interioritate. Avem nevoie să vizităm din când în când subteranele noastre pentru ca manifestările vizibile să nu cadă în monstruos ori patologic. - Literatura mărturisește frumos adevăruri dureroase. Când vorbim despre valorile morale: dreptate, adevăr, bine, trebuie să fim conștienți că nu epuizăm unghiurile de vedere, ci redăm doar conul unei mici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spre care ea se îndreaptă dincolo, trece de ceea ce-i aparține, se aruncă în gol. "Te văd umblând prin camere, fâșia de lumină care te urmează/ e a altui timp, ce face eforturi să mai privească,/ înainte de a se instaura/ subteranele". Acum, într-adevăr, ceea ce se vede nu mai aparține vederii; a vedea numește golul care dă de văzut. Din nimicul destrămării - el însuși destrămat - răzbate fâșia de lumină, liziera unui timp care ne privește. Imaginea aceasta iese din nimic precum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
iubirii, în Cântece simple: Vlaici, III: "Ți-e prea frumoasă carnea, ca să mai poți avea/ sufletul care sparge păstaia, ca o stea./ Aș vrea mereu să-l caut sub pielea ta bălană,/ cum umbli orb să cauți o ușă-n subterană,/ sau cum rănești, să curgă rășina dintr-un trunchi./ Ți-e sufletul în mânele mici, sau în genunchi?/ Dacă ți-aș da sărutul fecund pe sterpul pântec,/ aș deștepta în tine iubirea, ca un cântec?/ Și ca în vechi sertare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
după ce au apărut: Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist (Lavinia Betea) și Clienții lu’ tanti Varvara. (Stelian tănase). Istoriile tenebroase din aceste două cărți ilustrează teoria lui Zimbardo. Descriu niște grupări de complotiști, niște alcătuiri sociale care au venit din subterane, au ajuns la putere și au impus apoi norma socială În România postbelică. Dar nu prin evoluție democratică, dezbatere de idei sau consens, ci prin lupte fratricide, trădări, reglări Între subgrupuri și lichidarea fără milă a celor Învinși. E vorba
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de grup au determinat această frică de societatea deschisă și de oamenii obișnuiți și neafiliați politic? Am avansat deja o ipoteză Într-o altă tabletă: cei care au dirijat acest program de control al grupurilor sociale și indivizilor aveau complexul subteranei, al luptei pornite din subsolul societății, al eficienței complotului și loviturilor neașteptate. Cum aceasta era experiența lor socială cea mai importantă, au transformat-o În normă socială și au instituit singura formă de management social eficient pentru alinierea și „normalizarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
șlefuit, oare de ce produc aceleași efecte? Cuvântul, constat, desemnează situarea față de cineva aflat pe o poziție morală inferioară, dedesubt, jos de tot, sub pat, În subsolul bunului-simț. În politică ar semnifica predilecția pentru aranjamente clocite În beciuri rău mirositoare, În subterană; iar aplecarea pentru scandaluri și subsoluri ar semnala o afecțiune, o boală psihică sau/și morală. În tot cazul, opusul lui Înalt, superior, sus, la aer, a poziției de dominare a situației. Lehamitea are Însă și o urmare, o consecință
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]