44,936 matches
-
a leului care este consecința unei creșteri economice s...n...toase, bazat... pe progres tehnologic și exporturi tot mai competitive. Ziarul Financiar 27 iulie 2004 Ce facem cu competitivitatea? În 2003, exportul nostru a suferit un șoc negativ major: diminuarea subvenției generale ce fusese acordat... exportatorilor în 2000. Acest șoc este amplificat în acest an, cănd impozitul pe profit revine la 25%. Și l...rgirea UE în mai are posibil impact negativ asupra exporturilor noastre. Exist... și influența advers... a aprecierii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
evidențiate în aceast... privinț...: 1. productivitatea, în medie, sc...zut... din agricultură noastr..., ce este un element de descurajare în sine, 2. dezavantajul relativ pe care ramură agricol... îl are oriunde în lume fâț... de industrie și servicii și 3. subvențiile importante practicate în ț...rile compețitoare. În ț...rile cu economii avansate, funcționeaz... mecanisme de susținere a fermierilor prin politic... public.... Este adev...rât c... această sufer... modific...ri, așa cum este cazul Politicii Agricole Comune în UE, care înseamn... subvenții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
subvențiile importante practicate în ț...rile compețitoare. În ț...rile cu economii avansate, funcționeaz... mecanisme de susținere a fermierilor prin politic... public.... Este adev...rât c... această sufer... modific...ri, așa cum este cazul Politicii Agricole Comune în UE, care înseamn... subvenții sever diminuate în anii ce vin. Ins... reformele nu vor demantela cadrul instituțional care asigur... o anume stabilitate producției agricole în economiile moderne. Ce ar fi de f...cut la noi, în condițiile unui buget public vitregit de diverse presiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
în anii ce vin. Ins... reformele nu vor demantela cadrul instituțional care asigur... o anume stabilitate producției agricole în economiile moderne. Ce ar fi de f...cut la noi, în condițiile unui buget public vitregit de diverse presiuni și dincolo de subvențiile din fonduri UE de care vor benefecia și ț...rânii autohtoni? Sunt de opinie c..., f...r... implicarea autorit...ților publice în apariția unor vehicule financiare specializate, finanțarea dezvolt...rii agriculturii și a moderniz...rii rurale va r...mane extrem de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
subzistent..., așa cum se observ... în ț...rile subdezvoltate. Între cauzele acestei st...ri, identific...m f...râmițarea excesiv... a terenurilor, dotarea tehnic... primitiv... a fermelor, lipsa creditului agricol, insuficientul sprijin din partea Statului, concurența produc...torilor str...ini care beneficiaz... de subvenții masive etc. Dosarul agricol al României, ca aspirant la intrarea în Uniune, este f...cut mai complicat de ponderea neobișnuit de ridicat... a celor ce lucreaz... în agricultur... din totalul populației active (circa 40%). „Chestiunea agrar...” revine puternic în actualitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
trebuie s... ignore condițiile particulare ale agriculturii românești. Avem nevoie de protecție în fața concurenței neloiale, dar și de sprijin important (inclusiv financiar); avem nevoie de obținerea unor condiții de aderare menite s... nu ignore potențialul nostru agricol. Ajutorul financiar și subvențiile pentru fermierii români ar reprezenta, în plus, un important instrument de sprijinire a îndrept...rii forței de munc... spre alte sectoare. Jurnalul Național 3 februarie 2004 Agricultură de subzistent... și politica fiscal... Agricultură din România este în larg... m...sur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
dac... Bancă Central... ar fi sterilizat mai puțin. Altfel spus, un cost mai mic al steriliz...rii ar fi fost contrabalansat de un cost mai mare pentru sectoarele economice care export.... Acesta este motivul pentru care BNR vorbește despre o subvenție implicit... prin cursul de schimb, desi afirmația sun... curios în condițiile unei aprecieri nominale a leului. Președintele Comisiei de buget-finanțe a Camerei Deputaților, Mihai Ț...n...sescu, pornind de la imperativul stabilit...ții financiare a economiei, a preluat o sugestie a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
exploziv fâț... de anul trecut. Bancă Central... a adus în discuție câteva argumente pentru non-intervenția fâț... de aprecierea sever... a leului: logică flot...rii mai libere, care este în consonant... cu liberalizarea contului de capital și țintirea inflației, renunțarea la „subvenția implicit... prin curs”, argument care nu st... în picioare, având în vedere aprecierea nominal... a monedei autohtone, costul steriliz...rilor, care ar fi un deficit cvasifiscal pentru bugetul public, în m...sura în care BNR ar avea pierderi nete din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
autorit...țile de resort privind creșterea prețurilor interne la gaz că decurgând din angajamentele fâț... de UE. Aceast... creștere are sens economic când privește firmele românești, care trebuie s... lucreze în condiții de eficient..., și s... nu mai mizeze pe subvenții explicite și implicite. În Uniune, subvențiile, în afar... de cazuri excepționale, nu sunt acceptate. Pe de alt... parte, argumentul aducerii tarifelor la niveluri europene sl...bește serios când este vorba despre utilizatori casnici și când exist... o producție realizat... din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
prețurilor interne la gaz că decurgând din angajamentele fâț... de UE. Aceast... creștere are sens economic când privește firmele românești, care trebuie s... lucreze în condiții de eficient..., și s... nu mai mizeze pe subvenții explicite și implicite. În Uniune, subvențiile, în afar... de cazuri excepționale, nu sunt acceptate. Pe de alt... parte, argumentul aducerii tarifelor la niveluri europene sl...bește serios când este vorba despre utilizatori casnici și când exist... o producție realizat... din resurse interne - așadar, costurile de procurare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
profit 2,3 2,7 2,6 - pe venituri personale 2,8 3,0 2,1 - pe TVA 7,2 6,9 7,9 Cheltuieli 32,1 30,7 30,2 - din salarii 4,8 4,9 5,6 - din subvenții și transferuri 14,1 14,0 13,7 - din capital 3,5 3,3 2,8 - din dobânzi 2,1 1,3 1,2 Balant... general... (inclusiv finanț...ri nerambursabile) - 2,3 - 1,1 - 0,8 * informații preliminare Surs...: statistici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
unei externalizări a capitalului uman explică și rolul statului, pentru că investiția privată în acest domeniu e inferioară investiției optimale. Se pune problema de a aduce în interior această externalizare fie mărind vârsta școlarizării obligatorii, fie încurajând educarea și formarea, acordând subvenții (burse de studii, de exemplu) pentru a mări randamentul privat al capitalului uman. Pentru Romer (1990), progresul tehnic, sursă a creșterii, provine din producția de idei a cercetătorilor îmboldiți de profitul sperat de pe urma invențiilor lor. Deci, creșterea nu este posibilă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
consumului în timpul perioadei de pensionare, când veniturile profesionale dispar. Consumul în timpul ultimei părți a vieții este finanțat în mod substanțial de cheltuieli masive, prin vinderea patrimoniului acumulat la maturitate și evident prin venituri de solidaritate reprezentate de pensii și de subvenții. Prezentat într-un mod diferit, modelul de ciclu vital stipulează că în decursul vieții unei persoane reprezentative, suma actualizată a creditelor sale față de societate trebuie să corespundă sumei actualizate a datoriilor sale față de acea societate. Altfel spus, tinerii consumă mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și pe noi printr-o mișcare perfectă! Să-i fie de bine, că ne-a dus cu zăhărelul nu mai puțin de patru ani încheiați!.. Las' că de la anu' vine fericirea... sănătatea... agricultura... învățământul... Las' că de la anu' vin ajutoarele, subvențiile, investițiile... Că ieșim de mâine... că intrăm de poimâine... că sîntem pe drumul cel bun... Că să terminăm ce-am început... și câte altele, zicea. Ce să mai vorbim, fraților! Lucrător cu gura nemaivăzut, meseriaș al minciunilor fără pereche!.. Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la un moment dat ajunsese pe la mânăstirea Bogdana. Atât Șerboianu, cât și Ianculescu erau aspru criticați în Glasul Monahilor pentru faptul că "slujeau" la crematoriu. Preluând informații din "revista de propagandă Flacăra Sacră" se nota faptul că societatea Cenușa primise subvenții "grase" de la toți primarii Bucureștiului, încă de la înființarea sa din 1923. Mai mult, crematoriul era înzestrat cu o capelă pentru săvârșirea serviciilor religioase, celor ce optau pentru incinerare, capelă concepută în "stil neutral". Prin urmare, se preciza că în acest
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
primește sprijin din partea statului 62; o femeie fără loc de muncă rămâne exclusiv în grija familiei sale, față de susținerea căreia devine total dependentă. Ca un rezultat al negocierilor dintre patronat, sindicate și guvernanți, au fost acordate de la bugetul de stat subvenții mai ales pentru ramurile industriale unde lucrau preponderent bărbați: în minerit, siderurgie, construcții de mașini 63. Șomajul îi afectează mai mult pe bărbați 64, mai ales prin restructurarea industriei grele. Femeile muncesc majoritar în servicii (educație, asistență socială, asistență medicală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comerciale, deci au ca prioritate obținerea de profit; o a doua categorie, formată din întreprinderi de drept public, care produc bunuri sau prestează servicii de interes colectiv și care sunt finanțate, în principal, de Stat, prin participații de capital, împrumuturi, subvenții etc. Acestea nu funcționează strict pe principii comerciale, de rentabilitate și profitabilitate, Statul impunîndu-le luarea în considerare a unor obiective mai curînd sociale, obiective de redistribuire, de ocupare, de dezvoltare regională etc., ca și respectarea unor standarde și norme specifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de unde necesitatea unei producții publice finanțate prin impozit ; 2) există efecte externe: dacă e vorba de externalități pozitive, producătorul economisește costurile pentru ceilalți agenți, dar acest serviciu nu este remunerat (de exemplu, un far pentru orientarea va-poarelor), de unde necesitatea subvențiilor; dacă e vorba de externalități negative, producătorul diminuează bunăstarea altor agenți fără să suporte costurile suplimentare ale acestora, de unde necesitatea instituirii unei taxe penalizatoare; 3) randamentele sunt pentru toți crescătoare, colectivitatea are interesul de a încredința producția bunului respectiv unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
taxelor locale bine articulat, în corespondență cu activitățile de finanțat. Nu se poate vorbi despre autonomie financiară dacă veniturile proprii nu reprezintă cel puțin 40% din totalul veniturilor bugetului local, potențialul fiscal local fiind echilibrat printr-un sistem adecvat de subvenții, fără a introduce rigidități și controale excesive din partea statului. Ca principale surse proprii se remarcă impozitul pe venit, cel pe clădiri, terenuri, precum și taxele pentru diversele servicii prestate de administrația locală. Sistemul de transferuri, subvenții sau credite bugetare trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
printr-un sistem adecvat de subvenții, fără a introduce rigidități și controale excesive din partea statului. Ca principale surse proprii se remarcă impozitul pe venit, cel pe clădiri, terenuri, precum și taxele pentru diversele servicii prestate de administrația locală. Sistemul de transferuri, subvenții sau credite bugetare trebuie să urmărească o adaptare sporită la nevoile locale, să contribuie la consolidarea libertății de decizie a autorităților locale și la formarea unui cadru favorabil inițiativei locale. În România postdecembristă s-a practicat vreme de 20 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unui cadru favorabil inițiativei locale. În România postdecembristă s-a practicat vreme de 20 de ani o centralizare bugetară excesivă, ce limitează drastic gradul de autono-mie financiară, oscilând între 20% 30% de la un an la altul. În același timp, practica subvențiilor din bugetul central a fost grevată de birocrație și corupție și utilizată, de multe ori în interese politice sau de afaceri. Aceasta a limitat performanța economică în sectorul public, a generat risipă și ineficiență. După apariția Legii nr. 189/1998
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
zonei respective, își pot asuma responsabilități efective în alocarea resurselor și distribuirea veniturilor. Cadrul pentru acțiuni eficiente ale autorităților locale în plan economic este asigurat, în primul rînd, prin descentralizarea politicii fiscale și a patrimoniilor, pentru evitarea jocurilor politice cu subvenții și transferuri. Mai mult, sunt necesare, de multe ori, facilități fiscale pentru atragerea în zona respectivă a capitalurilor și investitorilor ce pot sprijini dezvoltarea locală și lărgirea, în timp, a bazei fiscale. La acestea se pot adăuga o bună colectare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
întreprindere, optimizată alocarea resurselor. O comunitate de întreprinzători va fi întotdeauna mai prosperă decît una plină de inspectori, controlori și patentați fiscali. Așadar, este de urmărit consolidarea stimulentelor economice reale și mai puțin a redistribuirilor de venituri cu caracter discriminatoriu. Subvențiile selective, sau categoriale, dau aplomb mai curînd disputelor de natură politică, decît dezvoltărilor economice. "Grantomania" introduce puternice distorsiuni în sistem și afectează mentalitățile, stimulînd consumul fără plată a bunurilor și serviciilor publice. În ultimă instanță, rezultatul va fi o regiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
seama inevitabil și de particularitățile, de specificitățile regionale. Astfel, descentralizarea sectorului public se realizează prin acordarea de competențe superioare autorităților locale în materie fiscală, autonomie decizională în gestionarea serviciilor publice, atribuții de control, mai ales în privința programelor de investiții și subvenții, a standardelor de calitate. În țările dezvoltate s-a adoptat progresiv formula "granturilor în bloc", sume globale acordate de către guvernul central, urmînd ca destinația efectivă să fie stabilită de către autoritățile locale. Descentralizarea este considerată o cale de reducere a dezavantajelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu guvernul central. În sistemele cu autonomie limitată, autoritățile locale acționează ca agenți ai guvernului central în executarea politicilor specifice, iar reglementările și controalele sunt mai extinse. Majoritatea impozitelor se duc către bugetul central, bugetul local finanțîndu-se din impozite și subvenții. Principiul de bază în acest caz îl constituie interacțiunea din-tre guvernul central și guvernările locale, care se influențează mutual. Este sistemul întîlnit cel mai des. Dar între nivelul central și cel local există în mai toate țările și un nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]