3,015 matches
-
parcă am văzut maldărul ăla de paie că mă întrebam cum de-a rămas de la balotat, tocmai adunasem palmele pumn la gură, să nu mi se stingă chibritul, că mergeam cu ușa deschisă, era cald de mă ustura pielea de la sudoare, aveam fața numai brazde albe, praf și urme de transpirație, și când să frec bățul de cutie roata din față, din dreapta, parcă a trecut peste ceva ca un câine, da’ era în paie, până să mă aplec a trecut și
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
existență ale personajului: cel al lucidității și al întunecării definitive a minții. Din punct de vedere sintactic, cea mai mare parte a mesajului este total ilogică, reflectând dezechilibrul psihic al vorbitorului: „și nu vă mai săturați ca vampirii, pierzând toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se încrede orbește-n mofturile dv. și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim [ ... Comunicarea rămâne univocă, deoarece din cauza ieșirii de sub control a minții emițătorului, bancherul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și spaimelor nocturne (Ursitoarele nopții). Toate acestea nu sunt altceva decât tulburi reminiscențe, și palide (ca să nu zicem jalnice) substitute ale nemuncii edenice, nemuncă irosită pe veci și zadarnic râvnită. Fiindcă porunca s-a dat și nu există remediu: “În sudoarea feței tale îți vei mînca pîinea ta, pînă te vei întoarce în pămîntul din care ești luat; căci pămînt ești și în pămînt te vei întoarce” (Facerea 3, 19). Semnele iconice (figurile umane, marcate adânc de grimase, deformările corporale și
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
ai învățat să fiu bărbat, n-are lacrimi doar cel ce nu învinge, ce n-a gustat din pâinea de soldat. Tu știi prea bine cum e gustul pâinii, ce foamea în război ți-a împăcat, el poartă sângele și sudoarea frunții și-a țării ce-o iubești cu adevărat... Astăzi - are gust de lacrimi și de soare, de clipe, ce-n suflet vor durea mereu, de flori de busuioc din casa mare și de amintiri în care mai trăiește tatăl
MAI TRĂIEŞTE TATĂL MEU.., de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352676_a_354005]
-
de oțel care mă făcea să mă înfior... Nu am mai întâlnit pe nimeni ca el, iar ochii săi ceacâri m-au urmărit și mă urmăresc noapte de noapte. Am flash-uri în nopțile de coșmar, mă trezesc năclăit de sudoare, cu frica obsesivă că mă strânge de gât ori că mă înjunghie cu un cuțit sau mă sufocă cu o pernă. De multe ori îmi doresc să se termine totul, să scap, să nu mai am amintiri, să mi se
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
Mântuitorul așteptat. Cu adâncă evlavie și sfântă statornicie i-ai condus la adăpost sigur, ferindu-i de privirile rele, de cele mai grele primejdii. Fără îndoială că pentru ei ți-ai fi dat chiar și viața, așa cum ți-ai dat sudoarea muncii pentru a le asigura cu rodul mâinilor tale, traiul necesar. Se poate spune despre Isus, Maria și Iosif că erau uniți toți trei într-o singură Inimă, iubind în același Duh pe Dumnezeiescul Tată. O unire atât de intimă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
mai avea decât importanța asigurării traiului zilnic, lipsită de acea componentă umilitoare și săvârșită într-o perfectă sărăcie. Ea se înălța în ochii divini ca munca depusă cu râvnă și dragoste, în ascultare absolută, vrednică de a fi numită onestă. Sudoarea de pe frunțile sfinte se transforma în mărgăritare de diamant pentru cununa biruinței. Truda era încununată cu laurii veșniciei. De aceea, ai rămas pentru noi, patronul celor ce muncesc, ocrotitorul trudnicilor de zi și de noapte, purtătorul de grijă al celor
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
ani în urmă. Viața copilului ei adorat era în primejdie. Îl invită în camera lui, imaginea era dureroasă. În baldachinul din mijlocul încăperii era un băiat, răpus de boală și suferință. Părul brunet, căzut pe frunte era asudat, broboane de sudoare îi scăldau fața. Nu avea mai mult de șapte ani. Trăsăturile se asemănau cu cele ale mamei, pielea smeadă era în contrast cu carnația albă a doamnei. Ce putea face pentru ea? Tânăra a îngenunchiat lângă pat și-l mângâie pe fruntea
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
fața. Nu avea mai mult de șapte ani. Trăsăturile se asemănau cu cele ale mamei, pielea smeadă era în contrast cu carnația albă a doamnei. Ce putea face pentru ea? Tânăra a îngenunchiat lângă pat și-l mângâie pe fruntea udă de sudoarea bolii. Doctorul plecase, spunând că nu are multe șanse de vindecare. O iubea! Nu încetase niciodată să o adore, să o poarte în fiecare particulă din ființa lui. Îl ruga să o ajute, să nu iși piardă scopul vieții ei
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
Sfințitei Cruci! ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE E limpede; o, ne-nsemnată Cruce ! E limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă, cu taina frunții bolnavă de sudoare... Dar iată, iată marea disperare a timpului fugar ce-nghite lacomă secunde mituite de-o mână transcendentă... Ascultă-mă, nu vreau să mori și tu... destul că mie visele-mi sunt pradă închise-n temniță; și ce-ntuneric!... Tu să
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
creștine. De exemplu „munca”. Ortodoxismul propovăduiește abținerea de la muncă în folosul rugilor către Divinitate pe când aproape toate celelalte religii susțin că „Divinitatea ajută numai pe cei care se ajută singuri” Ori auto-ajutorul invocat nu poate fi decât munca asiduă în „sudoarea frunții” așa cum Dumnezeu a hărăzit perechii Adam și Eva la izgonirea din rai, nicidecum ca pedeapsă ci ca să redobândească avantajele raiului pierdut. Idolii de astăzi sunt, într-un anumit sens, reversul medaliei Divinității. Cât timp ei sunt plantați în conștiința
DIVINITATE SAU IDOL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347167_a_348496]
-
-l clintească iar blestemăția de sârmă îl va despica, îl va ucide... Și-a impus calm, stăpânire, precizie...Acum glisa încet, cu teribilă exactitate, înapoi, spre stânga, încă puțin... Păcănitul și gata, s-a eliberat. Își regla respirația, își ștergea sudorile reci... „Cum, Dumnezeu, doar am simțit cu adevărat...Teribil! Firul...”, încerca să-și cerifice în gând inexplicabila experiență. S-a hotărât: va mai încerca , va lupta cu sine, va rezista, va cuceri până la capăt acel ceva ca un fir, cu
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
chip să scap de aceste sâcâieli care-mi zgârie auzul și mă indispun. Păcatul provoacă dureri de nedescris, neliniște, angoasa, lipsa de somn, agitație, nevroza. El apasă precum presă - strugurii. Ne iese mustul din noi, din noi, prin lacrimi și sudoare. Căpătam coșmaruri. Până și sfinții au fost încercați și au luptat cu ispitele. Și lor le-a dat târcoale Cel care separă. Le-a stricat echilibrul lăuntric, atât de greu de dobândit, atât de lesne de pierdut. Dar noi? În mijlocul
VÂNZĂTOR DE DUMNEZEU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357132_a_358461]
-
mai poate salva, nici măcar cezarul Tiberius, îți promit. Și am să-ți duc capul la Roma! ” ,,Ei uite că scăpase încă o dată!” își spuse triumfător. Durerea din umăr se înteți însă și îl făcu să se chircească lângă un zid. Sudoarea îl năpădi și ea supărătoare și se simți dintr-o dată foarte obosit, deci rămase acolo să se odihnească puțin, aruncând priviri iscoditoare în stânga și în dreapta. Apoi își aminti de întâlnirea cu Iisus în urmă cu vre-o doi ani. Se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
aceste locuri numele de Plaiul Tătarului, care mai apoi s-a transmis de la o generație la alta. Cu ce puteau să se ocupe sătenii lui Dumitru Sinu mai bine la poalele munților decât cu agricultura și creșterea animalelor?! Cultivau cu sudoarea frunților și truda mâinilor pământul ce le dăruia cele necesare traiului; majoritatea erau plugari. Creșteau animale cu multă dragoste de ele și meșteșugeau cu îndemânare: satul avea o varniță, unde se făcea varul și o fabrică de cărămidă și țigle
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
vâscoasă de sare. Unde-s cișmelele de-altădată, de ce le-a venit și lor vremea, ca teilor retezați de drujbe, de prin oraș, pentru că izvorul apei e uterul lumii...?! Era cald, oamenii se usucau. În halba dusă la gură cădea sudoarea, trupurile erau cleioase. Berea nu mai făcea spumă! Un gropar a lăsat sticla și colacul pe gardina sicriului cu un mort crescut ca un cozonac, căruia groparul îi săpa tunelul spre focul de dincolo, unde avea să se ducă deja
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
a puternicei lui personalități. În consecință, în cel mai firesc mod, se alătură unor grupuri contestatare care vorbeau despre împărțirea averilor, despre egalitate și despre dominația celor ce muncesc asupra nenorociților de capitaliști care, nesimțiți cum sunt, „sugeau sângele și sudoarea poporului” după cum spunea demult, demult, un tip foarte „cool” pe numele lui Marx. Faptul că la sfârșitul ședințelor se mai dădea câte un covrig și o cană de bere făcu din Manuel un adept înfocat al acestor idei. Iar cum
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
fără drept de apel în comună Poiana Mărului cu toate consecințele negative care izvorau din aceasta. Lupta pentru redobândirea titlului de comună a continuat în anii după revoluție și de abia în 10 mai 2002, primarul Dumitru Flucuș cu multă sudoare plus un munte de dosare, a repus Șinca Nouă la locul cuvenit între cele 2.859 de comune din România, ba mai mult astăzi Șinca Nouă este una din cele 20 de comune care au primit titlul de „sat European
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
face binele”, ne învață Religia. Omul harnic are o dispoziție pentru muncă - condiția existenței, dovadă a sănătății fizice și sufletești. Munca asigură dinamismul sufletului angajat creator spre producerea bunurilor materiale și spirituale; aduce adevărata bucurie. Chiar dacă munca pretinde efort și sudoare, ea nu constituie o povară a vieții, ci angajează spre un ideal care, pe măsura împlinirii, aduce sufletului satisfacția deplină; ne face viața mai frumoasă, cu rezultate care bucură pe fiecare om și bucuria se însumează, ajutând întreaga societate. Condiția
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
prelungi viața dacă... - Dacă nu mai are ce, interveni doamna Dobrescu, concluzionând. La băiatul meu..., care este situația? Nu mă mai chinuiți, că bănuiala mea este... - Este aproape reală, sincer vă spun! rosti Eugen aproape înăbușit, ștergându-și cu batista sudoarea de pe frunte și de pe ceafă. Băiatul dumneavoastră, pe care l-am cunoscut azi, a avut o..., cum să-i spun? A avut o criză, un atac de panică... - De panică? Cum vine asta? exclamă biata femeie, încercând să se ridice
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
a mințit și popa întru Domnul, Să fiu ascultător și bun creștin; Să nu iubesc curvia și nici somnul, În crâșmă să nu întru să beau vin. Dar am citit și am altă părere: Pentru proști e bună numai munca; Sudoarea lor e unica plăcere: Să-mplinească la deștepți... porunca. Eu am crescut de mic în dorul pâinii, Dar niciodată nu m-am săturat, Că tot veneau și mi-o furau străinii, De munca mea eu nu m-am bucurat. La
EU AM CRESCUT DE MIC ÎN DORUL PÂINII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358347_a_359676]
-
din gură. -Bani, băăă, era plină cu lire italiene !- le spunea el încet, conspirativ. Lire italiene, da,da, era tixită cu lire italiene...șiaruncai pușca, fraților, cât colo, pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca prostul ce să fac eu
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
ăia se țineau de prostii!?” Ce ne trebuie formații artistice, coruri, echipe de teatru, formații de instrumentiști și de dansuri populare care să însuflețească din nou Casele de cultură, când noi avem 70 de canale de televiziune, plus bara discotecilor? Sudoarea oamenilor se transformă în birturi și bodegi, depozite de mărfuri, magazine și mai știu eu ce. „Dacă nu ai bătrâni, să-ți cumperi”, așa spune un proverb românesc ce are în el ceva din filozofia asiaticilor. Da, dar dacă îi
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
n-am leac sunt slăbit și fără vlagă și nu știu ce să mai fac. Și cuprins de intristare, îngerul plecă mâhnit, că în lumea asta mare nici un om nu-i fericit. Merse îngerul ce merse până când a întâlnit un om ce sudoarea-și șterse de pe chipul său trudit. Omule!, te văd muncind și ești mult prea obosit, ziua toată robotind, spune-mi: Tu ești fericit? Omul se-ndreptă de spate și privindu-l pe străin îi spuse cu bunătate: Fericit sunt pe
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
nu o aduc. Pentru că cine ajunge în cele din urmă la această râvnită dar efemeră avuție lumească, de cele mai multe ori, nu mai ajunge să se și bucure în tihnă de ea. De ce oare? Poate din cauză că nu a câștigat-o prin sudoarea proprie și în perspectiva veșniciei, totul se plătește, începând din această viață. Câte averi cunoașteți dumneavoastră, strânse cinstit? Sigur că sunt și excepții cum a fost binecuvântatul Iov. Pentru că avuția în sine, nu este dăunătoare dacă omul o câștigă onest
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]