2,938 matches
-
și o privi în ochi. Aceasta tresări și încercă, inițial, să-și ferească privirea. O luă pe Daniela din brațele Simonei, luă sticla cu lapte și se așeză pe pat, potrivindu-i tetina de la biberon în guriță. Aceasta începu să sugă cu poftă. Simona o privea răbdătoare, așteptând încă un răspuns... - Neputincioasă, Simona! Mă simt îngrozitor de neputincioasă, draga mea! Pentru moment, trebuie să accept situația și să sper că va fi bine. Pentru ea, pentru binele Danielei, trebuie urmate procedurile. Așa
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
sfâșie fiara. Din țară, azi totul se vinde, Sărăcia ne cuprinde. Toți ne râvnesc averea țării, Ploconindu-se puterii. Din nou s-avem curaj, măi frate, Și azi să facem dreptate, Căci parlamentarii parveniți, Stau în fotolii,dorm cuminți. Ne sug apoi precum căpușa Și le crește iute gușa. Iar cu ale lor burți umflate, Îi confunzi cu porcii,frate! Nici de prostie nu duc lipsă, Dar a lor este admisă. Chiar de-i senator sau deputat, El e incult și
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
M.! - Dar cine este M.? Procurorul țării? Jurisdicția lui M. se termină la zidurile școlii! El mă privește cu o mimică de parcă nu ar înțelege nimic. Probabil că nici nu înțelege. Ierarhia disprețuiește într-atât omul, legea, familia, încât îi suge tot, fără să-i pese de nimic... Directorul M. ne spune că suntem chemați sus la Arhiepiscopie, amândoi. Permanența era întrunită sub președenția Preasfințitului R.. Am privit într-o străfulgerare chipurile consilierilor și mi-am amintit că un an înainte
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
Le dezmierdam, le aduceam fânul cel mai bun, că și ele erau cele mai bune de lapte. Câte o dată le mulgeam, dacă făceam rost de vre-o găleată, dar mai des ne năpusteam flămânzi drept la țâța (ugerul) vacii și sugeam lapte ca vițelușii... Zâmbeam, eram fericiți! De abia acum am găsit răspunsul la întrebarea de unde aveau vacile noastre lapte și pentru noi?!.. Mi-am dat seama mult mai târziu... Când plecau acasă mulgătoarele, treceau pe lângă săniuș și ne lăudau, fie
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
sau din copilărie. Primul impuls a fost să râd, apoi m-am gândit că nu era obișnuit cu o asemenea responsabilitate uriașă. Eu când l-am văzut cum caută cu gurița și mi l-au pus la sân, și a supt cu poftă colostrul, am simțit că nu mai am tălpi de fericire, cu toată operația mea de cezariană. De Andrei Cristian este vorba aici. Apoi Teodor Ioan, care îmi căuta sânul înnebunit, întorcea capul în toate părțile de parcă aș fi
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
imens Va stăpâni planeta toată Că sunt oameni cu-n interes: Ca pentru apă, să ia plată! Oare așa s-a intâmplat Și la vecina noastră? Marte cel apropiat, A fost și ea albastră? Și ai săi locuitori Și-au supt seva internă, Fiind proprii prădători De populație indigenă? Memoria omului e scurtă Și n-avem codificat în genă Nu ne-amintim decât de burtă Și de-un colț uitat de pernă. N-avem amintiri recente De catastrofice trăiri, Și chiar dacă
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
sunet mut. Găsesc ecouri de palide felinare Și caut ca eul încă să mi-l ascult. Mă regăsesc în virtualele file Clădite cu greu transpirând uscat Patetic avatar al ființei mele, Ce-mi afișează doar stratul timbrat Fluxul fotonic îmi suge ființa Inhibând animalicele reacții Îmi contest acum chiar și dorința, Nu-s sigur nici pe simplele creații! Haotica navigare în oceanul virtual Permite naufragii în virale seducții Luând intelectul ca sclav sentimental De către pirați camuflați în bune intenții Imensa bibliotecă
IMENSA PLASĂ PLANETARĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370369_a_371698]
-
vară, Și către bipede au mârâit S-au gudurat la mulțimea frustrată Îndemnând s-arunce cu stropi de noroi În gâștele și boii care odată Munceau pentru ei c-albina din roi Blana cea nouă a lupilor hoinari Le-a supt neuronii prostimii credule Dar ea i-a ales ca lupi temerari Toți gsta să lupte pentru virtute. Iar lupii urlau clamând spre mulțime Și către gâștele scăldate-n noroi: - Sunteți corupți! Asta nu-i bine! Plecați toți din frunte! Cei
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
Diavolul va exista ... Grăbind să termine cu totul, Spre-al ei iubit se îndrepta, Dar nu văzu prostul,netotul Forța iubirii cum ardea: ”-Drace-ai venit spre a distruge Ce e mai bun pe-acest Pământ Dar visul meu,puterea-ți suge Căci ... dragostea-i ce am mai sfânt!” Cuvântul „sfânt”,jarul iubirii Făcu din Demon,ghem de foc Și-n veșnicul cazan cu smoală Infernul,l-a primut la loc Iar bietul om,cu-amărăciune, Găsind cenușa ei,plângând, Oftând,iertând
FORŢA IUBIRII (POWER OF LOVE) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370440_a_371769]
-
dat pădure tătarilor, căsăpiți cu ghioagele răzeșilor lui Măria Sa ȘtefanVodă. • Le-am dat pădure leșilor, care apoi ne-au compensat arând la jug și sădind Codrii Cosminului sub biciul Marelui Ștefan Domnul. • Le-am dat pădure fanarioților care ne-au supt vlaga existenței. • Le-am dat pădure arendașilor, cămătarilor, care apoi ne-au luat totul și cenușa din vatră, ci că era din arderea lemnului... • Le-am dat pădure muscalilor, pardon, ăștia nu le-am dat-o, au luat-o ei
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
să-mi distrugi trupul, dar din păcate pentru tine, mormântul meu nu-i aici. Îmi duc veșnicia purtându-l cu mine în tot locul. Coșciugul rămas gol se află în altă parte!... Eu nu v-am făcut niciun rău. Nu sug sângele poporului meu, ci din contră îl ocrotesc de vrăjmași! - Tu ești cel care ai tras pe mulți în țeapă! Acum ți-a venit rândul să dai socoteală! - răcni Arnăutu, făcând în același timp un semn subtil căpitanului Sasu. - Ai
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
boierimea ticăloasă și servește-ți voievodul așa cum se cuvine. Este păcat să te ucid, căci țara are nevoie de brațul tău vânjos și de acești bravi oșteni care te înconjoară cu credință! Nu te mai încrede în ticăloșia bogătașilor ce sug sângele poporului. Când vei cunoaște prea multe secrete, se vor lepăda de tine și te vor vinde ca pe o găină la târg! În tot acest timp, Contele se plimba prin fața lor ca un prinț neînfricat. La un al doilea
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
din volumul Vitralii sparte (2011) este redescoperită de Distinsul Receptor și în următorul op de poeme, Piscina cu pioneze Stradivarius (Timișoara, Editura Brumar, ISBN 978-973-602-910-3, 2013), având în „deschidere“ și de „închidere“ alte două „șocant-interesante“ arte poetice, Vampir în vrie, sug sângele poveștii (p. 5), unde protagonistul poematic se vede / vrea drept spăimos ins mort, blestemat a-și părăsi mormântul în fiecare noapte, înfigându-se ca un burghiu („în vrie“, înspiralându-se / răsucindu-se „ca un avion pe axa-i longitudinală“, dar
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
avion pe axa-i longitudinală“, dar nu în niscaiva „turnuri gemene“, ci așa, de-acrobație plagiată din aripile policromilor fluturi), desigur, în vena jugulară a celor vii din neam / nație, în timpul somnului, dar nu oricum, ci numai spre „a le suge sângele poveștii“, adică „globulele roșii ale epicului“, și, respectiv, Legenda unui oraș cu tramvai tras de poeți (p. 165 sq.), într-adevăr, «o legendă / tulbure despre un oraș ciudat / cu tramvai tras de poeți», nu de cai / pegași, ci de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
fie pentru noi nu numai un ocrotitor sau păzitor, ci și un model de urmat și un îndemn statornic spre adevărata viețuire creștinească. Botezul grabnic sau de urgență Se cuvine a ști că, dacă pruncul născut este slab și nu suge, ci trage să moară, nu trebuie să aștepte, cum rău zic unii, până la a șasea sau a opta zi, spre a-l boteza; ci în ceasul în care s-a născut, spălându-l, un bărbat sau orice persoană botezată îndată
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CÂNTECUL CLIPEI Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1736 din 02 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Oglinda îmi șoptește prin firele albite Că lupii vremii mușcă din fibre obosite, Că bruma nemiloasă îmi suge din vigoare Și tihna mi-o-nvelește cu-a frunzelor paloare. Dar toamna generoasă, ca struna de vioară, În sunete adună un ritm ce înfioară. E șipot de izvoare? E glas de ciocârlie? Sau trilul clipei mele... Se poate să
CÂNTECUL CLIPEI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368136_a_369465]
-
unei văduve și-și varsă veninul de sub poalele ei cu chiloți nespălați, peste oricine îi iese în cale. Îl înțeleg, trebuie să aibă și omul un loc unde se poate defula. Dar chiar din chiloți? Și pentru că văduva are de unde suge vârtos din banii publici și-i scoate o revistă, nu văd de ce el n-ar fi lichea. Cum ar fi putut să fie altfel dacă-și făcuse din catedră o tarabă. N-a iubit pe nimeni! Și-a îngropat soțiile
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
dădeau lapte de i-au surprins și pe cei mai pesimiști prin cantitatea și calitatea lui, un lapte gras și gustos. Fiecare văcuță fătată dădea peste douăzeci de litri de lapte pe zi. Acum vițeii nu mai erau lăsați să sugă direct la mamele lor, ci erau alăptați de către îngrijitori cu biberoanele. Li se dădeau și nutrețuri concentrate ca supliment de hrană după trei luni de la naștere. Conducerea I.A.S. - ului făcea demersurile necesare la Consiliul Județean de Partid, pentru aprobarea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370159_a_371488]
-
răzlogi de lemn, au urcat prin livadă, până s-au apropiat de gospodăria lui Costan, vecinul din deal. Iaca și oițele. Dar iată și câțiva mielușei zburdând. Un miel s-a băgat sub lâna mamei sale și-a început să sugă scuturând codița. - Skîîîîțțț! Na, c-am prins în poză și oițele cu berbecuții! Nu s-au oprit, au urcat mai sus, acolo unde se vedea pădurea. Aici au decis să facă popas. Au întins pătura sub un brad mare și
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
vin roșu ne adastă, la urma urmei tot ne poticnim și ni se culcă greerii în țastă. Același basm urît e împrejur cu aripa de plumb și coiful rupt, deasupra cerul pus în abajur și îngerii ce visele ne-au supt. În ăst peisaj călătorim mereu dealung de ani și veștede tristeți, halucinați cătăm un empireu ce nu se mai ivește’n dimineți. Zădărnicia stă cu noi la cot și’n suflete ne urlă când și când. Măcar să bem cotnarul lumii
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
colțurile lumii inima de român să crească? Prin Unitatea simțirii date de limba Românească!? Odă Domnitorului, Mihai Viteazul, care a realizat pentru prima dată Unirea tuturor Romanilor! La 9/10 august 1601, în Turda, Mihai Viteazul este ucis... Opul Românilor supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu, a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea. Odă Domnitorului ce a fost un precursor pentru Istoria Românilor, având un Mare Vis, acela al
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
pentru a ne oferii darul mântuirii. De altfel apostolii au predicat acest mesaj ce a zguduit din temelii imperiul roman. Mesaj pe care apostolul Petru l-a enunțat atât de sublim: ,, În nimeni altul nu este mântuire căci nu este supt cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți. ...căci știți că nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire, pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri, ci
MARELE BINEFĂCĂTOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353406_a_354735]
-
îi găuream urechile. Urlam! În satul meu, la Solovăstru era un cartier de țigani, unii muzicanți, violoniști virtuoși. De la ei am primit întîia fermecare a muzicii. I-am ascultat de mică și muzica lor lăutărească m-a pătruns. Am și supt de la o țigancă, un timp, când la sânul mamei s-au micșorat resursele. O îndrăgeam pe țigancă și o îmbrățișam. Și ea mă iubea pe mine. Mi-a prezis că voi pleca peste mări și țări. La sat există un
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
Îi rumenește extremitățile îi usucă lacrima Fierbinte și roșu toată ziua curge peste noi Seara arde dincolo de deal Are sete mare roșcată Apoi mă privește pe mine Începe să plângă pruncește Are sete o câtă sete are Cuprinde sânul și suge și suge A doua zi îi e sete Are dor înrumenit Îi seamănă dorului de dincolo Tot timpul încălzește extremitățile În Kosova La amiază~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ANUL 1981 Zgomotos pătrunde mirosul de metal Se-mprăștie cântecul pe stradăcuibărit în periferie Fecioara a
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
extremitățile îi usucă lacrima Fierbinte și roșu toată ziua curge peste noi Seara arde dincolo de deal Are sete mare roșcată Apoi mă privește pe mine Începe să plângă pruncește Are sete o câtă sete are Cuprinde sânul și suge și suge A doua zi îi e sete Are dor înrumenit Îi seamănă dorului de dincolo Tot timpul încălzește extremitățile În Kosova La amiază~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ANUL 1981 Zgomotos pătrunde mirosul de metal Se-mprăștie cântecul pe stradăcuibărit în periferie Fecioara a sângerat genunchiul
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]