3,755 matches
-
3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului / 64 4.2. Caracterul psihologic al suicidului / 66 4.3. Tipologii de acte suicidare / 68 Bibliografie / 75 Introducere [...] da, e foarte greu, pare-se, să înțelegi o faptă criminală, judecând-o numai după anumite puncte de vedere, pe baza unei
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului / 64 4.2. Caracterul psihologic al suicidului / 66 4.3. Tipologii de acte suicidare / 68 Bibliografie / 75 Introducere [...] da, e foarte greu, pare-se, să înțelegi o faptă criminală, judecând-o numai după anumite puncte de vedere, pe baza unei concepții prestabilite, căci filosofia unei fapte e
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
psihotică dezvoltă o degradare a mecanismelor ce susțin funcțional viața psihică. În rândul psihoticilor cea mai gravă formă de manifestare este comportamentul melancolicilor, caracterizați printr-o formă ambivalentă de agresivitate care merge de pruncucideri la omucideri și de la mutilări până la suicid. Un mare grad de periculozitate îl prezintă și schizofrenicii paranoizi prin frecvența conduitelor deviante patologice și actele agresive săvârșite cu ferocitate precum și provocarea de leziuni multiple prin mijloace de atacare din cele mai diverse. d) personalitatea demențială autorul consideră definitoriu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
școlar, vagabondaj etc. În aceste grupuri, adolescentul sărăcit de afectivitatea familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea din jur, de expectanțele celorlalți, dar și de frustrările resimțite și se va ascunde în spatele unor simulacre psiho-sociale. Capitolul 4 Suicidul între adevăr și eroare E. S. Shneidman (1980) definea suicidul ca fiind,,un act uman de încetare din viață, cu substanțe autoprodusă și cu intenție proprie". Se poate detalia aceasta definiție ca fiind "actul auto-oprimării existenței, desfășurat într-un moment
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea din jur, de expectanțele celorlalți, dar și de frustrările resimțite și se va ascunde în spatele unor simulacre psiho-sociale. Capitolul 4 Suicidul între adevăr și eroare E. S. Shneidman (1980) definea suicidul ca fiind,,un act uman de încetare din viață, cu substanțe autoprodusă și cu intenție proprie". Se poate detalia aceasta definiție ca fiind "actul auto-oprimării existenței, desfășurat într-un moment de tensiune afectivă sau de perturbare a conștiinței". Etimologic, suicidul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicidul ca fiind,,un act uman de încetare din viață, cu substanțe autoprodusă și cu intenție proprie". Se poate detalia aceasta definiție ca fiind "actul auto-oprimării existenței, desfășurat într-un moment de tensiune afectivă sau de perturbare a conștiinței". Etimologic, suicidul inseamna "ucidere de sine însuși" (lat. sui = de sine, pe sine; caedere = a ucide). Ca termeni sinonimi se folosesc: autoagresiune, autokirie, autoliza etc. Din punct de vedere psihosociologic, fenomenului suicidar i se acordă semnificații multiple, ca aceea a urmării singurătății
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
punct de vedere psihosociologic, fenomenului suicidar i se acordă semnificații multiple, ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare. În funcție de semnificatiile suicidului întâlnim: • suicidul altruist (ce poartă marca sacrificiului de sine); • suicidul egoist (a cărui intenție și semnificație nu corespund scopurilor grupului social, ci se manifestă în detrimentul acestora); • suicidul anomic descris de E.Durkheim
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acordă semnificații multiple, ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare. În funcție de semnificatiile suicidului întâlnim: • suicidul altruist (ce poartă marca sacrificiului de sine); • suicidul egoist (a cărui intenție și semnificație nu corespund scopurilor grupului social, ci se manifestă în detrimentul acestora); • suicidul anomic descris de E.Durkheim (1897) realizat ca urmare a pierderii statutului ori
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
multiple, ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare. În funcție de semnificatiile suicidului întâlnim: • suicidul altruist (ce poartă marca sacrificiului de sine); • suicidul egoist (a cărui intenție și semnificație nu corespund scopurilor grupului social, ci se manifestă în detrimentul acestora); • suicidul anomic descris de E.Durkheim (1897) realizat ca urmare a pierderii statutului ori a schimbării
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare. În funcție de semnificatiile suicidului întâlnim: • suicidul altruist (ce poartă marca sacrificiului de sine); • suicidul egoist (a cărui intenție și semnificație nu corespund scopurilor grupului social, ci se manifestă în detrimentul acestora); • suicidul anomic descris de E.Durkheim (1897) realizat ca urmare a pierderii statutului ori a schimbării rolului social. Reacția catastrofală a individului exprimă neputința
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare. În funcție de semnificatiile suicidului întâlnim: • suicidul altruist (ce poartă marca sacrificiului de sine); • suicidul egoist (a cărui intenție și semnificație nu corespund scopurilor grupului social, ci se manifestă în detrimentul acestora); • suicidul anomic descris de E.Durkheim (1897) realizat ca urmare a pierderii statutului ori a schimbării rolului social. Reacția catastrofală a individului exprimă neputința de a se adapta la situația dată; ultimul eșec al existenței se transformă în eșecul vieții, fapt
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
existenței se transformă în eșecul vieții, fapt ce poate constitui un moment de ruptură, o criză de sens, gestul suicidar nefiind o opțiune, ci mai degrabă negarea totală a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicidar nefiind o opțiune, ci mai degrabă negarea totală a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale, unele renunțări la viața socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-o eroare sau prin
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ci mai degrabă negarea totală a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale, unele renunțări la viața socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-o eroare sau prin desconsiderarea pericolului. Între cauzele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
viața socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-o eroare sau prin desconsiderarea pericolului. Între cauzele cele mai frecvente ale acestui comportament distructiv putem enumera abandonul, doliul, separarea, eșecul sentimental, schimbări în situația socială. Forme ale suicidului: * suicidul emotiv care rezultă dintr-o mare anxietate, fiind pentru subiect un mijloc de rezolvare a unei emoții puternice (teama); * suicidul pasional care este mai curând o conduită de disperare, a individului care încearcă astfel să se elibereze de o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-o eroare sau prin desconsiderarea pericolului. Între cauzele cele mai frecvente ale acestui comportament distructiv putem enumera abandonul, doliul, separarea, eșecul sentimental, schimbări în situația socială. Forme ale suicidului: * suicidul emotiv care rezultă dintr-o mare anxietate, fiind pentru subiect un mijloc de rezolvare a unei emoții puternice (teama); * suicidul pasional care este mai curând o conduită de disperare, a individului care încearcă astfel să se elibereze de o durere
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mai frecvente ale acestui comportament distructiv putem enumera abandonul, doliul, separarea, eșecul sentimental, schimbări în situația socială. Forme ale suicidului: * suicidul emotiv care rezultă dintr-o mare anxietate, fiind pentru subiect un mijloc de rezolvare a unei emoții puternice (teama); * suicidul pasional care este mai curând o conduită de disperare, a individului care încearcă astfel să se elibereze de o durere morală insuportabilă; * echivalente suicidare sunt frecvente în mediul penitenciar datorită beneficiilor secundare aduse de îngrijirile medicale. În general aceste conduite
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
relațiile sale cu terapeutul modul sau obișnuit de revendicare (șantaj). Cheia înțelegerii subiectului este luarea adecvată a legăturilor dintre actul suicidar și modul de viață care-l conduc la aceasta reacție de demisie. 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului Sinuciderea este "acțiunea premeditată de suprimare a propriei vieți" (Gorgos, C., 1992); aceasta premeditare se poate opri la stadiul de intenție nerealizată (dorință nefăpuită sau tentativă eșuată) sau poate deveni fapt implinit. Ea reprezintă "suprimarea intenționată a propriei vieți" (Zamfir
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
poate deveni fapt implinit. Ea reprezintă "suprimarea intenționată a propriei vieți" (Zamfir, C., Vlasceanu, L. 1998), "actul de autodistrugere datorită unei crize psihice puternice, pierderii oricărui sens al existenței, dificultăților de nedepășit" (Schiopu, U., 1997, p. 672). Majoritatea definițiilor date suicidului scot în evidență elementul intențional, faptul că persoana în mod conștient își suprimă propria viață. Gunter Kaiser (1986) arată ca "suicidul este o acțiune voluntară îndreptată conștient spre scopul suprimării propriei vieți" (apud, N. Mitrofan, 1992, p. 93). Aceasta definiție
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
crize psihice puternice, pierderii oricărui sens al existenței, dificultăților de nedepășit" (Schiopu, U., 1997, p. 672). Majoritatea definițiilor date suicidului scot în evidență elementul intențional, faptul că persoana în mod conștient își suprimă propria viață. Gunter Kaiser (1986) arată ca "suicidul este o acțiune voluntară îndreptată conștient spre scopul suprimării propriei vieți" (apud, N. Mitrofan, 1992, p. 93). Aceasta definiție scoate în evidență elementele caracteristice suicidului (acțiune voită a subiectului, starea sau nivelul de conștientizare a scopului, orientarea acțiunii de distrugere
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
faptul că persoana în mod conștient își suprimă propria viață. Gunter Kaiser (1986) arată ca "suicidul este o acțiune voluntară îndreptată conștient spre scopul suprimării propriei vieți" (apud, N. Mitrofan, 1992, p. 93). Aceasta definiție scoate în evidență elementele caracteristice suicidului (acțiune voită a subiectului, starea sau nivelul de conștientizare a scopului, orientarea acțiunii de distrugere către sine în vederea suprimării vieții) care teoretic, cel puțin, poate fi diferențiat de alte situații (de ex. accident sau crimă mascată). Biberi consideră că sinuciderea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dintre instinctele cele mai puternic înrădăcinate ale structurii biologice". Sensul ei ar fi de "negație și catastrofă", întrucât ea revine la o negare a instinctului vital într-un moment existențial resimțit de persoana ca dramatic și fără o altă ieșire (suicidul ca unica soluție pentru evitarea suferinței). Durkheim (1897) definește suicidul ca fiind orice act de deces care rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ al victimei însăși și al cărei rezultat îl cunoaste; se numește sinucidere orice
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ei ar fi de "negație și catastrofă", întrucât ea revine la o negare a instinctului vital într-un moment existențial resimțit de persoana ca dramatic și fără o altă ieșire (suicidul ca unica soluție pentru evitarea suferinței). Durkheim (1897) definește suicidul ca fiind orice act de deces care rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ al victimei însăși și al cărei rezultat îl cunoaste; se numește sinucidere orice act de moarte care rezultă direct sau indirect dintr-un
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
îl cunoaste; se numește sinucidere orice act de moarte care rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, săvârșit de victima însăși și despre care aceasta știe ce rezultat va produce" (Durkheim, E., 1993, p. 12.). Tentativa de suicid este actul astfel definit, dar oprit înainte ca moartea să se producă. Intenția morții este subliniată de sociolog îmbinând conștiința finalității cu fatalitatea care depășește individul; complicitatea la propria moarte se referă atât la acțiunea cât și la inacțiunea subiectului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
inacțiunea subiectului, pentru că și omisiunea poate fi considerată, în unele împrejurări, ca o alegere a morții în situația în care voluntariatul este puternic și perseverent (ca de exemplu, în cazul inaniției datorate unei greve a foamei prelungite). Halbwachs (1930) distinge suicidul de sacrificiu considerâdu-l "orice act îndeplinit de victima însăș cu intenția de a se omorî și care nu este un sacrificiu". Cazanvielh insistă asupra participării voluntare, conștiente: "suicidul este pornirea voluntară spre moarte". Dacă sinuciderea lentă sau parțială poate implica
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]