1,321 matches
-
a unei robii seculare” (III, 244). Continuă Cioran: „Cred mai degrabă că trebuie incriminat frivolul scepticism național, care refuză să aprofundeze, să interiorizeze senzația” (idem). Până și evreii ar deveni, în mediul românesc, sterili, crede Cioran. „S-au molipsit de superficialitatea ambiantă”, spune el și continuă: „Un Kafka n-ar fi fost cu putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist», diletant, sceptic într-un chip vulgar. Asta e și trăsătura dominantă a neamului nostru: scepticismul vulgar. Mediocri total
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vreodată. Suntem frivoli, bârfitori, superficiali, dar în același timp amari și, sub aparența de fanfaroni, nihiliști până la disperare” (I, 140-141). Ce portret mai bun al lui Cioran decât acesta? Sub masca fanfaronadei, nihilismul, sub acela al frivolității, luciditatea, sub chipul superficialității, disperarea. Așa încât, toate defectele își au reversul lor, iar nefericirea de a fi român devine șansa accederii la sens. Nu întâmplător, își spune la un moment dat: „Sunt român: trebuie să plătesc pentru asta. Ei bine, plătesc” (III, 110). Altundeva
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Nu avem rabini miraculoși, nu avem hasidism. Scepticismul visceral al neamului nostru le-a fost fatal. Șederea printre noi le-a fost mai nefastă decât o asimilare. I-am făcut aproape la fel de superficiali ca noi” (II, 28). Dar e o superficialitate din care Cioran însuși își hrănește nevoia de a explora neantul. De altfel, deși luptă împotriva lor, pentru că luptă împotriva propriului sine, Cioran sfârșește prin a-i absolvi. Mai mult, prin a găsi în absența lor din istorie un sens
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu putere în auzul regimului ce-și propusese să uităm că identitatea noastră nu e un număr, ci un nume, piesa a fost lăsată să ajungă în paginile revistei "Teatrul" și pe scena naționalului ieșean. Asta, desigur, dintr-o accidentală superficialitate... a cenzurii din Consiliul Culturii. Dar greșeala a fost repede reparată, piesa fiind scoasă de pe afiș dintr-o dispoziție care aparținea cînd secretarului cu propaganda din CC, cînd Consiliului Culturii, cînd direcției teatrului.... Și "Al doilea interviu" s-a acoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
prin opera sa (Vidican Alexandra); lumea, deși complexă, o putem citi din lucrurile care o compun (Oprea Emanuela); voi avea grijă ce voi exprima prin munca (creația) mea (Iriminescu Andrada) ; lectura lumii și a artei nu poate fi tratată cu superficialitate (Lazea Ileana); cineva sau ceva poate avea mai multe chipuri (Chindriș Anuța); noi percepem subiectiv doar fragmente de creație (Savulov Tulia); când receptez o operă, demasc o lume (Camelia Circa-Chirilă); nu putem cunoaște pe nimeni pe deplin, nici chiar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
formă de protest, practic. Și că în fața lui Dumnezeu masca nu ține. (prof. Camelia Circa-Chirilă) Că ea poate să apară și la oameni sau în contexte unde nu ne-am fi așteptat să o găsim. Că naște în oameni curiozitate, superficialitate și ignoranță. Că ea arată un paradox: raportul esență-aparență. Ce aș mai vrea să știu despre subiectele discutate? De când au început oamenii să poarte măști. (Oprea Emanuela) De ce vrem să aflăm ce măști poartă alții. (Oana Hălmăgean) Să citesc integral
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cărui departament l-a condus cu mult tact și bune rezultate, i-am intuit și identificat structura filonului de gândire. În același timp, opera sa, în evoluția ei diversificată teatru, film, publicistică, pedagogienu trebuie lăsată uitării și înghițită de vacarmul superficialității actuale care ne înconjoară. A fost o întâlnire, fortuită sau nu, între daruri și disponibilități native pentru crearea de forme artistice, vocație academică, înclinație pentru discursul teoretic, pe de o parte și climatul de creativitate al școlii vocaționale de teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dumnezeu l-a mandatat să inventeze încă o dată teatrul"!), Jean Constantin, Dinu Săraru, Aristide Teică, Lupu Buznea (unul dintre cei mai interesanți actori-personaj din istoria teatrului de provincie!). Cineva spunea că grecii (Eschil, Sofocle, Euripide) sînt profunzi... din prea multă superficialitate. Rămîi uluit uneori, găsind și în chisnovatele relatări ale lui Sebi gînduri și reflecții de mare eseist: "șapte poeme rupte din inima lui [a lui Nichita n. n.], din care oricît luai, rămînea aceeași"; "un instrument unic, alcătuit din trupul și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Ordonează crescător, apoi descrescător numerele: 42 004; 0; 503 000; 2005; 327; 42; 50 251; 10; I.2 Compară numerele de mai sus, două câte două, în ordinea în care au fost scrise. Rezultatele la fișa dată au demonstrat a superficialitate în citirea enunțului, precum și faptul că elevii fac confuzii între crescător și descrescător, din acest motiv am efectuat la tablă o serie de exerciții de acest gen, (cu elevii care au avut dificultăți în învățare) concomitent cu verificarea prin utilizarea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
activității am observat dexteritatea cu care elevii mânuiesc instrumentele de lucru și siguranță în realizarea sarcinilor. Rezultatele au arătat că 90% dintre elevi realizează corect desenele, respectă etapele de lucru și au cunoștintele de geometrie asimilate. Ceilalți elevi greșesc datorită superficialității, ori nu au materialele necesare orei de geometrie. Pentru remedierea acestor rezultate s-au efectuat la tablă desene asemănătoare și s-a luat legătura cu familia elevilor. Sarcini de lucru II- Activitate practică/ Pătratul și dreptunghiul I.1 Încercuiește cu
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
identici. Doar Agamiță Dandanache este odios; Cațavencu devine până la urmă aproape simpatic, atunci când îl vedem la picioarele Joițicăi sau când ciocnește paharul de șampanie cu Tipătescu. Ralea are dreptate și atunci când spune că: „Ceea ce surprinde iarăși la acești eroi e superficialitatea lor. Pasiunile sau poftele nu le sunt adânci. Ei n-ar comite nelegiuri ori crime ca să le satisfacă.“ Eroii lui Caragiale, continuă Ralea, nu sunt răutăcioși. Iată și argumentul său: „Ei rezumă psihologia, momentul istoric de atunci: mentalitatea în fond
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
faptului că producătorii filmului sunt americani. De exemplu, toate locațiile și șeptelurile folosite sunt adecvate perioadei istorice, în fundal nu apar niciodată plante moderniste, iar costumația este adaptată perioadei românului. Vestimentația stridenta, în culori pestrițe a lui Fanny Dashwood dezvăluie superficialitatea ei, la fel cum hainele simple, dar elegante ale lui Marianne sunt o marcă a bunului gust. În scenă balului din Londra, fiecare din cele 100 de cadre are o caracterizare distinctă, de la soldați și avocați, până la filfizoni și matroane
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
elemente cheie ale creșterii competitivității Renovarea drepturilor de proprietate intelectuală s-a impus din perspectiva trecerii României de la statul comunist la statul democratic, european. Diferența este majoră, dacă privim în perioada trecută, când, drepturile de proprietate intelectuală erau tratate cu superficialitate. Deși o procedură de înregistrare a acestora a existat dintotdeauna, nu a existat un sistem de protecție a inventatorului sau a autorului față de eventuale încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, deoarece statul era unicul proprietar al acestora. Reformarea drepturilor de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
activitatea școlară a clientei: Relația clientei cu profesorii. Este o relație bazată pe respect reciproc. A.T. nu a fost niciodată foarte activă la ore, preferând să fie numită pentru a răspunde. În ultima perioadă își îndeplinește atribuțiile școlare cu superficialitate, fără a mai capta atenția profesorilor prin profunzimea gândirii. Diriginta acesteia îi cunoaște situația familială si o susține moral pentru a depăși situația de criză. Majoritatea profesorilor manifestă compasiune si înțelegere față de elevă si încearcă să o stimuleze în direcția
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
mamei si să renunțe, cel puțin temporar, la munca desfășurată după ore. Informații privind activitatea școlară a clientului: Relația clientei cu profesorii. Unii profesori manifestă compasiune față de elev, alții își exprimă admirația, iar a treia categorie tratează problema elevului cu superficialitate. G.V. este obosit la ore, prezintă deficit de atenție lipsindu-i capacitatea de concentrare. Diriginta clasei cunoaște situația familială a clientului, cu toate acestea nu se implică în sprijinirea lui. Din discuțiile avute cu clientul am constatat că acesta își
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
înțeles, de asemenea de ce Al. George manifestă atâta mefiență față de concluziile care se desprind din cartea Dragostea și Occidentul, ca și atitudinea lui sarcastică față de intenția lui de Rougemmont de a urmări atent anumite aspecte ale mentalităților din Evul Mediu. Superficialitatea cu care tratează importanța mentalităților demonstrează anacronismul ideologic românesc al anilor '70. În țările occidentale, studiul mentalităților din varii epoci istorice a început din a doua jumătate a secolului XX, în timp ce la noi, abia astăzi, unii eseiști și istoriografi (Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
uneori excesiv autocratice a medicului, din cauza subestimării capacității de înțelegere și interpretare a actului medical de către pacient, căruia i se dau doar explicații minime, fără a i se preciza și detalia alternativele terapeutice pe care le are la dispoziție, din cauza superficialității cu care sunt tratați pacienții, dar și din cauza temerii medicilor că ar putea fi expuși unor litigii în instanță, astfel încât sunt dispuși să-și asume doar riscuri minime în recomandarea sau efectuarea anumitor tratamente sau intervenții. În mod sigur, la
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
constituie greșeală și nu eroare situația în care, în aceleași condiții, un alt medic, cu o specializare și un nivel de pregătire asemănătoare, era în măsură să evite prejudiciul, care s-a datorat neglijenței, nerespectării normelor tehnice, necunoașterii, îndoielii omisive, superficialității sau inaptitudinii. Aceste greșeli sunt în realitate false erori și ele angajează responsabilitatea. Mai mult, în funcție de încercarea de a ne explica aceste noțiuni din perspectivă civilă sau, respectiv, penală, s-ar putea să avem surpriza să constatăm că, în același
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
care dispune cu privire la pacient, ci trebuie să-și îndeplinească obligațiile cu conștiinciozitate, fără a se grăbi și fără a acorda mai puțină atenție unui pacient - chiar dacă sunt mai multe persoane care solicită prezența medicului respectiv - și fără a fi superficial. Superficialitatea, graba, trecerea cu vederea a unor amănunte importante din cauza neatenției medicului sau personalului medical cu care colaborează pot duce, atunci când se ajunge la un rezultat nefavorabil pacientului, la angajarea răspunderii pentru malpraxis medical pe baza formei de vinovăție a culpei
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pot salva vieți sau vindeca bolnavi.“ Dacă însă „scăpările“ minore și lipsa unor cunoștințe aprofundate, la zi, în domeniu, pot duce, de cele mai multe ori, doar la un rezultat mai puțin spectaculos sau la o prelungire a duratei tratamentului, uneori această superficialitate poate să-i fie fatală medicului, întrucât, grefată sau nu pe o ușoară neglijență profesională, poate determina rezultate dezastruoase pentru pacient și poate însemna începutul sfârșitului pentru medic, printr-o eventuală condamnare penală pe temeiul vătămării corporale grave sau al
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cum se vedea pe sine, pe care o exprima scriindu-i lui Engelmann „Sunt atât de prost și indecent ca întotdeauna“, era suficientă. Dincolo de faptul că nu a fost probată51a, ipoteza lui Bartley poate fi atribuită unui anumit gen de superficialitate a autorului ei. Acesta a fost tentat să admită că îl înțelege bine pe Wittgenstein. Or, una dintre sursele fascinației pe care a exercitat-o acesta asupra multora din cei care l-au cunoscut îndeaproape era tocmai impresia că este
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care trebuie să fie psihanalizată. Wittgenstein a reacționat trimițându-i lui Ayer o scrisoare plină de indignare. Subliniind că nu vede nici o relație între practica psihanalizei și modul său de a aborda problemele filozofice, Wittgenstein s-a declarat stupefiat de superficialitatea și neînțelegerea cu care se poate vorbi despre ceea ce gândește și spune cineva. Ayer, care participase la începutul anilor ’30 la lecțiile lui Wittgenstein, s-a scuzat exprimându-și regretul. Wittgenstein nu a vrut însă să mai știe de el
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
oamenilor mari posedă adesea o simplitate și o naturalețe care fac ca ceea ce este dificil să pară ușor de prins.“115 „Se simțea dezgustat și chinuit când observa la studenții săi o semiînțelegere a ideilor sale și o tendință spre superficialitate bombastică. Ca profesor, găsea că este un ratat. Cred că aceasta a fost pentru el o sursă de permanentă suferință.“116 Wittgenstein mai credea că dacă nu este bine înțeles asta e urmarea faptului că modul lui de a gândi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
III, op. cit., p. 235. 22 Părerea lui Monk este că ceea ce a urmărit, între altele, Wittgenstein izolându-se în Norvegia a fost eliberarea de constrângerile vieții burgheze la Viena sau la Cambridge. „Repulsia lui față de această viață privea în parte superficialitatea raporturilor omenești, în parte însă conflictul insuportabil în care cădea el între tendința de adaptare și de apărare.“ (R. Monk, op. cit., pp. 110-111.) Discreția în relațiile dintre oameni, în localități mici și izolate din acest colț de lume, îi făcea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Versul lui Adi Cristi se construiește ca un decupaj viu dintr-o realitate bolnavă și are adesea o duritate menită a sancționa tocmai tarele realității noastre imediate. Lumea în care trăiește poetul e una a seducției prin kitsch, ipocrizie și superficialitate, așadar un fel de ridicol bâlci al deșertăciunilor, de care, în calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care scriitorul este condamnat să viețuiască
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]