976 matches
-
o superputere, deși în momentul de glorie acest termen nu a existat . Britanicii și-au păstrat puterea în cele două războaie ale lumii, dar în timpul Războiului Rece . În această perioadă s-au ridicat două blocuri opuse, conduse de către cele două superputeri: URSS și SUA, care au concurat fiecare pe planuri militare, economice, politice sau sportive din motive ideologice. URSS a reprezentat socialismul și a condus Pactului de la Varșovia , cunoscut în Occident că Blocul Estic. SUA a reprezentat capitalismul și a fost
Superputere () [Corola-website/Science/298690_a_300019]
-
reprezentat capitalismul și a fost o forță majoră în NATO, în timpul Războiului Rece. SUA au fost pe timpul Războiului Rece în fruntea NATO, cunoscut și că Blocul Occidental sau țările dezvoltate. După încheierea Războiului Rece, SUA a rămas cea mai mare superputere, cu cea mai puternică economie, o țară care cheltuiește pentru armată mai mult decat 12 țări importante din punct de vedere militar(47% din totalul cheltuielilor militare la nivel mondial). Însă, datorită puterii economiei sale, SUA nu cheltuiește decât o
Superputere () [Corola-website/Science/298690_a_300019]
-
nivel mondial). Însă, datorită puterii economiei sale, SUA nu cheltuiește decât o mică parte din Produsul Național Brut pentru înarmare în comparație cu alte țări. Uniunea Sovietică a fost rivalul SUA pe toată durata Războiului Rece. Uniunea Sovietică nu era doar o superputere rivala, dar era și un rival ideologic, apărător al ideologiei comuniste care se opunea capitalismului occidental. Uniunea Sovietică conducea Pactul de la Varșovia, cunoscut și sub numele de Blocul Răsăritean, sau țările în curs de dezvoltare. Unii analiști susțin că Rusia
Superputere () [Corola-website/Science/298690_a_300019]
-
și un rival ideologic, apărător al ideologiei comuniste care se opunea capitalismului occidental. Uniunea Sovietică conducea Pactul de la Varșovia, cunoscut și sub numele de Blocul Răsăritean, sau țările în curs de dezvoltare. Unii analiști susțin că Rusia a rămas o superputere și după încheierea Războiului Rece, iar influența sa economică în piața energetică rămâne un factor decisiv în economia mondială. După destrămarea URSS și prăbușirea socialismului , lumea a devenit unipolară.Cu toate că SUA își menține încă poziția de lider mondial, secolul XXI
Superputere () [Corola-website/Science/298690_a_300019]
-
Rece, iar influența sa economică în piața energetică rămâne un factor decisiv în economia mondială. După destrămarea URSS și prăbușirea socialismului , lumea a devenit unipolară.Cu toate că SUA își menține încă poziția de lider mondial, secolul XXI ar putea aduce noi superputeri:
Superputere () [Corola-website/Science/298690_a_300019]
-
rachetă balistică intercontinentală sovietică, putând transporta un focos termonuclear de 3-5 megatone la 12,000 km. Pentru prima dată, URSS dispunea de o armă care putea să poarte fără probleme un focos nuclear până pe teritoriul american. Odată ce a devenit vulnerabilă, superputerea vestică nu mai putea amenința URSS cu represalii masive nucleare în cazul unui război convențional, fără a risca să fie ea însăși lovită. Astfel, un deceniu mai târziu, la sfârșitul anilor 1960 s-a ajuns la echilibrul nuclear între superputeri
Criza Sputnik () [Corola-website/Science/299625_a_300954]
-
superputerea vestică nu mai putea amenința URSS cu represalii masive nucleare în cazul unui război convențional, fără a risca să fie ea însăși lovită. Astfel, un deceniu mai târziu, la sfârșitul anilor 1960 s-a ajuns la echilibrul nuclear între superputeri, împreună cu doctrina de distrugere reciprocă asigurată (MAD), care, împreună cu doctrina flexible response la nivel tactic, a înlocuit fosta doctrină numită represalii masive. Criza Sputnik a făcut să apară un întreg lanț de inițiative americane, de la mic la mare, multe ele
Criza Sputnik () [Corola-website/Science/299625_a_300954]
-
își spuneau „lumea liberă” sau „societatea deschisă”, iar statele blocului oriental își spuneau „lumea antiimperialistă” sau „democrațiile populare”. Înfruntarea dintre cele două blocuri a fost numită „Război Rece”, deoarece nu s-a ajuns la confruntări militare directe între cele două superputeri, care ar fi constituit un „Război Cald”, cu toate că perioada a generat o cursă a înarmării. Din punctul de vedere al studiilor strategice, există opinia că nu s-a ajuns și nu se putea ajunge la un „Război Cald”, la o
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
cu toate că perioada a generat o cursă a înarmării. Din punctul de vedere al studiilor strategice, există opinia că nu s-a ajuns și nu se putea ajunge la un „Război Cald”, la o confruntare militară convențională, datorită faptului că ambele superputeri, SUA și URSS, s-au dotat cu arme nucleare, ceea ce a creat o situație militară strategică de „deterrence”, adică de descurajare și blocare reciprocă. În cazul unui război real, s-ar fi ajuns la o distrugere reciprocă totală și, totodată
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
odată cu prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, precum și din Mongolia, Cambodgia și Yemenul de Sud, urmată, doi ani mai târziu, în decembrie 1991, și de destrămarea Uniunii Sovietice. Lumea care a rămas este dominată de o singură superputere, SUA. Această situație este, de regulă, descrisă drept hegemonie globală a SUA într-o lume unipolară, deși unii autori consideră că lumea actuală este multipolară. Statele central-europene și est-europene (care, timp de patru decenii, se aflaseră sub dominația sovietică), s-
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
retras rachetele, în schimbul unui angajament american de a nu invada din nou Cuba. Criza rachetelor din Cuba (octombrie-noiembrie 1962) a adus lumea mai aproape de un război nuclear decât oricând înainte, demonstrând, în continuare, conceptul distrugerii reciproce asigurate, conform căreia nicio superputere nu era pregătită să utilizeze armele ei nucleare, temându-se de distrugere totală, la nivel mondial, prin intermediul represaliilor reciproce. Urmările crizei au condus la primele eforturi de limitare în cursa înarmărilor nucleare, la dezarmarea nucleară și la îmbunătățirea relațiilor, deși
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
a țărilor din Lumea a Treia, cum ar fi Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și Mișcarea de Nealiniere, țări mai puțin puternice au avut mai multe posibilități să-și afirme independența și, adesea, au rezistat la presiuni din partea ambelor superputeri. Între timp, pentru a face față problemelor economice interne, Moscova a fost forțată să-și îndrepte atenția spre interior. În această perioadă, liderii sovietici Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin au introdus în practica politică noțiunea de destindere. Unitatea din cadrul NATO
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
Vietnam, dar politica sa costisitoare a slăbit economia SUA și, în cele din urmă, în 1975, a culminat cu retragerea totală a trupelor americane, act ce a fost văzut de majoritatea lumii ca o înfrângere umilitoare a celei mai mari superputeri de către una din cele mai sărace țări ale lumii. În acest conflict, Vietnamul de Nord a primit ajutor constant din partea URSS și Chinei pentru efortul de război. Astfel, Uniunea Sovietică a trimis Vietnamului de Nord, pe toată durata războiului,15
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
în China, Nixon s-a întâlnit cu liderii sovietici, inclusiv cu Brejnev, la Moscova. Aceste discuții despre limitarea armelor strategice au dus la două tratate de control al armelor: SALT I, primul pact de limitare cuprinzătoare semnat de cele două superputeri, și Tratatul privind rachetele antibalistice, care au interzis dezvoltarea sistemelor concepute pentru interceptarea rachetelor. Acestea au avut scopul de a limita dezvoltarea rachetelor antibalistice costisitoare și ale rachetelor nucleare. Nixon și Brejnev au proclamat o nouă eră a „coexistenței pașnice
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
interceptarea rachetelor. Acestea au avut scopul de a limita dezvoltarea rachetelor antibalistice costisitoare și ale rachetelor nucleare. Nixon și Brejnev au proclamat o nouă eră a „coexistenței pașnice”, și au stabilit noua politică a „destinderii” (sau cooperare) între cele două superputeri. Între timp, Brejnev a încercat să reînvie economia sovietică, care era în scădere, în parte, din cauza marilor cheltuieli militare . Între 1972 și 1974, cele două părți au convenit, de asemenea, să consolideze legăturile lor economice, inclusiv acordurile pentru creșterea schimburilor
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
Europa din august 1975. În anii 1970,atotputernicul KGB, condus de Iuri Andropov, a continuat să persecute personalități sovietice distinse, ca, de exemplu, pe Aleksandr Soljenițîn și Andrei Saharov, care au criticat în termeni duri conducerea sovietică. Conflictul indirect între superputeri a continuat și în această perioadă de destindere, în Lumea a Treia, în special, în timpul crizelor politice din Orientul Mijlociu, Chile, Etiopia, și Angola. Deși președintele Jimmy Carter a încercat să introducă o altă limită în cursa înarmărilor, prin tratatul SALT
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
care SUA și Germania au avut parte în timpul Marii crize economice. Perioada de după Războiul Rece a continuat să influențeze afacerile din lumea întreagă. După dizolvarea Uniunii Sovietice, lumea de după Războiul Rece este considerată, în general, ca unipolară, cu Statele Unite singura superputere rămasă. Războiul Rece a definit rolul politic al Statelor Unite în perioada postbelică (după cel de-al Doilea Război Mondial), în lume. Până în 1989 SUA avea alianțe militare cu 50 de țări și menținea sub arme un număr de 526 000
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
este dificil de estimat pierderea de vieți omenești în rândul soldaților sovietici, costul financiar pentru Uniunea Sovietică, privit ca parte din produsul intern brut, a fost mult mai mare decât cel suportat de Statele Unite ale Americii. În plus, datorită luptei superputerilor, pe lângă pierderile de vieți omenești din rândul militarilor, în lume au mai murit și milioane de civili, mai ales în Asia de Sud. Cele mai multe dintre războaie și subvențiile pentru conflicte locale s-au încheiat odată cu Războiul Rece: războaiele interstatale, războaiele etnice, războaiele
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
multe ori, partidele comuniste au jucat rolul dominant în lupta pentru cucerirea independenței de sub puterile coloniale. Războaiele rezultante au fost deseori împletite în ițele războiului rece, Uniunea Sovietică sprijinind forțele comuniste, iar Statele Unite ale Americii sprijinind forțele anticomuniste. Cele două superputeri au purtat războaie prin interpuși, așa cum a fost în războiul din Vietnam, în care trupele sud-vietnameze și americane au luptat împotriva comuniștilor locali, sau cum a fost cazul războiul din Afganistan, în care trupele sovietice au luptat împotriva mujahedinilor sprijiniți
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
să prindă contur. S-au opus Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece care a durat până în 1991. Pe plan intern, mișcările pentru drepturi și libertăți civile și protestele împotriva Războiului din Vietnam au dus la liberalizarea societății în anii 1960. Ca superputere, SUA au oscilat din 1991 între cooperarea globală și tendințe hegemonice. La începutul celui de-al treilea mileniu, SUA și Occidentul s-au confruntat cu provocările terorismului internațional și cu obstacolele crizei economice globale. Istoria Americii a început cu sosirea
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
Națiunilor Unite. Al doilea război mondial s-a sfârșit. Zorii unei Noi Ordini Mondiale și al unui nou război mondial și rece se întrevedeau la orizont. "Pentru mai multe detalii: Războiul Rece" După 1945, la începutul Războiului Rece, SUA deveniseră superputerea economică, militară și politică dominantă în Occident. Cel de-al Doilea Război Mondial a demonstrat enorma putere economică și militară a Statelor Unite. Economia de război crease locuri de muncă și o creștere a produsului intern brut ce se putea autosusține
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
la ambasada americană din Teheran; în schimbul lor se va cere extrădarea șahului Reza Pahlavi. Atât pe plan intern, cât și pe plan extern, Reagan a urmat o politică strict anticomunistă. Odată cu venirea lui Gorbaciov la putere în 1985, cele două superputeri încep negocierile de dezarmare. Fost guvernator al Californiei și candidat republican, Ronald Reagan a câștigat alegerile prezidențiale din 1981 datorită promisiunilor sale de a reinstaura supremația militară și politică globală americană. Odată cu alegerea sa, s-a constituit o Americă mai
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
și Uniunea Sovietică. "Pentru mai multe detalii: Războiul din Golf, Războiul împotriva terorismului, Războiul din Afganistan (2001-prezent), Invazia Irakului din 2003 și Criza economică mondială din 2008-2012" La începutul anilor 1990, sub mandatul președintelui George Bush, SUA au devenit principala superputere într-o nouă ordine mondială. Președintele Clinton, care a fost ales în 1993, a fost marcat de o prosperitate crescândă și de schimbarea rolului SUA în conjunctura internațională. De la atacul din 11 septembrie 2001, politica externă americană a fost caracterizată
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
în Europa de Est, în mare parte pașnic, a fost susținut ideologic, politic și economic de administrația Bush. Conflictul Est-Vest, care definește teoria și practica în politica americană, se încheie odată cu reunificarea Germaniei și colapsul Uniunii Sovietice în 1991. SUA, ca unica superputere, a preluat rolul nedisputat de lider al noii ordini mondiale care se conturase în 1991. După o intervenție militară în Panama în decembrie 1989, trupele americane au răsturnat dictatura lui Manuel Noriega. Ca urmare a invadării Kuweitului de către Irak în
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
ca și cu rachete antitanc AT-3, toate din Uniunea Sovietică. De asemenea, Egiptul și-a îmbunătățit tacticile militare de luptă. Generalii promovați pe criterii politice, vinovați de dezastrul din 1967, au fost înlocuiți cu ofițeri superiori competenți. Cele două mari superputeri (SUA și URSS) au avut de asemenea un rol important în declanșarea și urmările războiului. Politica Uniunii Sovietice a fost unul dintre factorii care au cauzat slăbiciunea militară egipteană. Președintele Nasser a reușit să obțină materiale numai pentru o linie
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]