1,489 matches
-
despre viața lui și funcțiile de după perioada de studenție care l- au propulsat spre demnitatea de mitropolit, se găsesc la toți biografii lui. După studiile urmate în străinătate, Nicolae Cotlarciuc revine în Bucovina, în august 1901, unde este numit profesor suplinitor pentru geografie, istorie și limba română la Liceul I de stat, Liceul „Aron Pumnul” de mai târziu. Acesta a fost de fapt primul liceu înființat de stăpânirea austriacă (Staatgymnasium I) în 1808, liceu la care a învățat și Eminescu și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
contribuit la dezvoltarea acestei facultăți amintim pe Valeriu Șesan (1878 - 1940), profesor de Drept bisericesc, Romulus Cândea (1886 - 1973), profesor de Istoria Bisericească Universală, Nicolae Cotos (1883 - 1959), profesor de Teologie Fundamentală, Vasile Loichiță (1881 - 1958), profesor de Dogmatică și suplinitor de Istoria Bisericii Române, Domițian Spânu (1892 - 1937), profesor de Teologie Morală, Simeon Reli (1882 - 1945), profesor de Istoria Bisericii Române. Mulți dintre aceștia au făcut parte, alături de Mitropolitul Nectarie, din corul Facultății de Teologie, un cor renumit care înfrumuseța
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și frumos; semăna cu actorul Peter O`Toole. Condițiile de cazare mi-au plăcut mult. Masa și casa mă costau 100 de lei; la salariul meu de 560 lei era foarte convenabil. Și astfel, la 17 ani am devenit profesor suplinitor. Această funcție a fost bucuria vieții mele. A fost cel mai fertil an din viața mea. În primul rând mi-am descoperit esența. Au ieșit la iveală unele potențe pe care nici nu le bănuiam. Nu știam că am o
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Filologie din București, pe care o absolvă în 1955. E repartizat ca „îndrumător cultural” în regiunea Pitești. Refuză să se înscrie în PCR. Oare de ce? Preferă să se chinuie în tot felul de slujbe precare: pedagog la școli profesionale, învățător, suplinitor de profesor la țară etc. Din 1964 până în 1969 lucrează la Centrala editurilor. Totuși! În 1972 devine redactor la Viața Românească, unde rămâne până în 1984, când se pensionează din cauză de boală: „bronhopneumonie cronică obstructivă”. Încearcă, fără succes, să-și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
machete de decoruri de teatru, ceea ce i-a adus conferirea Legiunii de onoare din partea guvernului francez. În 1934 este inspector delegat cu organizarea teatrului sătesc, iar în 1938 este director al Teatrului Muncitoresc “Muncă și Voie Bună”. A fost profesor suplinitor la catedra de Dicțiune, dramă și comedie a Conservatorului din București, în anul școlar 1943 - 1944. S-a dovedit a fi și un scriitor de mare talent, dar și autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
Termină Școala Normală Superioară. 1895 aprilie Susține examenul și obține licența în științele istoricofilozofice. Cunoaște pe Elena Carp (născută la 25 mai 1873), viitoarea sa soție. 1896 Traduce pentru Editura Semitca Bel-Ami de Guy de Maupassant; semnează Cezar Vraja. Numit suplinitor la Gimnaziul de băieți din Bacău la 1 septembrie nu s-a prezentat la post. Rămâne în Iași unde dă lecții particulare, lucrează, sub conducerea lui A. Philippide, la Dicționarul Academiei, și își petrece timpul în preajma Elenei. 1899 aprilie Se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
G. Ibrăileanu. Până la 1 iulie 1908, redacția revistei a fost în casa lui Ibrăileanu; după mutarea redacției, cenaclul literar continuă în același loc. 1907 La 18 decembrie, Ministerul îi acordă titlul de profesor definitiv. 1908 1 septembrie Este numit profesor suplinitor la catedra de Istoria literaturii române moderne a Facultății de litere din Iași. 1909 Îi apare volumul Scriitori și curente; în perioada februarie- martie se internează la sanatoriul Sf. Elisabeta, București. 1911 Redactează o detailată biografie ce va apare postum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
volumul Scriitori și curente; în perioada februarie- martie se internează la sanatoriul Sf. Elisabeta, București. 1911 Redactează o detailată biografie ce va apare postum sub titlul Amintiri din copilărie și adolescență. 5 noiembrie este desărcinat de minister din postul de suplinitor, în locul lui fiind numit Eugen Lovinescu, doctor în litere la Paris și docent universitar. decembrie G. Ibrăileanu se înscrie la doctorat. 1912 Publică teza de doctorat: Opera literară a dlui Vlahuță, în urma căreia primește titlul de doctor. În iunie Consiliul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Facultatea de Biologie. După terminarea războiului, după ce am fost „lăsat la vatră”, pentru că nu aveam bani ca să merg la Suceava, unde era Facultatea de Teologie refugiată, am mers iarăși la Ariciu, la unchiul Dumitru, și am fost angajat ca învățător suplinitor la școala primară pe care o conducea chiar unchiul. Am funcționat ca învățător suplinitor din septembrie până la vacanța de Crăciun. în acest timp am primit veste că în urma examenelor de anul II mi s-a acordat o bursă care asigură
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aveam bani ca să merg la Suceava, unde era Facultatea de Teologie refugiată, am mers iarăși la Ariciu, la unchiul Dumitru, și am fost angajat ca învățător suplinitor la școala primară pe care o conducea chiar unchiul. Am funcționat ca învățător suplinitor din septembrie până la vacanța de Crăciun. în acest timp am primit veste că în urma examenelor de anul II mi s-a acordat o bursă care asigură cazarea și cantina. Cu bani și alte ajutoare, date de unchiul Dumitru, ca lenjerie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
normală din Galați. După ce a obținut diploma de învățător, s-a prezentat la post și în doi ani a trecut și „definitivatul” și toate gradele care se puteau obține atunci în învățământ. Ca învățător cu gradul I, și-a pus suplinitor, a dat examene de diferență pentru a putea să se înscrie la bacalaureat și înainte de a fi chemat la satisfacerea serviciului militar a obținut bacalaureatul. A făcut seviciul militar la Școala de Ofițeri de rezervă din Ploie ști și apoi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se afla la Suceava. STUDENT LA CURSURI Toamna am încercat să merg la cursuri la Facultatea de Teologie care se afla acum în Suceava. Lipsa banilor și lipsa buneivoințe a tatălui meu, m-au împiedicat. M-am angajat ca învățător suplinitor de la 15 septembrie la școala primară la care unchiul Dumitru era director. În preajma Crăciunului am primit veste de la un coleg de an că în urma examenelor mi s-a acordat o bursă care consta în cantină și cămin. Cu ajutorul material al
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la Botoșani în gazdă, în același imobil în care locuiau un domn Frangolea, probabil fratele Eugeniei Frangolea, veche prietenă a Veronicăi Micle, poetă și ea; tot în Botoșani locuia fiica Veronicăi, Virginia, care se va căsători cu Eugen Gruber, fostul suplinitor al lui Eminescu la Liceul comercial din Iași, în 1887-1888, devenit între timp titular; poetul venise în urbe la 9 aprilie dar rezultă, din această scrisoare, că nu a tras direct la sora lui, sau a încercat să vină la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu bucurie în revista D-lui Călin L. Cernăianu „Semnele timpului”, nr.3-5, p. I-XXX, editând și comentând actele existente în arhive din care rezultă că Eduard Gruber este acela care-l suplinește pe poet în funcția de profesor ... suplinitor de geografie. Eminescu obține suplinirea, este confirmat prin decret ministerial, dar se îmbolnăvește ( își rupe piciorul) și solicită, la rândul său, să fie suplinit indicând numele unui student în anul III la litere, Simeon Crainic, dar directorul Școlii Comerciale îl
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Gruber nu apare pe statul de plată, iar din adresa din 13 aprilie 1885 a Direcției agriculturii din Ministerul Agriculturii (de care ținea Școala Comercială din Iași), prin care se reconfirmă situația, desprindem această informație: „... a aprobat suplinirea Dl. profesor suplinitor M.Eminescu, prin dl. Gruber, până la finele anului. În statele de lefi însă se va urma întocmai ca până acum.” Poetul semna, probabil, și primea banii plătindu-și din leafă suplinitorul. Este același procedeu prin care I. Creangă a lăsat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
situația, desprindem această informație: „... a aprobat suplinirea Dl. profesor suplinitor M.Eminescu, prin dl. Gruber, până la finele anului. În statele de lefi însă se va urma întocmai ca până acum.” Poetul semna, probabil, și primea banii plătindu-și din leafă suplinitorul. Este același procedeu prin care I. Creangă a lăsat câțiva ani buni să fie suplinit la catedră, dând o parte din leafă suplinitorului. în cazul de față, M.Eminescu are poziție fixă în stat, își achită dările cu chitanță fixă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se va urma întocmai ca până acum.” Poetul semna, probabil, și primea banii plătindu-și din leafă suplinitorul. Este același procedeu prin care I. Creangă a lăsat câțiva ani buni să fie suplinit la catedră, dând o parte din leafă suplinitorului. în cazul de față, M.Eminescu are poziție fixă în stat, își achită dările cu chitanță fixă, este numit în mod oficial pe postul vacant cel care-i ține locul trebuie să aibă doar agrementul conducerii școlii, relațiile financiare dintre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rămâne mărturii peste ani. Sub semnul destinului încerc să leg segmente ale trecerii lui Victor Ion Popa prin Dodești și fără să vreau, toate se compun parcă într-un joc de puzzle. Făceam referire în argumentul acestei cărți la profesorul suplinitor Mihai Ștefan, rudă cu învățătorul Ionescu. Apoi aminteam de sculptorul Cristian Pântea, autorul bustului lui Victor Ion Popa, vorbeam de Victor Ion Popa, de Maria Mohor și de învățătorii Ioan și Janeta Ionescu, vorbeam cu drag despre Dodeși și despre
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
S. are un rol important în decizia „tinerilor generoși”, care în 1899 aderă la Partidul Liberal. Ales consilier municipal (ajutor de primar) încă în 1898, devine deputat independent în 1901. În același an susține concursul pentru un post de profesor suplinitor la Catedra de drept administrativ și constituțional a Facultății de Drept din Iași, peste doi ani fiind definitivat. Practică intermitent și avocatura, ceea ce îi îngăduie să petreacă mai multe luni, în 1905-1906, în Basarabia, aflată în efervescență revoluționară, unde face
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
din Cernăuți (1877-1882). Cu o bursă oferită de Fondul Religionar Ortodox din Bucovina, a putut pleca la Viena, unde timp de cinci ani frecventează cursurile Școlii Superioare de Arte și Meserii, secția desen și pictură. În 1888 va ajunge profesor suplinitor de franceză și desen la gimnaziul din Suceava, unde va fi coleg cu Vasile Bumbac, S. Fl. Marian, Ștefan Ștefurea. Disponibilizat în urma unui conflict cu conducerea liceului în 1890, este angajat de G. Popovici (Ț. Robeanu) că foiletonist la „Gazeta
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
Ion Pillat. Tot acum începe să frecventeze cenaclul Sburătorul. În 1924 susține examenul de licență, după care e numit profesor la Liceul „Traian” din Turnu Severin. Se căsătorește cu profesoara Elena Vasiliu, viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. În 1925 e profesor suplinitor la Liceul „Gh. Lazăr” din București, fiind apoi detașat la Liceul „Mihai Eminescu”. În 1926 pleacă la Paris, unde pregătește o teză de doctorat despre Arthur Rimbaud, conducător fiindu-i profesorul Fortunat Strowsky. În această perioadă (1924-1927) e redactor la
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
București, 1971; Viață de buzunar, București, 1972; Navetiștii, București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984; Intermediarii, București, 1985; Grindina, București, 1987; Până la ultima consecință, București, 1988; Jurnal de toamnă. Duioase, temperate, vesele, București, 1991; Bufnița albă, București, 1992; ed. Deva, 2003; Evanghelia după Satan, pref.
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
critic literar și publicist. Este fiul Zamfirei și al lui Eutichie Tofan, mici proprietari de pământ. Urmează clasele primare în satul natal, gimnaziul la Suceava (1892-1900), apoi studii de limba română, istorie și geografie la Universitatea din Cernăuți (1900-1904). Profesor suplinitor de istorie și geografie la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, se transferă în 1906 la Școala Normală din Cernăuți, unde va activa până în 1914, când trece în Regat, fiind numit profesor și director la Liceul „Nicolae Filipescu” din Bazargic
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
doi copii de preot și restu’ or fost copii de țărani. Noi am fost „lotul maramureșenilor”. Aurel Vișovan era În lotul ăsta? Sigur că da, el a fost profesorul care a fost condamnat În lot cu noi. El era profesor suplinitor..., dar nu era cu titlu de profesor, pentru că era la fără frecvență. Câți ani avea el atunci? Vișovan? A fost mai În vârstă ca mine cu șase ani... deci cam În jur de 23-24 de ani o avut la ora
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și el o primă.” M-a băgat laborant, nu știu pe la ce sondă, și mă mai băga și pe mine la niște prime d-ăstea muncitorești, pe acolo. Și-am stat vreun an și ceva, până mi-a făcut loc ca suplinitor În Învățământ aciea. După aia am făcut mereu demersuri la comisia aia, da’ n-a fost ușoară treabă... Mi-am dat examenele de diferență să repet tot anu’ cinci. Aveam 16 examene diferență, că se modificase Între timp programa, plus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]