1,118 matches
-
aceasta se poate realiza prin măsuri de ameliorare a bazei materiale, măsuri de politică fiscală etc. În legătură cu susținerea investițiilor și dezvoltării turismului la nivelul regiunilor trebuie arătat faptul că investițiile în turism sunt cu înalt grad de risc. Băncile sunt suspicioase în finanțarea proiectelor în turism, iar investitorii nu sunt dispuși să își asume riscul. Aceasta înseamnă adesea că turismul se dezvoltă cu precădere în sectorul public, unde se pot face investiții în condiții de risc, iar investițiile private trebuie să
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
state și de propriile lor interese și capacități. În momentul în care apar conflicte majore de interese între două sau mai multe state, conflictul este inevitabil, în lipsa unor mecanisme care să-l suplinească. Așadar, în sistemul internațional, statele sunt întotdeauna suspicioase cu privire la amenințarea cu folosirea forței asupra lor de către alte state. De aceea, ele caută constant să și maximizeze puterea în vederea maximizării propriei securități. Balanța de putere în această situație nu este decât un mecanism de reducere a posibilităților de izbucnire
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din punct de vedere conceptual, este rezonabil să presupunem că cei care ezită în situații în care este vorba de bani sunt mai impulsivi. Roberts și Jones (2001 apud Sybrowsky, 2007) au propus
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
impulsivi. Roberts și Jones (2001 apud Sybrowsky, 2007) au propus redenumirea variabilei neîncredere în sensibilitate față de preț, deoarece au considerat că noua titulatură descrie mai bine ideea de bază. Persoanele care au un scor mare la această variabilă sunt ezitante, suspicioase și cu îndoieli în situații care implică bani. În contrast, persoanele cu scoruri mici sunt încrezătoare și acceptă situații în care este vorba de bani (Yamauchi și Templer, 1982 apud Pimental et al, 2009). Exemplu item: Spun automat „Nu-mi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mai mic va fi scorul obținut la neîncredere. O persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare de bucurie, de plăcere. În acest caz banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar determină o abordare ezitantă și suspicioasă a activităților care includ bani, deoarece persoanele din acest sistem nu ajung să găsesc un mod de a gestiona și a se raporta la bani care să îi satisfacă. Există numeroase cazuri în care venitul dobândit în urma activităților prestate în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
accentuată vocație familială. Așa se face că în acești ani își petrecea constant verile la fratele său, Dumitrache Brăescu, notar la Galbeni, pe valea Zeletinului. Prefera Galbenii și nu Burdusacii natali, unde îl cunoștea toată lumea. Tot mai tăcut, tot mai suspicios, cade pradă unei adânci tristeți. Tresărea la gândul că va fi otrăvit și nu-și ascundea față de ai săi, această teamă. Se plimba prin grădini, citea în casă și tresărea la cel mai slab zgomot care i se părea suspect
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
al vizualității exclusive”. Era o fortăreață care se metamorfoza într-un ghetou. „Niciodată”, declară ea, „explorarea nu ar fi putut să aleagă un teren mai puțin fertil”. Sterilitatea estetică a acestor diagrame i-a tentat pe unii artiști să devină suspicioși față de orice schemă compozițională - o neînțelegere care se ivește tocmai atunci când este neglijată distincția la care m-am referit. Trebuie să punem întrebarea: dacă astfel de șabloane schematice sunt indispensabile pentru ordinea și semnificația compoziției artistice, de ce ne par moarte
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mine și-mi aduce civilul să-l ascult. Ce se întâmplase? Un grup de tineri s-a dus la "Acumulatorul" să ceară baterii pentru tancuri, că ele nu mai porneau. Cazarmarul fiind de la noi, din unitatea de tancuri, a devenit suspicios și l-a luat pe unul la întrebări. Nefiind mulțumit de răspunsurile respectivului l-a legat, l-a așezat în turelă, și l-a adus la cazarmă. Între timp a început să se tragă și civilul se ruga de mama
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
populației să evite sau să amâne tratarea afecțiunile parodontale. Mijloacele mass-media oferă uneori o imagine exagerat amenințătoare a medicului stomatolog și a activităților sale, ceea ce explică cum un pacient echilibrat psihic, stăpân pe reacțiile lui emotive, poate deveni anxios, neliniștit, suspicios sau agitat, definind condiții de lucru improprii îngrijirilor stomatologice de calitate, de durată sau de mare finețe. Durerea este definită ca o „experiență senzorială și emoțională dezagreabilă” în urma unor injurii tisulare veritabile sau potențiale . Sensibilitatea dureroasă generează un șir de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cu care are de-a face, poate munci la nesfârșit să corecteze problemele dentare aparente pe când în realitate răspunsul se află în personalitatea impulsivă. Nici acești pacienți nu necesită consult psihiatric. Personalitatea paranoică Pacientul cu personalitate paranoică tinde să fie suspicios și bănuitor. El este lipsit de încredere, capabil să se apere și să devină iritabil dar uneori prezintă manifestări nerezonabile de furie și atitudini acuzatoare. Tratamentul acestuia trebuie efectuat cu grijă, să i se explice tot ce se execută și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ascuțită, iar ochii au devenit mai oblici, ca și linia corpului care coboară lin, de la trenul anterior spre cel posterior ca și la lup. Se menține În parte caracterul fioros de fiară sălbatică, exprimat, În rezumat, printr-un comportament viclean, suspicios și neîncrezător, imprevizibil, gata permanent să atace când este atacat sau deranjat. De altfel, presupunerea Împerecherii dintre lup și câinii existenți pe vremea aceea era cu mult timp În urmă atestată de Învățații vremii. Iată că, Încă de prin anii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pune În valoare În toate Împrejurările. Câinele-lup, cât și varietatea locală românească, formată În ținutul Transilvaniei, este cel mai fidel câine al omului, cu un comportament constant, alert și permanent plin de viață, reacționând prompt la orice zgomot, netemător și suspicios față de persoanele străine, având simțurile foarte bine dezvoltate, dar și imprevizibil În reacții, chiar față de stăpân. Este rasa de câini care dispune de un adevărat filon de calități care pot fi ușor puse În evidență și folosite În slujba omului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la atacarea agresorului și echilibrul nervos, care Înseamnă aptitudinea de a-și domina reacțiile, pornirile lăuntrice la stimulii din afară. În general, crescătorul amator Își dorește un câine-lup ce este permanent În alertă, plin de viață (vivace), Încrezător față de stăpân, suspicios față de persoanele străine de familia și gospodăria pe care le păzește, netemător, inteligent, cu organele de simț integre și aptitudini bune pentru dresaj. Identificarea câinelui Datorită faptului că Între câinii-lup, și În mod deosebit Între cei care provin din aceeași
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sau primitiv. Am citit recent un astfel de portret al unui tip uman respingător, care conține în formula sa sufletească, între alte mutații (cum le spune caritabil și eufemistic H.R. patapievici), și o serie de atitudini violent antieuropene: este retractil, suspicios, urăște tot ce este străin, nu cunoaște alți dușmani decât oamenii prosperi din țară, și ungurii, în afara ei etc. profund și în sensul cel mai negativ rural, elitele intelectuale îi trezesc neîncredere etc. etc. Deși brute și imbecili există într-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
capitale europene ar dori să mențină NATO ca poliță de asigurare împotriva unei eventuale reînnoiri a puterii și ambițiilor statului rus. Rundele de negocieri desfășurate sub egida OMC rămân, în bună măsură, întâlniri în cadrul cărora participanții își apără și încearcă suspicios să-și promoveze interesele economice. Un bloc sino-rus, contrabalansând Statele Unite, nu a apărut încă, dar unul franco-german, la timona Uniunii Europene, este cel puțin imaginabil. Ideea este că preocuparea pentru puterea relativă este în continuare vie și nevătămată în lumea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
îi mențin în această sferă chiar și împotriva voinței lor. Astfel, nu întâmplător vorbim despre „sateliți” atunci când ne referim la aliații ezitanți și neputincioși ai adversarului. Astăzi, nici Statele Unite și nici Uniunea Sovietică nu au nevoie să fie tot timpul suspicioase, așa cum erau până și în timpul celui de-al doilea război mondial, de teamă că dezertarea unuia dintre aliații importanți va răsturna balanța puterii. S-a sfârșit epoca în care modificarea permanentă a alianțelor și crearea de noi coaliții impuneau statelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deoarece unele promisiuni referitoare la contracte sau la armele de distrugere în masă nu s-au materializat. Există acum dubii serioase în privința rămânerii sale în coaliție. Sunt doar primii pași, însă vor avea un impact psihologic semnificativ. Continentul european este suspicios față de noua tendință a Washingtonului de a acționa singur, nu numai împotriva terorismului, ci și în alte probleme de politică externă. Aceasta nu înseamnă neapărat că atitudinile europenilor sunt justificate. Ideea este că ei cred că au dreptate, deci ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a performanțelor emise de manageri. Valoarea motivațională a acestor stimulente este dependentă de frecvența și sinceritatea cu care sunt făcute. Dacă frecvența aprecierilor este mare, valoarea ei în timp va scădea; dacă aprecierea este făcută prea rar, subordonații vor deveni suspicioși atunci când o vor primi. De unde trebuie să deducem că aprecierea va fi eficientă doar atunci când managerii vor stabili un echilibru între cele două extreme. S-a observat că aprecierile au cel mai mare impact dacă urmează imediat după comportamentul dorit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiecăruia și a necesității căutării unei soluții care să rezolve necesitățile tuturor. Prin contrast, subliniază Deutsch, competiția se caracterizează prin: lipsa de comunicare sau comunicarea eronată, tendința de a mări sensibilitatea la diferențe, asociată cu minimalizarea asemănărilor; apariția unei atitudini suspicioase, ostile care mărește dispoziția de a exploata necesitățile celuilalt și de a răspunde negativ la cererile lui; stimularea concepției potrivit căreia unica soluție a unui conflict nu poate fi decât aceea impusă de către una dintre părțile celeilalte (vezi Deutsch, 1998
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a fost rezolvat conflictul anterior. Dacă acesta a fost soluționat prin constrângere, pe o cale brutală, soluția fiind mai degrabă impusă decât negociată și reciproc acceptată, într-o nouă situație este posibil ca reprezentanții celor două părți să se comporte suspicios și chiar agresiv una față de alta. Dacă, în schimb, conflictul a fost rezolvat pe cale amiabilă, într-o altă situație, partenerii vor elabora și manifesta atitudini și comportamente reciproc cooperante. Nu este absolut obligatoriu ca orice conflict să parcurgă toate cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multe companii, în care puterea este mult concentrată, există o relație notabilă între personalitate, stilul de conducere și cultura corporatistă, strategia, structura. De Vries și Miller au abordat distincția între mai multe stiluri organizaționale patologice și de leadership nevrotic: dramatic, suspicios, detașat, depresiv și compulsiv. Fiecare dintre acestea au elemente de succes, însă toate duc la insucces dacă sunt practicate în exces. Mulți lideri prezintă stiluri mixte și, în funcție de situații, unul poate deveni mai proeminent. În organizațiile în care puterea este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
forme distincte sau mixate. Câteva dintre acestea vor fi prezentate în continuare, fără a înțelege că ele ar fi singurele. În lucrările sale, Kets de Vries (2001, 2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Vries (2001, 2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate, alertă, secretivitate, invidie și ostilitate. Este oricând pregătit să răspundă amenințărilor, se ofensează ușor, având tendința de a interpreta și distorsiona acte minore, de a căuta înțelesuri și motive ascunse. Executivii suspicioși se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]