7,731 matches
-
și Ministerul religiilor și al puterilor politice. Singure, aceste trei ministere strategice, vor reuși la nivel social-planetar să amelioreze umanitatea, să elimine marile dezechilibre între țările bogate și țările sărace (care sunt acum în faza de regionalizare, de pierdere a suveranității și a granițelor lor istorice) și nu în ultimul rând să transforme UE într-o Cetate Europeană Virtuală (CEV), monitorizată prin satelit. Viitorul Europei, si poate a lumii întregi, se va construi fără îndoială în Cetatea Științei și a Creației
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
simbolizează cele 12 triburi ale evreilor sioniști. Vă veți întreba, desigur, în mod legitim, de ce nu sunt pe drapelul UE drapelele celor 28 de state așa-zis“unite și integrate” în UE? Nu sunt pentru că tocmai asta se dorește: pierderea suveranității acestor state și a Europei întregi. Și pregătirea acestora pentru a intra în acest război civil european. Copacul uscat al ideologiilor comuniste și capitaliste nu a fost smuls din rădăcini, ci doar a fost tăiat, la Ialta și la Malta
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
persecuție. După eșecul comunismului și al capitalismului, mânia persecuției acționează asupra populației civile din Europa sub forma unui șoc fizic și psihic, datorită măsurilor de austeritate aplicate popoarelor indirect de către Germania, supranumită „locomotiva economiei”, care cere acum țărilor sărace cedarea suveranității, regionalizarea statelor și împărțirea acestora în noi provincii, care apoi vor fi federalizate prin pierderea granițelor istorice. Iar lucrul acesta va scandaliza întreaga UE. Cât timp nu vom avea o singură constituție europeană care să apere în mod egal drepturile
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
al voturilor nule, precum și convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către Președintele României pentru data de 28 noiembrie 2024, ora 14.00; ținând seama de art. 2 alin. (1) și art. 81 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum“ și „Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat“; având în vedere rolul
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
această măsură pentru înlăturarea oricăror îndoieli cu privire la corectitudinea alegerilor antereferite și pentru a se asigura caracterul efectiv și obiectiv al examinării corectitudinii alegerilor de către Curtea Constituțională din moment ce caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranității și un principiu fundamental al statului român care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Măsura dispusă de Curtea Constituțională este concordantă cu practica sa în materie, exemplificativ reținându-se că în Dosarul nr. 8.206F/2009
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
ulterioare, reglementează competența instanței constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și de a valida rezultatul alegerilor. ... 2. Exercitarea de către Curtea Constituțională a competenței constituționale prevăzute la art. 146 lit. f) constituie o garanție că suveranitatea națională a poporului român va fi exercitată prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte conform art. 2 alin. (1) din Constituție și cu respectarea valorilor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalității
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
în sarcina acestuia prin art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală și, pe de altă parte, valorile ocrotite și garantate potrivit art. 8 din Constituție, conform căruia partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Ca atare, ca o garanție a misiunii partidelor politice de a promova valorile și interesele naționale, pluralismul politic și de a contribui la formarea opiniei publice, legiuitorul a stabilit că Ministerul
DECIZIA nr. 477 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294743]
-
de o parte și candidații propuși de formațiunile politice, pe de altă parte, discriminare care se răsfrânge, în aceeași măsură, și asupra cetățenilor care îi susțin și a drepturilor electorale ale acestora, cu încălcarea principiilor statului de drept, democrației și suveranității naționale. Astfel, deși prevede aceleași condiții și obligații pentru toți candidații la alegerile pentru funcția de președinte al României, legea antemenționată stabilește, cu privire la aceiași candidați, drepturi diferite, în funcție de propunerea (din partea unei formațiuni politice) sau autopropunerea
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
11. Din această perspectivă, în opinia autorului contestației, soluțiile legislative reglementate de textele de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în: art. 1 - Principii generale, care consacră statul de drept și democratic, dreptatea, supremația Constituției și respectarea legii, art. 2 - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 81- Alegerea Președintelui, art. 148 alin. (4) referitor la obligațiile autorităților române rezultate din actul
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Cu alte cuvinte, compunerea Biroului Electoral Central trebuie astfel realizată încât această comisie să aibă capacitatea de a asigura corectitudinea/legalitatea modului de desfășurare a procesului electiv, ca obligație ce derivă din art. 2 alin. (1) din Actul fundamental, referitor la suveranitate și caracterul electiv al organelor reprezentative ale poporului român/autorităților publice. Totodată, compunerea birourilor electorale este o chestiune care se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, fie primar, fie delegat, singura limită constituțională fiind determinată de respectarea caracterului echitabil al
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
de cloud de nouă generație, hidrogen și industria cu emisii reduse de carbon. Nu în ultimul rând, trebuie menționat și Actul european al semiconductorilor (Chips Act) - intrat în vigoare în septembrie 2023 - al cărui obiectiv este de obținere a unei suveranități digitale la nivel european. Comisia Europeană imprimă astfel o direcție de politică industrială mai activă într-un sector esențial al economiei - cipurile și semiconductorii, componente esențiale pentru o multitudine de produse industriale. Plecând de la aceste elemente de context, Strategia
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
cu funcția de Președinte al României. În acest sens, autoarea contestației menționează apologia unor personaje și ideologii extremiste, atacuri la adresa statului român și a instituțiilor sale, a instituțiilor internaționale și a parteneriatelor României, declarații privind modificarea granițelor și încălcarea suveranității Ucrainei și favorabile poziționării României de partea Rusiei în contextul războiului împotriva Ucrainei. ... 8. În concluzie, susține că domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru funcția de Președinte al României, astfel că Biroul Electoral Central trebuie să emită
HOTĂRÂREA nr. 5 din 8 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296814]
-
ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE Consiliul de Securitate S/RES/2776 (2025)*) 3 martie 2025 *) Reemis din motive tehnice la 12 martie 2025. Consiliul de Securitate, reamintind toate rezoluțiile sale anterioare și declarațiile președintelui său referitoare la situația din Somalia, reafirmând respectul său pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența politică și unitatea Somaliei, salutând progresele înregistrate în Somalia în ultimii zece ani și, în special, în ultimii trei ani în lupta împotriva Al-Shabaab, subliniind că scopul acestei rezoluții este de a degrada amenințarea reprezentată de Al-Shabaab
REZOLUȚIE nr. 2776 (2025) din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299540]
-
cu nicio religie, naționalitate sau civilizație, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la prezența, ideologia extremistă violentă și acțiunile ISIL și Al-Qaida, precum și cu privire la prezența crescândă a afiliaților acestora în întreaga lume, reafirmându-și angajamentul față de suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a tuturor statelor, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, reamintind importanța îndeplinirii de către statele membre a tuturor obligațiilor care le revin în temeiul Cartei Organizației Națiunilor Unite, subliniind rolul important al Organizației Națiunilor
REZOLUȚIE nr. 2734(2024) din 10 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299338]
-
privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi
DECIZIA nr. 7 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299644]
-
-și crește contribuția în cadrul NATO și de a-și consolida capacitatea de descurajare; ... (iv) propunerile formulate reiau acum mult mai ferm și argumentat apelurile repetate pentru trecerea la achiziții colaborative, favorizarea industriilor europene de apărare, atingerea autonomiei strategice și suveranității tehnologice, reducerea dependențelor, constituirea pieței unice a apărării; ... (v) sunt vizate securizarea aprovizionării, stimularea creșterii pieței prin cooperări transfrontaliere (care pot diminua costurile și spori nivelul de interoperabilitate între statele UE, dar și în cadrul NATO); ... ... b) în conformitate cu
HOTĂRÂRE nr. 53 din 10 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299008]
-
gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații, pe care o deduce, de asemenea, din natura infracțiunii. Sintagma „pericol pentru ordinea publică“ desemnează o stare de fapt, și nu un fapt, ce ar putea periclita în viitor relațiile sociale referitoare la suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, la persoană, drepturile și libertățile acesteia, la proprietate (detenția și posesia bunurilor mobile și imobile), precum și la întreaga ordine de drept. În ceea ce privește circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, judecătorul va reține din
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor. Articolul 3 (1) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) misiuni
LEGE nr. 72 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298140]
-
1988 (2011), 1989 (2011), 2082 (2012), 2083 (2012), 2133 (2014), 2160 (2014), 2255 (2015), 2501 (2019), 2513 (2020), 2557 (2020), 2596 (2021), 2611 (2021), 2615 (2021), 2665 (2022), 2716 (2023) și declarațiile președintelui său, reafirmându-și angajamentul ferm față de suveranitatea, independența, integritatea teritorială și unitatea națională a Afganistanului, precum și sprijinul continuu pentru poporul afgan, reafirmându-și sprijinul pentru un Afganistan pașnic, stabil și prosper, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la prezența activităților teroriste în Afganistan, condamnând în termenii
REZOLUȚIE nr. 2763(2024) din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299299]
-
de experți instituit prin punctul 24 din Rezoluția 1973 (2011) și modificat prin rezoluțiile ulterioare a fost prelungit până la 15 februarie 2025 prin Rezoluția 2701 (2023) și reamintind, de asemenea, Rezoluția 2616 (2021), reafirmându-și angajamentul ferm față de suveranitatea, independența, integritatea teritorială și unitatea națională a Libiei, reafirmându-și angajamentul ferm față de un proces politic favorabil incluziunii, condus și asumat de Libia, facilitat de Organizația Națiunilor Unite și sprijinit de comunitatea internațională, care să se bazeze pe progresele
REZOLUȚIE nr. 2769(2025) din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299308]
-
coordonare a securității sub conducere națională, pentru intensificarea coordonării și a schimbului de informații între forțele de securitate libiene și pentru consolidarea capabilităților Libiei de combatere a terorismului, de securitate a frontierelor și de securitate maritimă, respectând în același timp suveranitatea Libiei și promovând stabilitatea regională, constatând că situația din Libia continuă să constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale, acționând în temeiul capitolului VII din Carta Organizației Națiunilor Unite, Embargo privind armele 1. își exprimă profunda îngrijorare cu
REZOLUȚIE nr. 2769(2025) din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299308]
-
cetățenilor, inițiativele recente ale Ministerului Energiei subliniind importanța apărării intereselor legitime ale României în fața provocărilor externe, iar promovarea patriotismului energetic implicând atât reducerea dependenței de resurse externe, cât și sprijinirea producției interne de energie, aceste măsuri contribuind la întărirea suveranității energetice și la asigurarea unui nivel de trai decent pentru toți cetățenii, ținând cont de faptul că România se confruntă cu o creștere alarmantă a fenomenului de sărăcie energetică, conform raportului Băncii Mondiale din septembrie 2024, care arată că peste
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 6 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295106]
-
administrări, analizat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, se arată că nu există absolut nicio îndoială că accesul la cetățenie este o problemă de drept național, care se situează printre cele mai discreționare prerogative îngăduite statului, expresie a suveranității statale, iar competența exclusivă a statelor membre în acest domeniu este afirmată, în mod regulat, inclusiv de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. ... 36. În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 17 din legea supusă controlului, respectiv critica
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
reglementa prin legea națională condițiile în care un străin sau un apatrid poate dobândi cetățenia acelui stat este unul dintre așa-numitele „drepturi regaliene“, pe care acesta nu le poate ceda altui stat sau altei entități fără a-și știrbi suveranitatea. Mai mult, se arată că, spre deosebire de alte situații juridice în care nerespectarea (încălcarea) unui termen imperativ duce la stingerea dreptului subiectiv, în cazul normei criticate subzistă posibilitatea celui în cauză de a formula o nouă cerere de acordare
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
și obligații, ce conturează statutul persoanei din perspectiva dreptului constituțional. Dimensiunea politică a cetățeniei este dată de faptul că cetățenia constituie, prin excelență și în exclusivitate, o chestiune de stat. De aceea, acordarea calității de cetățean reprezintă un act de suveranitate al statului, acesta dispunând de o largă marjă de discreție în ceea ce privește instituirea condițiilor pe care le impune solicitanților în vederea obținerii cetățeniei române. ... 66. Curtea a mai reținut că libertatea statelor de a stabili conform propriilor viziuni
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]