1,062 matches
-
alte chestii până să-l întreb. De operație. Atunci mi-a zâmbit, așa, ironic, când i-am zis. Știam că n-are rost când îi ziceam - avea fața-aia care-nseamnă că are impresia că tot ce zic io-s tâmpenii. — Și de unde-ai auzit despre asta, Stacey? Operațiile de capsare au tot felul de efecte secundare neplăcute și eu chiar nu le-aș recomanda. Când i-am zis că de la prietena mea din America, zâmbetu’ i s-a mărit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
glumești? Știi care e părerea mea despre a ne muta împreună înainte de căsătorie. Emmy începu să țipe, dar, amintindu-și unde se afla, își dădu o palmă peste gură. — Nu-mi spune că ai de gând să te ții de tâmpenia asta? Dumnezeule, Leigh, parc-ai fi o sectantă! — Hai, Emmy, scutește-mă. Știi bine că nu există vreun motiv religios sau care ține de moralitate. Așa vreau eu. E cam demodat, știu. Și ce-i cu asta? — Russell știe? — În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de la el. Ia să vedem, ce altceva aș putea să-ți mai spun? Am intrat la UM pentru că tata a tras niște sfori și acum nu pierde niciodată ocazia să-mi amintească de chestia asta. Și probabil cea mai mare tâmpenie pe care am făcut-o vreodată este că m-am căsătorit în Vegas într-o noapte când eram foarte beat. Așa mai mergea! Nu era ca Paul la capitolul inteligență, dar era categoric foarte simpatic. Emmy începu să râdă. — Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
adânc, ceea ce nu reuși deloc s-o calmeze, Emmy a apăsat. Înainte ca ecranul să intre în modul slide show, Emmy văzu că erau zeci, poate chiar sute de fotografii. Știa că e o idee foarte proastă, că era o tâmpenie din punct de vedere intelectual și o otravă pentru sănătatea mintală, dar acum nu mai avea ce face. Primele șase cadre au trecut într-o clipită; abia la a șaptea Emmy s-a recules și a reglezat viteza. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
galbeni. Așa, să mănânce piper, cât mai mult piper, pentru că dimineața, la hotel, trecând liniștit pe lângă prietenul vostru comun care citea liniștit Anna Karenina, i-a smuls cartea din mână, a Început să-l bată În cap, spunând: „Ce-s tâmpeniile astea pe care le citești, bă, țărănoiule?”, și-a aruncat-o zeflemitor În cada de la baie. Pentru asta Îl pedepsești În gând să mănânce piper, cafea, arahide și măsline. Să simtă și stomacul lui fin ce au simțit stomacurile voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu i-a convenit culoarea de păr pe care o avea. E roșcat și Claudia pur și simplu „nu suportă“ părul roșcat. Chiar dacă e vorba de propriul ei copil. Asta e nebunie curată. N-am auzit În viața mea asemenea tâmpenii. Bănuiesc că mai știi, de asemenea, că la un moment dat - mai curând, mai degrabă decât mai târziu - Hannah tot o s-o dea pe Claudia În judecată pentru a obține banii pe care aceasta Îi datorează. Vor fi făcute teste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ceas bun! Dar acum, acum? Ascultă-mă pe mine, e-o glumă proastă. Dacă n-ar fi... — Ce, dom’le, ce? — Ți l-aș face cadou, ca să-i ție tovărășie lui Orfeu. — Dom’le, potolește-te și nu mai spune tâmpenii... — Ai dreptate, spun tâmpenii. Iartă-mă. Dar ți se pare normal, după aproape doisprezece ani, când ne mergea așa de grozav, când ne vindecaserăm de vanitatea ridicolă a celor proaspăt luați, să ne pomenim cu una ca asta? Evident, trăiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
acum? Ascultă-mă pe mine, e-o glumă proastă. Dacă n-ar fi... — Ce, dom’le, ce? — Ți l-aș face cadou, ca să-i ție tovărășie lui Orfeu. — Dom’le, potolește-te și nu mai spune tâmpenii... — Ai dreptate, spun tâmpenii. Iartă-mă. Dar ți se pare normal, după aproape doisprezece ani, când ne mergea așa de grozav, când ne vindecaserăm de vanitatea ridicolă a celor proaspăt luați, să ne pomenim cu una ca asta? Evident, trăiam atât de linștiți, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
e că nu ești masculin, ci că Îți pot vorbi ca unui frate. Am fost nevoiți să Înghițim tot rahatul pe care ni l-au băgat pe gât poeții cu Beatricele lor, cu pământul mamă, căprioarele, tigresele, porumbițele, lebedele, toate tâmpeniile astea. Dă-mi voie să spun că firea bărbaților mi se pare mult mai complicată. Sau poate nu e deloc complicată, acest târg dezgustător. Tu Îmi oferi sex - eu Îți ofer puțină tandrețe. Sau simulacru de tandrețe. Fii curvă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nord, unghi de patruzeci și cinci de grade în direcția peretelui casei. Ghiveci de flori“. Codul nostru prevedea că unul trebuia să se îndrăgostească de ea sub titlul conspirativ de Doctor Livesay, ceea ce fratele ei Bernhard găsea că e o tâmpenie; noi, ceilalți, continuam să ne menținem punctul de vedere. Trebuia să întreținem dispoziția Vivienei pentru că fără ea, care se descurca de minune la unghiuri și măsurători, n-am fi putut ajunge niciodată la comoară. Și totuși, în toamnă, am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Harry tot aici ar fi fost, așteptându-l să se întoarcă. Dar uitasem că, în calitate de bărbat, prezența lui nu era obligatorie la astfel de inchizitorii. În câteva clipe, s-au năpustit asupra mea. Lisa începu. —Cum adică divorțați? E o tâmpenie. De-abia v-ați căsătorit. Lynn puse altfel problema. —Ți-am spus eu că asta o să se-ntâmple! Am avut eu un presentiment în ziua nunții voastre, mai ții minte, Harry? Am spus: dacă ceva nu e stricat, atunci de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
O PETRECERE. ȘI CE DRACU’ E AIA O PETRECERE ORIGAMI? SIGUR SUNT CU TOȚII NIȘTE DEVIAȚI, IAR TU VEI FI GĂSITĂ MOARTĂ CÂTEVA ZILE MAI TÂRZIU, ÎNTR-UN TOMBERON. O SĂ VIN ȘI EU CA SĂ MĂ ASIGUR CĂ NU VEI FACE O TÂMPENIE PREA MARE (DEȘI VA TREBUI SĂ FACI MARI EFORTURI CA SĂ TE DEPĂȘEȘTI). NU MAI FACE NIMIC ALTCEVA FĂRĂ SĂ MĂ CONSULȚI. ÎN AFARĂ DE CAZUL ÎN CARE E VORBA DE CONSULTAT UN MEDIC, CEEA CE-ȚI ȘI RECOMAND CU CĂLDURĂ. MARIA XXXXXXXXXXXX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Hayworth când era tânără. —Nu e mare lucru, părând jenată că remarcasem. Așa, uite ce o să facem. Nu trebuie să ieși niciodată din raza auditivă a mea sau a Rottweilerului, astfel încât una dintre noi să poată interveni în caz că faci vreo tâmpenie, cum ar fi să-i dai cuiva adresa de-acasă. Am oftat. — Nu cred că se va întâmpla asta. Am și eu puțină minte. De ce crezi că am închiriat un bar, de exemplu? Pentru că apartamentul meu ar fi fost prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de secretul murdar pe care l-ați păstrat cu toții. Eu încă mă obișnuiesc cu ideea. Lisa începu să-și piardă răbdarea. Nu-ți mai amintești cum era la 18 ani, Jen? Eram copii, zău, așa că e normal să fi făcut tâmpenii. Dacă nu ne putem ierta greșelile de acum douăzeci de ani ce șanse mai avem să ne iertăm greșelile pe care le vom face peste douăzeci de ani? Am fost complet deconcertată de faptul că era atât de rațională. Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
robot la robot, un soi de Împreunare Între șurub și piuliță? Întrebă Harry. — Hei, făcu Ted, eu nu fac bășcălie de comentariile tale, chiar dacă sunt stupide. Nu mi-am dat seama că au fost vreodată stupide, replică Harry. — Câteodată spui tâmpenii fără să te gândești. — Copii, nu s-ar putea să revenim la oile noastre? Întrebă Barnes. — Cu prima ocazie te rog să-mi atragi atenția, Ted. — Cu multă plăcere. — Voi fi bucuros să aflu când spun prostii. Nici o problemă. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
singură vocea limpede din mine: „-Nu-i mare lucru“-spune ea. „Practic, nu-i nimic.“ Stau și mă întreb dacă nu cumva sînt un șobolan ce roade, străluminat de înghițitură, o inimă de înger? Vreau să mă sinucid convins fiind de tîmpenia eternității. În veșnicie, cu toatele-și pierd rostul. Iată: tînără și strălucitoare ca o sabie, mă gonește moartea din urmă: „-Ești nimic! Ești nimic! Schimbă-te iute! Schimbă-te cît mai poți!“ Miriade de nume. Sînt nimic. Numele ăsta mă doare
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
fi îndreptată decît din interior, cu instrumente strîmbe. Mă uit la viitorul meu eu cît de nemulțumit e de mine. Mi-ar spune că originalitatea mea e un semn că tiparele rațiunii au fost depășite. Și eliberarea gîndirii duce la tîmpenie. Cînd iese din gîndul comun fiecare e liber, fiecare are dreptate iar mai multe adevăruri înseamnă nici un adevăr. Căci, în final, căile eliberării se neagă una pe cealaltă și singura certitudine în care se mișcă rațiunea rămîne prostia amorfă. Dar
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
sîntem doar arbori înfipți în trupul nostru cu rădăcini adînci, delimitînd axul inițial al lumii. Vrea să mă facă la fel cu cei care-și trăiesc viața ca și cum ar mesteca un aliment de cantină, cu singura libertate de a permite tîmpeniei să-și risipească inconștiența. Cei care visează magie, să pună mîna pe puterea lumii ca să mai dea confort beției lor. Să mă facă să încetez a gîndi. Chiar spune: „-Dragă V., tăișul ce atîrnă deasupra capetelor noastre nu-i decît
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mai gândesc o vreme la toate chestiile astea. Helen se întorsese acasă cu tata și cerea să luăm ceva de la McDonald’s. —Nu, Helen, a urlat tata. Nu mâncăm de la McDonald’s decât de Ziua Băncilor 1. —Asta-i o tâmpenie, a urlat Helen la rândul ei. În alte familii, în familiile normale se mănâncă în orice zi. Vai, ce crudă putea fi Helen! Rezultatul a fost că, așa cum se întâmpla de obicei, Helen a câștigat, iar tata a plecat demarând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Nu aveam timp să mă gândesc la chestia asta. James a tras din nou aer în piept și-a luat-o din nou din loc. Iar eu trebuia să fiu foarte atentă la tot ce zicea. — Tu nu făceai decât tâmpenii, a oftat el. Iar eu trebuia să repar oalele sparte. Nu-i adevărat! am strigat. —Ei, crede-mă că eu așa simțeam, mi-a replicat el cu răutate. Pur și simplu nu vrei să recunoști că e adevărat. La noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o scurtă perioadă de timp dintr-un motiv special. Era obligatoriu să dureze puțin. Și îmi plăcea să cred că amândoi avuseserăm de câștigat de pe urma acestei întâlniri. Poate că tot ce am spus mai sus e doar o grămadă de tâmpenii mistice și superstițioase. Dar, în mod normal, eu nu eram genul de persoană care găsește în toate întâmplările semne, prevestiri, motive și explicații. Din contră. Așa cum am mai spus, eu tot timpul îmi băteam joc pe seama celor care susțineau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să acuze de inutilitate tot ce nu-nțelege, ce nu seamănă cu ce vede el acasă, la slujbă, la televizor. Așa că proza de azi moare pe unele segmente doar pentru a se adapta acestui exponent al marelui public, de o tîmpenie exemplară, fără pată, pata umană. CÎtă vreme va exista un asemenea cititor - iar el se Înmulțește prin sciziparitate - și va fi luat În seamă, proza va tot Înainta demn spre morgă. Există Încă destui autori mari, Însă din fericire par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Păcătoasa“). Ultimele adrese cunoscute, locurile În care hălăduiesc de obicei: apartamente situate pe Poinsettia și Yucca, cluburi selecte. Gorilele lui Dudley se apropiară. Bud spuse: — Cele două nume de aici. Urmăriți-le, vă rog. Carlisle spuse: — Verificările astea sînt o tîmpenie. Io zic s-o lăsăm moartă! Breuning Înhăță foaia. — Dacă Dud zice s-o facem, o facem. Bud le cercetă cravatele: Împreună, cei doi omorîseră În total cinci oameni. Breuning era gras, iar Carlisle slab, și totuși parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pot folosi În articolele de pe pagina-ntîi. Unde-ai auzit de el? Simțea că Sid Îl duce cu vorba. Mi-a vorbit de el un vînzător de porno. Paraziți pe linie, respirație Întretăiată. — Jack, chestia asta cu pornografia e o mare tîmpenie! E numai pentru tipii ăia jalnici cărora nu li se scoală. Las-o baltă și scrie-mi cînd ai ceva serios, gabishe? Trînti receptorul În furcă - bang! - de parcă ar fi trîntit o ușă, rupîndu-te de tot ce-ai fost, făcîndu-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de culoarea oțelului, de care a fost mereu mândră. Își mângâie obrazul obosit. Slăbit. A slăbit mult în ultima vreme, e numai riduri toată, nu se mai vede nimic din frumusețea de pe vremuri. Zănaticul Andrei Vlădescu zice că-i o tâmpenie, că el a văzut puține bunici atât de frumoase. Ar trebui să-l creadă. Se trezește punând mâna pe oglinda rece, mângâind chipul reflectat. Se sperie. Ce-a apucat-o? Nu se mângâia pe ea, ci oglinda. Oglinda care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]