KorAP: Find »[drukola/base=tabel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...4129 >

103,224 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În general, dimensiunea medie a comunităților de romi crește astfel: - de la cele din mediul rural la cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ajutor/dezvoltare apare și în cazul comunităților sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din totalul comunităților de romi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din totalul comunităților de romi sărace din Moldova au beneficiat în ultimii cinci ani de programe de ajutor sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant se desfășoară în termeni de cooperare, asociere, încredere. Acesta este, în esență, discursul liberal, codificat în bună măsură în științele sociale de Putnam (2000). În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
considerată, în viziune liberală standard, suficientă pentru a umple spațiul social dintre stat, familie și întreprindere. Un stat minimal care să asigure manifestarea libertății individului și corectitudinea în funcționarea regulilor pieței se adaugă ca opțiuni majore în aceeași viziune liberală. Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOMtc "Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM" Evident, o astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
spațiul social dintre stat, familie și întreprindere. Un stat minimal care să asigure manifestarea libertății individului și corectitudinea în funcționarea regulilor pieței se adaugă ca opțiuni majore în aceeași viziune liberală. Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOMtc "Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM" Evident, o astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea pentru asociație și individ mai există și un gen

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a furnizat și una dintre seriile de date utilizate în prezentul studiu, s-a solicitat unui eșantion național să-și exprime opiniile cu privire la mineri și la sătenii care s-au asociat cu aceștia (vezi descrierea variabilelor MINERS și VILLAG din tabelul 26). Conform ipotezei metodologice, atitudinea persoanelor care au sprijinit acțiunile minerilor a fost o proiecție a atitudinii conform căreia date fiind condițiile, comportamentul de protest colectiv este o metodă legitimă de rezolvare a problemelor publice și sociale. Liderii și partidele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Preferința pentru o soluție politică autoritară a fost testată cu ajutorul unui set de două întrebări care se interesau despre preferința privind existența la conducerea țării a unei persoane hotărâte sau a mai multor persoane cu idei diferite (variabila DECIDED din tabelul 26) și despre preferința pentru un sistem politic cu un partid unic sau pluripartit (variabila ONEP din tabelul 26). Preferința pentru stilul democratic a fost testată pe baza a două variabile: susținerea ideii că soluțiile politice negociate sunt cele mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
despre preferința privind existența la conducerea țării a unei persoane hotărâte sau a mai multor persoane cu idei diferite (variabila DECIDED din tabelul 26) și despre preferința pentru un sistem politic cu un partid unic sau pluripartit (variabila ONEP din tabelul 26). Preferința pentru stilul democratic a fost testată pe baza a două variabile: susținerea ideii că soluțiile politice negociate sunt cele mai bune (MIDDLE) și susținerea punctului de vedere după care este mai bine să fie tolerate opiniile politice diferite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
s-au cuantificat orientările de tip REBELL, AUTHORIT, DEMOCRAT și PARTICIP ale populației 1. Cele opt variabile sunt grupate după factorii ce concordă cu ipotezele teoretice formulate privind dimensiunile pe care trebuie să le măsoare (pentru descrierea acestor factori, vezi tabelul 26). În secțiunea dedicată rezultatelor studiului, cele patru scoruri factoriale care măsoară AAP sunt analizate ca input pentru generarea unei tipologii a grupărilor sociale în funcție de opiniile oamenilor cu privire la modul în care se pot rezolva problemele tranziției. Pornindu-se de la cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în cazul nostru)2. Măsura fundamentală pentru inconsistența pozitivă este dată de pătratul valorilor reziduale mai mari de 0,5. În mod asemănător, inconsistența negativă la nivelul gospodăriei este pătratul valorilor reziduale mai mici de -0,5 (vezi descrierea IS, tabelul 26). Există trei ipoteze metodologice care însoțesc ipotezele de bază prezentate în secțiunea precedentă: 1. Ipoteza IS la nivelul gospodăriei: inconsistența de status la nivelul gospodăriei afectează AAP în măsura în care controlăm dimensiunile verticale ale statusului la nivelul individului și al gospodăriei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
factorială a celor opt variabile definitorii pentru AAP au rezultat patru factori independenți cu configurația așteptată. Factorii rezultanți au fost folosiți ca input pentru o analiză cluster 1 care a generat cele patru grupuri de persoane (vezi variabila PUBLIC în tabelul 26), care sunt în concordanță în mare măsură cu tipologia prezentată la figura 17. Tipurilor sociale empirice li s-au alocat denumirile prevăzute în tipologia conceptuală. Semnificația lor socială este dată mai ales de modul în care se relaționează față de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
orientarea democrată se leagă de cultura pasiv-participativă; orientarea participativă identificată în rândul populației din România se aliniază la cultura participativă sau, în unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturaletc "Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
se leagă de cultura pasiv-participativă; orientarea participativă identificată în rândul populației din România se aliniază la cultura participativă sau, în unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturaletc "Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
din România se aliniază la cultura participativă sau, în unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturaletc "Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele îngroșate indică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele îngroșate indică existența unor corelații semnificative pentru p < 0,05. a. Pentru definiția grupurilor AAP, vezi variabila PUBLIC în tabelul 26. Aici sunt utilizate ca variabile fictive. Profilul cultural al persoanelor orientate spre atitudinea comunitariană (participativă) și democratică se află într-un puternic contrast cu profilul celor cu atitudine autoritară și rebelă. Primele două categorii sunt caracterizate printr-un consum

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
contrast cu profilul celor cu atitudine autoritară și rebelă. Primele două categorii sunt caracterizate printr-un consum ridicat de presă, în timp ce ultimele două printr-un consum redus. Orientarea autoritarilor și rebelilor este în mare măsură antidemocratică și îndreptată împotriva puterii (tabelul 22). Există, de asemenea, diferențe între orientările participativă și democratică. Orientarea participativă, atunci când este comparată cu cea democratică, este caracteristică persoanelor tradiționaliste, puternic atașate de propria localitate și religie. Grupul cu orientare democratică pare să prețuiască mult mai mult starea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și cultura celor patru grupuri de atitudini diferă într-o măsură foarte mare. Atât grupurile democratice, cât și cele participative stau mai bine decât grupurile autoritare și rebele din punctul de vedere al statusului economic, al capitalului relațional și uman (tabelul 23). Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP tc "Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP " Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele din tabel, cu excepția ultimului rând, sunt valori medii ale indicatorilor pentru grupul de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
celor patru grupuri de atitudini diferă într-o măsură foarte mare. Atât grupurile democratice, cât și cele participative stau mai bine decât grupurile autoritare și rebele din punctul de vedere al statusului economic, al capitalului relațional și uman (tabelul 23). Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP tc "Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP " Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele din tabel, cu excepția ultimului rând, sunt valori medii ale indicatorilor pentru grupul de referință. a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
foarte mare. Atât grupurile democratice, cât și cele participative stau mai bine decât grupurile autoritare și rebele din punctul de vedere al statusului economic, al capitalului relațional și uman (tabelul 23). Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP tc "Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP " Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele din tabel, cu excepția ultimului rând, sunt valori medii ale indicatorilor pentru grupul de referință. a. Scorul factorial calculat pentru toate localitățile țării, înmulțit cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
punctul de vedere al statusului economic, al capitalului relațional și uman (tabelul 23). Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP tc "Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP " Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele din tabel, cu excepția ultimului rând, sunt valori medii ale indicatorilor pentru grupul de referință. a. Scorul factorial calculat pentru toate localitățile țării, înmulțit cu 10. b. Scorul factorial calculat pentru toate județele țării, înmulțit cu 10. Între IS și grupurile de AAP

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
găsim persoane cu orientare participativă în rândul gospodăriilor cu status consistent sau cu inconsistență negativă; consistența merge împreună cu orientarea autoritară, care este cel mai bine reprezentată în eșantion; în cazul orientării rebele există o mai mare probabilitate de inconsistență negativă. Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)" a. Valorile variabilei PUBLIC. b. Valorile variabilei INCONScateg. Semnele + și - indică rezultatele analizei independente a datelor inițiale brute din tabel prin intermediul valorilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
consistent sau cu inconsistență negativă; consistența merge împreună cu orientarea autoritară, care este cel mai bine reprezentată în eșantion; în cazul orientării rebele există o mai mare probabilitate de inconsistență negativă. Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)" a. Valorile variabilei PUBLIC. b. Valorile variabilei INCONScateg. Semnele + și - indică rezultatele analizei independente a datelor inițiale brute din tabel prin intermediul valorilor reziduale standardizate ajustate. Semnul + marchează căsuțele din tabel cu asocieri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]