19,047 matches
-
în care mi-am imaginat că o va face. Mi se pare că am scris într-un microscop despre asta. Și nădăjduiesc că nu mi se va spune că știam ce va să vină. În această privință nici măcar consilierul de taină al premierului, dl Adrian Vasilescu, nu cred că a fost un favorizat al soartei. Cît despre ipoteza că dl Isărescu s-ar fi lăsat manevrat de echipa de la Cotroceni, care încearcă astfel să rămînă acolo și după plecarea lui Emil
Falsa problemă a tehnocrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16833_a_18158]
-
sintagme, într-o stranie horă jucată între tărîmul acesta și celălalt: "să ne zîmbim în cerc încerc/ cum ne-am găsit cu toți în cerc/ dormind acum în hipogeu/ spre voi și-n el și-n el și eu:/ la taină stau cu daniel/ în cerc privind visez la fel/ alb patul de spital e-un lac/ zîmbind el tace alb eu tac/ și m-a poftit plecînd sărac/ să stăm de vorbă-n noul veac/ să mă-ntîlnesc în el cu
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
alde Cioran" (p. 39), "la alde mine"(p. 112), "praf gemacht, cum spun gagiii" (p. 178), "garsoniera mea, grav șubrezită și paradită" (p. 213) - se integrează și în scrisori discursului pe teme religioase: "peisajul (...) unei intimități cu blîndețea marială și taina tăcerii Domnului ce nu s-a mai văzut" (p. 37); "Nu-i așa că le zice de ți-e mai mare dragul?" (p. 45) " El nu intră în sufletul nostru cu anasîna și otuzbirul" (p. 54), "Zădărnicie, zădărnicie, gioarse și chimval
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
lui Möbius, de unde ai plecat, - la baroc. Philomela: Cu această ultimă volută, simt eu, caro mio Messer, că mi s-a cam terminat acel timp al oportunității, tempus speciale sau kao, în care mi-ai permis să stăm de taină, iar Chronos (îmi îngădui să fiu topică!) și-a tors, la rîndu-i, firul pînă la capăt... Noapte bună!" Maria Foarță, Duet/lul celor două muze, Editura Brumar, Timișoara, 2000, 116 p., f.p.
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
suferințelor pentru un om de acesta, care a iertat tot și învață și pe alții să ierte, pentru un om ca ăsta, uite, e posibilă împăcarea. Dacă am avea mai mulți părinți Roman Braga, lucrurile ar sta poate altfel. - Poate taina este că acest om se uită mai mult la cer și mai puțin la pămînt. - Nu făcea nici un fel de politică, decît politica neamului lui. Atît și nimic mai mult. O apartenență la Christos și la neamul lui. Ei, o
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
realitate halucinant de concretă. Viața mea, admirabil tradusă în românește de Oana Popescu, ridică o clipă vălul de pe misterul uneia dintre cele mai emoționante creații artistice ale acestui secol, doar pentru ca, în cea imediat următoare, totul să coboare într-o taină și mai adîncă.
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
critica noastră de astăzi, cel puțin aceea a generației mele - se trage în linie directă din confruntarea marilor curente europene de la sfîrșitul secolului al XIX-lea: direcția lui Ibrăileanu și a școlii sale din critica psihologică și sociologică a lui Taine și Bourget, iar cea a lui Lovinescu (Călinescu ș.a.) din impresionismul lui Faguet, corectat uneori prin anistorismul lui Croce. Nici un ecou al marilor revoluții care au mișcat curentele critice europene înainte și după primul război mondial, din critica "stilistică" a
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
vieții unui scriitor nu sînt egale între ele ca importanță. Pentru cei mai mulți cea care contează e copilăria, "paradisul pierdut". În cazul lui Bacovia, însă, pondere au adolescența și, mai ales, tinerețea, capitole peste care s-a trecut fugitiv. Ele cuprind taina unei curioase transformări: acum autorul Plumbului devine un om trist într-o lume veselă, față de care evoluează à rebours. Pentru a explica această situație, am luat în calcul numeroase cauze: fiziologice, psihologice, intelectuale, climatice, sociale etc.". Poate că nici nu
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
trist într-o lume veselă, față de care evoluează à rebours. Pentru a explica această situație, am luat în calcul numeroase cauze: fiziologice, psihologice, intelectuale, climatice, sociale etc.". Poate că nici nu e nevoie de un asemenea asediu, în spiritul lui Taine, al problemei. Deoarece Bacovia e un nativ al inadaptării, "singur și pieziș", care nu doar că n-a aspirat a fi un herald al epocii sale de propășire indenegabilă, ci nu s-a putut exprima decît în contrasens cu aceasta
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
textului e refacerea unității primordiale. Funcția sa rămîne cea a spovedaniei. Uneori prezența rostirii e înlocuită prin cea a cuvîntului scris, cu aceeași consecință purificatoare. Odată, Sfîntul Vasile cel Mare, reputat pentru disciplina sa duhovnicească, a săvîrșit o excepție de la taina mărturisirii. Avînd a face cu o femeie păcătoasă, căreia îi era rușine să-și declare păcatele prin viu grai, i-a acceptat o scrisoare, precum un substitut de spovedanie, în temeiul căreia a absolvit-o. De fapt, se află aci
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
copii, el fiind al cincilea dintre ei) nu atît copilăria contează (ca la alți importanți artiști), ci adolescența și tinerețea, capitole peste care, crede autorul, s-a trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent, de
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
au adunat mii de oameni în centrul Clujului și de dimineață cântă și joacă Hora Unirii!” Nu mă puteam dezmetici. Simțeam că mă sugrumă emoția. Cum, adică, vine asta? Nu cu mult înainte, un bun prieten, îmi povestise în mare taină, pătimirile lui prin beciurile securității pentru ca a cântat cu prietenii la un pahar de vin „Tricolorul” și „Hora Unirii”. Eram încă zguduită de relatările lui și acum să aud că oamenii cântă și joacă Hora Unirii!? Era un amestec nedeslușit
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
dadaist-comuniste, care, publicate într-un ziar oarecare, s-ar fi pierdut în negură, dar autorul a ținut să și le adune cronologic într-un volum față de care cu greu se mai poate justifica prin: "Eu am scrîșnit din dinți în taina sufletului meu de la început pînă la sfîrșit", cum susținea într-un interviu. Oare așa să fie și în cazul acestei culegeri? Tare mă tem că nu l-a obligat nimeni pe laureatul Premiului de Stat să-și publice articolele într-
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
urmează pe cel dintâi, un tânăr - singurul înveșmântat într-un costum de pânză albă: eroul dramei. Ei se îndreaptă spre acel loc unde se află mulțimea. Povestea patimilor se înfiripă din cuvintele Evanghelistului în toate etapele cunoscute, Cina cea de taină, Grădina Ghetsemani, sărutul lui Iuda..., cu o coeziune dramatică strictă și firească. Punerea în evidență a suferinței inocente a lui Isus pare că părăsește timpul ei de dinaintea anului 1 al calendarului și trece prin toate filele lui înroșite, din fiecare
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
mai ilustru și la îndemînă îl oferă Proust: prin mica arie a lui Vinteuil el a conferit însă și profunzime analogiei. Și acum să investigăm romanele dvs. Cine le-a citit a constatat de îndată că sunteți o inițiată în tainele muzicii. Cine a citit despre cărțile dvs. își amintește că ați afirmat într-un interviu că artele plastice și muzica influențează stilul scriiturii, că autorul nu este ingenuu, ci este influențat. Dvs. de pildă schimbați foarte des, pe neașteptate, perspectiva
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
pământul nopților noastre de azi...// Așa trebuie să facem, sporind/ în fel și chip, puterea ogoarelor noastre,/ dar mai cu seamă,/ ar trebui poate să lucrăm cu cerneală fierbinte.../ Asta v-o spun, nu de la mine - de fapt, e o taină./ Am furat-o trăgând cu ochiul/ la oamenii care fac pâine, care fac oțel.../ Vă spun pe cinstea mea,/ era vorba de flacără, de dogoare -/ de-asta se umfla pâinea, rumenindu-se,/ de-asta fierbea scânteind oțelul..." (Problema spinoasă a
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
plutind deasupra restului lumii. Este o carte care vorbește și despre despărțirea modernilor de viziunea "completă", plină de sens a clasicilor; o viziune care mărturisește despre un posibil "supliment ontologic", despre un adaos de noblețe și plenitudine a ființei. Descifrînd tainele unei poetici a ficțiunii în secolul XVII francez, Toma Pavel observă că la originea jocului simbolic în estetica clasică se află asimetria simbolică. Argumentele aduse sunt luate din arta arhitecturii pentru a se ajunge în cele din urmă la miezul
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
a le depăși, aspirînd spre o altă lume - de vis, de pură închipuire? - ori chiar deschisă mîntuitor în însăși carnația realului, ca o despicare de nori prin care țîșnește, orbitor și extramundan, soarele. Echivocul se păstrează precum o "pecete a tainei". Morții învie, cîte o persoană pare a avea darul ubicuității, coincidențe stranii, violente, intersectează blîndele evocări narcotizate. Lumea pare a funcționa în planuri paralele. Din datele toropelii solare, ale verii atotstăpînitoare, se declanșează halucinația înălțării la ceruri, a substituirii întineritoare
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
1995), acest răspuns aveam să-l primesc și într-o altă formulare, întărind cuceritoarea pledoarie pentru cunoaștere și măsură a compromisului inevitabil. Un film dominat de Maja Komorowska, înger păzitor al unui puști (autorul însuși!) pe care-l inițiază în tainele supraviețuirii în demnitate, la vreme de stupidă restriște. Originala ecranizare polemică a piesei scrisă de Ioan Paul II Frate al Dumnezeului nostru (Polonia, 1997) enunță interogații legate de o veche dilemă - credința în Artă sau în Dumnezeu, dar și privind
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
pe care doar unii receptori le pot descifra, un mister teatral, dar și unul al prieteniei ca valoare fundamentală a existenței. Uitarea este un fel de manifest-dedicație al unei idei - ne-uitarea, - și al unui personaj - George Banu. Atmosfera de taină și complicitate, de forță și vulnerabilitate, de delicatețe, erotism și senzualitate care există în relațiile dintre personajele de pe scenă, dar și în cele din viață este susținută nu doar prin mișcarea și dansul corpurilor, ci și prin gîndul tinerei scenografe
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
în "Dacia literară" schița Nou chip de a face curte și Iluzii pierdute. Un întîi amor, în 1844 nuvela Fiziologia provincialului în Iași și, tocmai în 1850, în "Gazeta de Moldavia", prima parte (care va fi și ultima) din romanul Tainele inimei. Împreună, ar constitui materia unui volumaș de mică dimensiune. Să observ dintru început că a pornit pe drumul literaturii de ficțiune odată cu Alecsandri și Costache Negruzzi. Aceștia din urmă și-au rostuit o strălucită carieră de scriitori. La Kogălniceanu
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Iluzii pierdute dovedește oarecare har, prin balzacianismul manifest, aducînd în scenă pe eroina, Niceta, invitată la un rendez-vous printr-un bilet de amor de un farmec livresc indicibil. Romantic, deși cu ecouri balzaciene, e și începutul de roman din 1850, Tainele inimii, împrumutat, cu titlu cu tot, de un optzecist textualist, într-o scriere, evident, originală. Eroul este și în fragmentul de roman din 1850, ca și în celelalte scrieri literare, deopotrivă naratorul care se adresează constant cititorului. Evocarea Copoului din
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ales pasajele, anume, din acea excepțională idilă campestră care este La crucea din sat. Realismul întruchipării nu este aici, ca într-o bună parte din producția lui Slavici de pînă la 1893, sufocat de etnografism. Contopiți cu natura, ale cărei taine le pot descifra după un alfabet numai de ei știut, oamenii satului au viața segmentată în cicluri, după un model împrumutat de la cadrul natural. Nu e vorba, desigur, de anotimpurile naturale, ci de momentele hotărîtoare care punctează ciclul existențial: căsătorie
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
și pe el ca pe acela, întemnițîndu-l în chinul unui astfel de drum, lipsit de cuvinte, de sunete, tăcut și pustiu, și mai ales cumplit de închis în sine și de tainic?" Amun, rege tocmai pentru că se află în apropierea tainei pe care toți o vînează, paznic al ei de fapt, este vîndut neantului fără să i se acorde șansa revelației. Nici Maria, soția lui, cea care, chemîndu-l prin vrăji, îl ține, un timp, suspendat la marginea vieții, pe cînd pe
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
Ilie Constantin De ce îmi rămăsese amintirea unei prietenii-solidarități ce va fi existat între Victor Felea și mine? Constat că, între 1970 și 1973, confratele mai vârstnic cu 16 ani s-a defulat, în caietele sale de taină, contra mea - nu o dată, ci în câteva rânduri... La pagina 195 a masivei sale cărți Jurnalul unui poet leneș (Editura Albatros, 2000), el mă face zob ca traducător de poezie. "(...) Mă întristează că poeți ca Montale și Saba au nimerit
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]