4,154 matches
-
statu-quo-ul balcanic, țările din Balcani ar fi derutate; aceasta deoarece statele balcanice sperau că alianța franco-rusă le scotea de sub influența germană și austro-ungară <ref id="97">97 ANIC, Colecția Microfilme Rusia, rola 229, dosar 658, filele 81-84. </ref>. La sfârșitul telegramei, diplomatul rus aprecia că, pe moment, Înțelegerea verbală dintre cele două state, Rusia și Austria-Ungaria, era una ce convenea ambelor țări. Ca urmare a retragerii din activitate a lui N. Fonthon, din 1901 ministru plenipotențiar rus la București a fost
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Paris, Londra și Viena din cauza răspândirii informației că independența și regalitatea urmau să fie proclamate pe 10 mai <ref id="15">15 Regele Carol I al României. Cuvântări și scrisori, tom I (1866-1877), București, 1909, p. 108. </ref>. Printr-o telegramă, Carol Îi răspunde clar lui Carol Anton că „nu a fost vorba despre un astfel de proiect, care ar fi astăzi o adevărată nebunie. Aceste acuze Îmi Îngreunează situația, este o persecuție organizată la adresa României” <ref id="16"> 16 Ibidem
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ei” <ref id="33"> 33 <Probabil ciornă> Kogălniceanu c. Bălăceanu, În Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (În continuare, AMAE), fond Problema 21 (1860-1896), vol. 114, f. 53. </ref>. La fel au fost instruiți Calimachi-Catargiu, Însărcinatul de la Paris <ref id="34">34 Telegramă Kogălniceanu c. Calimachi-Catargi, București, 23 ianuarie 1878, MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 43, f. 36, la ANIC, colecția Microfilme Franța, rola 22. </ref> sau cel de la Petersburg, Ion Ghica <ref id="35"> 35 Langenau c. Andrassy, Londra, 18/30 ianuarie 1878
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
urmare, Andrassy Îl sfătuiește pe Carol să adopte printr-un simplu decret „predicatul” de „Alteță Regală”, apoi, să anunțe curțile prin note diplomatice. Austro-Ungaria era dispusă să dea o recunoaștere imediată, ceea ce simplifica foarte mult problema <ref id="42"> 42 Telegramă Bălăceanu c. Kogălniceanu, Viena, 6/18 septembrie 1878, la AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 131, f. 4.</ref>. Deci, după ce În urma războiului pentru neatârnare situația se complicase, așa Încât s-a impus renunțarea la proclamarea regatului, Carol Însuși declarând că e
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
vol. 131, f. 4.</ref>. Deci, după ce În urma războiului pentru neatârnare situația se complicase, așa Încât s-a impus renunțarea la proclamarea regatului, Carol Însuși declarând că e de acord să rămână doar cu titlul de „prinț” <ref id="43"> 43 Telegramă Debains c. <indescifrabil>, București, 23 ianuarie 1878 MAE - AD TurquieBucharest, vol. 43, f. 34v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 22. </ref>, iată că, pe 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a reușit să impună titlul de „Alteță Regală
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
nu fie un „fapt Împlinit”, deoarece nu ar fi de demnitatea cabinetului nostru și, mai mult, ar da un imbold Serbiei să procedeze la fel, ceea ce ar arunca În aer „din nou relațiile din estul continentului” <ref id="102">102 Telegramă Bălăceanu c. I. C. Brătianu, Viena, 22 martie 1881, În AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 133, f. 507. </ref>. Curtea vieneză are, Însă, ca principal obiectiv amânarea <ref id="103">103 Hoyös c. Haymerle, București, 16 martie 1881, la ANIC, fond
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
se oferă. Austro-Ungaria a primit negativ acest mod de a acționa, Hoyös transmițând că Împăratul a avut Încredere În cuvântul cabinetului român și că nu se aștepta ca totul să fie tratat ca un „simplu incident” <ref id="109">109 Telegramă Bălăceanu c. Boerescu, Viena, 29 martie 1881, În AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 133, f. 378. </ref>. A fost nevoie de o scrisoare autografă a lui Carol către Franz Josef ca să nu se ajungă la o Înrăutățire a relațiilor. De
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
A. E. Baconsky, Scrieri, I-II, introd. Mircea Martin, București, 1990, Biserica Neagră, București, 1995; D. Ciurezu, Sus la nunta stelelor, postfață Al. Piru, Craiova, 1994 (în colaborare cu Matei Constantin); Lucian Blaga, Din activitatea diplomatică (rapoarte, articole, scrisori, cereri, telegrame). Anii 1927-1938, I-III, pref. și postfața edit., București, 1995; Teodor V. Ștefanelli, Radu I. Sbiera, Samoil I. Isopescu, Amintiri despre Eminescu. Profesori și colegi bucovineni ai lui Eminescu, pref. și postfața edit., Craiova, 1996; Iulian Vesper, Memorii, pref. edit
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
1978, o suită de desene ale lui Matei Vișniec, demonstrând talent și imaginație. Timide încercări de „spargere” a schemei ideologice, deosebit de pregnantă, dusă până la tipărirea unor numere și suplimente speciale cu prilejul congreselor și conferințelor naționale ale PCR, pline de telegrame de adeziune ale tineretului studios și ale dascălilor lui, sunt câteva articole de istorie literară, semnate de Dumitru Micu (Gând la Călinescu), Barbu Cioculescu (Mateiu I. Caragiale. În jurul unei dispute critice), și paginile tematice speciale ( Pentru o mai dreaptă cinstire
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
filigran. Naratorul însoțește un cuplu idilic, după ce trăiește el însuși o poveste de dragoste, sub stânca Loreley, în lumina lunii. El nu o mai întâlnește pe „acea fată frumoasă”, dar, în mai multe rânduri, primește, din diferite orașe ale Europei, telegrame nesemnate prin care e anunțat că în acel loc e lună. Anterioară tuturor voiajurilor pe uscat este călătoria de pe Atlantic, povestită în Al optzeci și doilea. Întreaga expediție a unei nave durează șase luni, timp în care navigatorii nu văd
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
lui Z., ca în Cantată oltenească (1981), volum care cuprinde schițe, nuvele, „cavatine”, a căror notă distinctivă este descrierea, irizată de secvențe legendare, a aceleiași zone. Câteva legende mai sunt incluse în Drumuri și oameni din Oltenia (1985). Proza din Telegrame de dragoste (1984) sau din Curcubeul romanticilor (1987), deși rămâne tributară parțial registrului reportericesc când și când excesiv impetuos, face trecerea la alt discurs narativ, mai elaborat, nutrit însă tot de dragostea pentru peisajul natural și uman al Olteniei. Z
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
Dragu), Craiova, 1957; Pe temeliile lui August, Craiova, 1959; Biruim, Craiova, 1960; Mi-e Oltenia o floare (în colaborare), Craiova, 1967; Orașele dragostei, București, 1967; Pe-un picior de plai, București, 1967; Triunghiul apelor, București, 1978; Cantată oltenească, București, 1981; Telegrame de dragoste, București, 1984; Drumuri și oameni din Oltenia, București, 1985; Curcubeul romanticilor, Craiova, 1987; Flori de câmp, îngr. Gabriela Rusu Păsărin, București, 1996; Confesiuni în sinceritate, îngr. Ana Zatti, pref. Ovidiu Ghidirmic, București, 1999; Îndrăgostit de viață, îngr. Ana
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
Rusu Păsărin, Craiova, 2002. Repere bibliografice: Ovidiu Ghidirmic, Posibilitățile reportajului, R, 1967, 4; D. Ioncică, „Orașele dragostei”, LCF, 1967, 24; Firan, Macedonski - Arghezi, 456-457; Popa, Dicț. lit. (1977), 628; Romulus Diaconescu, Teritoriul afectiv al reportajului, R, 1978, 5; Miu Florea, „Telegrame de dragoste”, R, 1984, 8; Petria, Vâlcea, 426-427; Marian Barbu, Trăind printre cărți, II, Petroșani, 2002, 171-172; Firan, Profiluri, II, 364-366. A. V.
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
-a, doc. nr. 33, p. 53-54.</ref>. Lucrurile iau o Întorsătură gravă atunci când trupele ruse sunt din nou respinse din fața Plevnei, fortăreață a cărei importanță strategică fusese remarcată de Carol I. Este momentul În care Marele Duce Nicolae, În cunoscuta telegramă din 19 iulie 1877, adresa Principelui României rugămintea de a trece cât mai grabnic Dunărea Împreună cu armata sa <ref id="66"> 66 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 14; vezi și Regele Carol I al României, Cuvântări
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
p. 117-118.</ref>. Se preciza clar că În eventualitatea unui refuz din partea Guvernului român În vederea Încheierii acestui aranjament, Țarul se vedea forțat să adopte alte măsuri <ref id="104"> 104 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 117, telegramă confidențială a lui Brătianu către Bălăceanu, 22 aprilie 1878. </ref>. O asemenea stare de spirit era evocată și de reprezentantul britanic la București, care concluziona că „sentimentul antirus În aceste Principate a ajuns... la apogeu” <ref id="105"> 105 Independența
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Manolache, mama violonistului, în funcție de știrile care vin din străinătate. Atâta timp cât presa franceză anunță succesele artistului, toți îl consideră un simbol al orașului, iar mamei i se acordă întreaga considerație. Se pregătește chiar, în urma unei farse à la Caragiale, printr-o telegramă mistificată, primirea oficială a tânărului. Când însă știrile despre succesul lui încetează să mai apară și violonistul își tot amână venirea, târgul își îndreaptă atenția spre alte subiecte, punct în care romanul s-ar fi putut încheia anodin. Dar, printr-
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
sentimentele sunt îndelung șlefuite de o conștiință artistică superioară: „Odată despărțirile noastre n-o să mai sfâșie. / Am să plec... totul o să-ți pară firesc... / A fost o toamnă cenușie, / o seară cu alcool într-un cadru grotesc, / câteva scrisori, o telegramă, / degetele tale cuprinzând ceașca de ceai, / sarea uscată sub pleoape / de fiecare dată când plecai, / surâsul revederii - un joc de limpezi ape. / Și calmul amintirii ne va învălui / ca o ploaie molcomă caldă.” Lirica de dragoste capătă în Spectacol de
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
ORDINEA, cotidian apărut la București între 23 noiembrie 1907 și 30 iunie 1913. Ziar al Partidului Conservator Democrat, O. conține, pe lângă articole politice, multe aparținând lui Take Ionescu, fondatorul publicației, rubricile „Oameni și fapte”, „Glose”, „Însemnări artistice și literare”, „Telegrama”, Informații” și „Foileton”. Semnează articole Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
ecleziastică păstrunsă de substanțele narcotice ale ipocriziei n-ar fi suportat ușor cura de dezintoxicare. De aceea, nimeni nu pare să se sfarme discutând pe față teme precum „Biserica și fenomenul corupției”, „Etapele reeducării în epoca de aur” sau „Istoria telegramelor de felicitare”. În fond, nici Federația Română de Fotbal n-a „implementat” o comisie de etică care (cacofonia este genetică) să analizeze marile realizări securiste în lumea sportului cu balonul rotund. De ce ar fi făcut ceva similar creștinii români în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pot deveni obiceiuri și ca atare piedici În calea unei munci creatoare. Căci, iată ceea ce, din capul locului, trebuie spus răspicat și repetat până la completa edificare: secțiile S.S.d.R. sunt instrumente de creație, mijloace pentru stimularea, creșterea, Îmbunătățirea literaturii noastre. În telegrama lor către Comitetul Central al PMR scriitorii noștri și-au luat angajamente precise În acest sens, și-au pus ferm condeiele lor În marele front al oamenilor muncii, În lupta lor pentru construirea socialismului. Munca lor, creația lor trebuie ținută
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rima absolut deloc cu stilul de viață al soțului. Teama de scandal, într-o lume a afacerilor extrem de competitive, a contribuit și ea la punerea între paranteze a ceea ce părea a fi doar încă o aventură a unei neveste năbădăioase. Telegrama trimisă din El Paso îl liniștește pentru o vreme, dar lucrurile deraiază în clipa când se ivesc suspiciunile că totul era o minciună: potrivit lui Lavery, amantul en titre, acesta n-o mai văzuse și nu mai comunicase cu ea de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Kingsley, a cărei identitate și ai cărei bani îi furase. Ulterior, îl ucide și pe Lavery, pe care-l întâlnise întâmplător, dar care-i este de folos în ideea de a trece drept Crystal Kingsley. Ea îi trimisese, prin urmare, telegrama din El Paso lui Kingsley și, într-un fel, tot ea declanșase ancheta la capătul căreia Marlowe avea să dezlege firele unui scenariu sordid. În fine, într-un acces de ură animalică, Degarmo o ucide pe Muriel, cea care-i
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
etc. trebuie trecut pe coperta cărții sau doar pe foaia de titlu. Dau ca exemplu un caz personal: În 2003, am publicat la Editura Dacia volumul Geo Bogza, Rânduri către tineri scriitori ardeleni, În care am inclus toate scrisorile și telegramele expediate de Geo Bogza unor tineri autori din Ardeal: Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan. Pe foaia de titlu am precizat: „O carte gândită și realizată de Ilie Rad”. E clar că, dacă eu nu aveam ideea strângerii scrisorilor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Poate preveni ambiguitatea unor exprimări. E celebru cazul când o sentință de condamnare la moarte a fost comutată din cauza unui... punct! Un condamnat scrie o cerere de grațiere către rege. Neînduplecat, monarhul Îi refuză iertarea. Înainte chiar de execuție, sosește telegrama expediată de la palat. Uzând de formulele comprimate sintactic ale telegramei, mesajul regal sună astfel: EXECUTAT. NU GRAȚIAT! Recepționând mesajul, funcționarul de la poștă, cuprins de sentimente umanitare demne de veacul XX, Își permite o minimă intervenție grafică, mutând punctul după NU
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sentință de condamnare la moarte a fost comutată din cauza unui... punct! Un condamnat scrie o cerere de grațiere către rege. Neînduplecat, monarhul Îi refuză iertarea. Înainte chiar de execuție, sosește telegrama expediată de la palat. Uzând de formulele comprimate sintactic ale telegramei, mesajul regal sună astfel: EXECUTAT. NU GRAȚIAT! Recepționând mesajul, funcționarul de la poștă, cuprins de sentimente umanitare demne de veacul XX, Își permite o minimă intervenție grafică, mutând punctul după NU. Depeșa sună acum altfel: EXECUTAT NU. GRAȚIAT! (Funeriu, 1995, p.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]