61,456 matches
-
fi reținut. Mai ales al dlui Adrian Păunescu: pentru a-l ajuta pe proaspătul șomer, A.P. vrea musai un memoriu adresat lui personal (copia celui adresat lui Ceaușescu nu-l ispitește) și un articol în Flacăra, semnat Pleșu, eventual pe tema Artistul și patria, și din care numele lui Ceaușescu să nu lipsească. Dl Pleșu n-avea, evident, nici o motivație de a lăuda o patrie și o persoană care-l aruncaseră pe drumuri, așa că nu scrie nici memoriul, nici articolul. Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
se scria în gazeta cu pricina înainte ca antisemitismul și trivialitățile mincinoase ale dlui Tudor să își schimbe culoarea părului. Israelienii care-i fac campanie electorală ipochimenului ar trebui să citească articolul dlui Cornea. Și nu numai ei. * Pe aceeași temă, Observatorul cultural din 20-26 ianuarie publică un grupaj de comentarii sub titlul Convertire electorală: de la xenofobie la «filo-semitism». De citit. * În fine, în revista 22 (numărul precedent celui amintit mai sus), dl Cristian Preda comentează admirabil actuala campanie din Franța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
a lui Mihai Măniuțiu după Bachantele lui Euripide nu are nici o legătură cu spectacolul montat cu ani în urmă la Teatrul Național din București. (Oare se mai joacă?) În fapt, regizorul pleacă de la spiritul piesei, de la povestea ei și construiește teme, motive, variațiuni. Neomițînd nici una din nuanțele alaiului de semne ce însoțesc și personalizează această istorie. Ce mi s-a părut într-adevăr nou ca tip de abordare și ca sursă de problematizări, este tocmai faptul că Dionissos, simbolul unei masculinități
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
istoria se desfășoară - cap, coadă - într-un fel de ghetou situat la marginea societații, a lumii, de azi, de ieri, de oricînd, printre cantități uriașe de cutii de carton lepădate neglijent. În spatele unei cortine de sîrmă, au loc cîteva din temele lui Euripide din piesa Bachantele. Topite, esențializate într-un discurs mai degrabă vizual și sonor, decît verbal. Sînt momente întregi, de ritual, și nu numai, cînd nu se rostesc cuvinte. Ele se pot subînțelege din gesturi, din comentariul vizual și
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
cu acest proiect, toate ființele care-l înconjoară au un rol de jucat (un sens) în această construcție, părinții, femeile iubite, prietenii, tânăra învățătoare din Lugoj, Mia Pop, care scrisese cândva în dreptul numelui său, în fișa caracterială, cuvântul arzător „geniu”. Temele clasice ale romanelor lui Breban - relația stăpân-supus, persecutor-victimă, maestru-învățăcel, prietenia, cuplul, rupturile de personalitate, elogiul provinciei creatoare - le întâlnim și în Memorii, astfel cum ne și așteptam de la acest scriitor posedat de obsesiile lui literare, urmărit de personajele lui, de
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
sale în domeniul interferențelor dintre arte (a colaborat, în acest sens, cu Peter Greenaway și Michael Nyman). Textele mele, rostite în germană, română, engleză și portugheză, și-au aflat astfel incitante complemente muzicale (inclusiv un Omagiu lui Brâncuși, pe o temă de Erik Satie). Judecând după aplauze și după bis-urile solicitate de numerosul public, s-ar zice că seara inaugurală - consemnată în program ca recital Tavitian/Mihaiu/Bălănescu - a fost de bun augur. Alex Bălănescu avea să revină, în gala
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
ca la mine acasă. Din păcate, și din aceeași cauză ca și în Polonia de atunci, despre anumite lucruri și despre anumiți oameni nu se putea vorbi sincer și deschis cu colegii români. Ba, nu se putea vorbi deloc. Printre temele așa-zise „tabu” figurau Mircea Eliade și Emil Cioran. Despre cei doi însă mi-a pomenit un coleg mai în vârstă dintr-o universitate vest-germană. Ambii eram prezenți la Cursurile de vară de la Sinaia și neamțul mi-a spus că
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
acestei prețuiri. Paginile sale au o respirație normală. Conform lui Laszlo Alexandru, întregul discurs al lui Nicolae Manolescu se plasează sub zodia eseului. Fie că avem în vedere volumele închinate lui Maiorescu, Sadoveanu sau Odobescu, fie că ne referim la Teme, Arca lui Noe sau la Despre poezie, fie că luăm în considerare îmbelșugata-i cronică literară, criticul se bizuie pe „liberalismul metodei”. Chiar dacă preia elemente ale structuralismului, hermeneuticii, psihologiei sau sociologiei, N. Manolescu n-ar putea fi subsumat vreunei metodologii
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
care N. Manolescu nu se ferește!), mai departe d-sa remarcă unele mecanisme mai subtile care acordă „impresionismului” generic o amprentă diferențială. În pofida scriiturii sale impregnate de datele contactului direct cu opera, a senzorului estetic ce se îmbie metaforizării, autorul Temelor, nu e, în profunzimea sa, un poet, ci un spirit reflexiv. Fapt ce ne-ar îngădui a-i aprecia „impresionismul” drept un element derivat, iar nu originar: „Nicolae Manolescu este mai interesat în sistemul său mental de configurația armonioasă a
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
critic ce-și asumă opera în temeiul inefabil al „talentului”. În ambele ipostaze figurează abstragerea din real, în favoarea ficțiunii, a convenției. Atît ideea cît și imaginea artistică reprezintă spații ale autarhiei spiritului, disociat de existențial. Într-un eseu din șirul Temelor, criticul își mărturisește disprețul față de autorii ce se nutresc din substanța evenimentului biografic, atît de lesnicios în abundența sa, întrucît artistul autentic s-ar cuveni să fie nu cel ce descrie lumea fenomenală, ci acela care și-o imaginează. Evident
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
mai sus, pasajul esențial (mult mai rar citat decît altele, ignorat complet de Lovinescu în monografie) pe care criticii ideii lui Maiorescu l-ar fi putut iscăli liniștiți: „Așa însă nu este situațiunea noastră. Timpul dezvoltării ne este luat, și tema cea mare este de-al înlocui prin îndoită energie. Tot ce este astăzi formă goală în mișcarea noastră publică trebuie prefăcut într-o realitate simțită, și fiindcă am introdus un grad prea înalt din viața dinafară a statelor europene, trebuie
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
este un scop în sine și că forma prevalează asupra fondului. Inclusiv și mai ales în artă. Inclusiv și mai ales în literatură. Scriu toate acestea stîrnit de emisiunea TV Un metru cub de cultură a lui Alex Ștefănescu, pe tema “Literatura cu «prostii»”. Salut cu căldură apariția acestei emisiuni și consider interesantă discuția, dar nu pot să nu remarc hazul situației în care se vorbește pe îndelete, cu indiscutabil profesionalism, pornind de la niște versuri care, cel puțin conform legilor în
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
Vlad Mugur. Voi reveni cît de curînd asupra acestui dialog, important ca orice tip de confesiune a unui artist pentru care “teatrul nu poate fi decît teatrul”, cum puncta, undeva, Eugène Ionesco. Și încă ceva major, ce se înscrie în tema “Coincidențe” a acestui articol. Cu cîteva zile înainte să-mi iau biletul pentru Cluj, am primit un dar minunat: cele trei volume “ Eugen Ionescu - Teatru” apărute la Editura Humanitas în traducerea formidabilă a lui Vlad Russo și Vlad Zografi. (mă
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
ca să nu i se vadă intenția persiflatoare! Era greu de crezut că un om normal propunea asemenea titluri fără să aibă intenția de a trage cu ochiul spre galerie: „Ați văzut cum le-am copt-o?!” Pe de altă parte, „temele” se conformau perfect spiritului vremii. Oricine-ar fi îndrăznit să-i reproșeze că își bate joc de sistem, ar fi primit replica usturătoarte că dl. Popa nu face decât să urmeze indicațiile partidului! Pe această coardă — sfidătoare și dubioasă în
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
cuvinte: ni se oferă o perspectivă dinspre diavol a pactului cu diavolul”. * O dezbatere foarte utilă, care a avut loc la G.D.S. la sfîrșitul lui noiembrie trecut, vede lumina tiparului în revista 22 nr. 719 din decembrie 2003. Mai exact, tema este Deontologia alcătuirii manualelor școlare. În bună măsură, ea se suprapune peste aceea a plagiatului (din care exemple așa zicînd didactice n-au lipsit) de la Întîlnirile „României literare” din octombrie. Și participanții au fost cam aceiași. Ne bucură formarea și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
apropiate. În cazul neputinței de a se afilia unui eveniment, ce se prevede a fi viguros, sau, cel puțin, de a-l accepta cu generozitate, contratema se recunoaște în mișcări distructive. De modelul distrugerii am avut îndestulător parte: capul de temă l-au reprezentat „codașii clasei”, care s-au văzut întâimergători prin, mai ales, distrugerea stratului subțire al intelectualității românești de după venirea comuniștilor. Dar bolnav trebuie să fie poporul, când mai marii lui îi sunt inferiori. Când neexersații în de-ale
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
chipurile de „Iuda”, acele personaje care nu au puterea anticipației actelor lor catastrofale sau poate nu vor să le conștientizeze ca să-și poată îndeplini în liniște dorințele imediate. Dacă suntem un popor, căruia i-a fost dată o dată din plin tema distrugerii, nu ne rămâne altceva de făcut decât să intrăm pe un alt registru, de unde să schimbăm procedeul componistic. Ni se oferă formele tripartite, bitematice ale Europei Centrale și de Vest, care înglobează experiența contrapunctului riguros. Dar noi, în provincialismul
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
de făcut decât să intrăm pe un alt registru, de unde să schimbăm procedeul componistic. Ni se oferă formele tripartite, bitematice ale Europei Centrale și de Vest, care înglobează experiența contrapunctului riguros. Dar noi, în provincialismul nostru, nu putem trece de tema cu variațiuni. Micul, dar vigurosul Institut de Tracologie s-a încumetat să-și propună forma tripartită, dar a uitat de motivul locului, cel al obedienței. Și pe când mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
variațiuni. Micul, dar vigurosul Institut de Tracologie s-a încumetat să-și propună forma tripartită, dar a uitat de motivul locului, cel al obedienței. Și pe când mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și facă tema, n-au fost capabili să găsească soluții viabile, nedistingând urechile domniilor lor - fie ei și numiții Mihnea Costoiu, Radu Damian -, sunetele obedienței, marea problemă a micului Institut a fost preluată, în luptă fățișă, de fostul ministru, Ecaterina Andronescu, care rezolvând, pare
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
toată problematica învățământului românesc, și-a ocupat gândirea, multă vreme, cu tactica luptei, ce o avea de desfășurat, aplicând, în final cea mai drastică decizie, punitivă în ochii publicului avizat: desființarea - cu alte cuvinte, distrugerea. Și iată-ne reîntorși la tema cunoscută, mult exersată, acum mascată într-o variație legată de timp și spațiu, dar mai ales de - vezi, Doamne - cerințele apusului european! Cui stăteau în cale câțiva oameni de știință, mult prea activi și mult prea bine legați de cercetarea
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
față de variațiunea distrugerii satelor, Dan Berindei a fost cel potrivit, care să știe căror jefuitori să dea din ce a rămas din Institutul ciopârțit. Nu însă înainte de a găsi și unul sau doi mediocri, maeștri în ale compilației - o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală armonică, pe care tema, mascată în variațiunea ei, se poate lăfăi cu frivolitate nestingherită. Într-o țară săracă în toate
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
Nu însă înainte de a găsi și unul sau doi mediocri, maeștri în ale compilației - o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală armonică, pe care tema, mascată în variațiunea ei, se poate lăfăi cu frivolitate nestingherită. Într-o țară săracă în toate cele trei dimensiuni ale ei, nu e greu să găsești interpreți pentru personajele de jefuitori. Dacă multă vreme în casele localnicilor din Sinaia au
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
bine cu logica, dat fiind că institutul, pe care îl conduc, este de arheologie și nu unul interdisciplinar. Vor fi curând împroprietăriți cu ordinatoare noi, cu mașină, cu bibliotecă, cu fond de carte. Și dat fiind că variațiunea e meșteșugită, tema distrugerii se arată bine ascunsă sub comicăria unui sărac centru de tracologie, o secție într-un alt institut formată din 5-6 posturi de arheologi, care se vor sau nu tracologi, o întoarcere ab initio. O țară care nu poate ieși
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
se arată bine ascunsă sub comicăria unui sărac centru de tracologie, o secție într-un alt institut formată din 5-6 posturi de arheologi, care se vor sau nu tracologi, o întoarcere ab initio. O țară care nu poate ieși din tema cu variațiuni, care nu exersează contrapunctul și nu se împlinește în europeana formă de tripartit, e sortită să fie un veșnic privitor al metanoiei, fără să trăiască vreodată această experiență. Poate că gestul meditativ de gândire, reluat continuu, asupra temei
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
vandalizează toate panourile din metrou; am citit chiar și o poezioara tampițică scrisă pe pereți: „Oubliez qui vous êtes / Oubliez vos rêves / Soyez formatés / Suivez la Pub!” * pe panourile stradale din cartierele de margine, încadrat de decupaje cu articole pe teme sociale din L’Humanité, am citit „Rejoignez le părți communist! pcf@pcf.fr” și „Police partout, justice nulle part”; * de altfel, după chipul Monalisei, cel mai comercializat personaj (reprodus pe vederi, tricouri, insigne, căni etc.) e cel al lui Che
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]