11,309 matches
-
care a trăit 20 de ani în România, Nichita Stănescu de eleno-românul Victor Ivanovici. Răsfoind sumarul volumului, se întrevede intenția antologatorului de a se îndrepta cu predilecție spre poeme care fie prin titlu, fie prin conținut, să sugereze o legătură tematică cu Grecia, care a constituit nu rareori o sursă de inspirație pentru poeții români. În addenda de la sfârșitul cărții profesorul Andreas Rados lămurește opțiunea pentru titlu: adorația lui Nichita Stănescu "pentru eternul spirit grec, lumina apolinică, semnifică, metaforic, unul dintre
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
Nu în ultimul rând, exegetul face o analiză a operei poetice eminesciene din punctul de vedere al "publicului țintă", cu referiri directe la ofertele identitare și genealogice propuse acestuia, dar și la potențiala ei arie de răspândire, din perspectiva accesibilității tematice și artistice. Nu în ultimul rând, sunt avute în vedere intervențiile exterioare asupra operei (voite sau nu), care au contribuit și ele la fixarea unei anumite imagini despre poet (greșelile de transcriere și de tipar, unificarea și aducerea la zi
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
Blandiana (a doua oară prezenta într-o antologie greacă în același an), Constantă Buzea, Magda Cârneci, Nina Cassian, Denișa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Carmen Firan, Ioana Ieronim, Monica Săvulescu-Voudouris, Saviana Stănescu, Grețe Tartler, Liliana Ursu. Transpunerea în greacă a unei pălețe tematice și stilistice atât de variate, chiar și în cazul poetelor care aparțin aceleiași generații, n-a fost deloc o sarcină ușoară, de aceea inițiatorii și realizatorii antologiei au tratat problemă cu atenție și profesionalism. Traducerea propriu-zisă aparține Sandrei Mihalaki iar
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
constat că nici după aproape cincizeci de ani de când citesc nu sunt sigur de criteriile după care-mi cumpăr sau "cerșesc" pe la edituri cărțile. De la romane și studii critice, la cărți de istorie și de filozofie, de la biografii la antologii tematice și dicționare, de la volume de interviuri la albume de benzi desenate, am adunat mii de piese care-mi populează pereții, visele și senzația de amărăciune tot mai pronunțată că mult prea multe dintre ele vor rămâne necitite. Chiar în timp ce voi
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
negativă în literatura română păstrează destul de puțin din ariditatea academică și din sterilitatea - necesară, ce-i drept - unui asemenea tip de lucrare. Adică ceea ce e, față de convenția universitară, opțional. Personalitatea autorului e - aici - dominantă, iar nu vreo specie de obediență tematică ori de bigotism bibliografic. Și ea se exercită până într-acolo încât, în unele aplicații privitoare la literatura contemporană, Bogdan Crețu își permite mostre de abordare primară, jocuri de verdict specifice, în mai mare măsură, cronicii literare. Există, în acest
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
eveniment avându-l în frunte pe Al. Candiano-Popescu sau cine știe ce schimb de scrisori cu Petre Missir, calapodul există și nici unul dintre pliurile sale nu rămâne neexploatat. Cu alte cuvinte, nu doar expunerea, ci înseși treptele investigației sunt determinate de preocuparea tematică. Ceea ce rezultă la capătul Însemnărilor... e un Caragiale problematizat în cercuri concentrice. Inedit prin insistența asupra detaliului, inedit prin câteva dintre concluzii, inedit prin materialul documenar. De pildă, mitul instrucției precare - pe care chiar autorul Scrisorii pierdute l-a cultivat
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
concepută în cea mai mare parte a ei de Ioan Flora. În cea mai mare parte, spun, și nu întru totul, fiindcă am senzația că există undeva la mijloc un clivaj oarecum conjunctural: ceea ce se dorise a fi o selecție tematică din poezia lui Flora, axată pe o inventariere de atmosferă nici tocmai geografică, nici tocmai antropologică sau existențială, devine, cum-necum, un op omagial. Fiindcă nu văd, de pildă, de ce, între fragmente critice pertinente semnate de Laurențiu Ulici, Ion Pop, Barbu
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
după cum împărțise textele și eșalonase aparițiile. În final, tot ce se prevăzuse inițial este inclus în 46 de volume: poezia, proza, publicistica, teatrul și traducerile. Prin urmare, avem o ediție integrală, după cum ne asigură Traian Radu (nu una selectivă), structurată tematic (nu cronologic), conformă în mare măsură (nu întru totul) cu ceea ce prevăzuse autorul. Diferențe de distribuire a materialului au apărut datorită cenzurii, iar textele eliminate din sumar înainte de 1989 au fost recuperate ulterior. Structura ediției pe genuri literare arată astfel
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
au apărut datorită cenzurii, iar textele eliminate din sumar înainte de 1989 au fost recuperate ulterior. Structura ediției pe genuri literare arată astfel: poezie - volumele 1-4 și 45; poezie tradusă - vol. 5; poeme în proză - 6; proză - vol. 7-14; publicistică, organizată tematic și restituită sub prezentarea de "proze" - vol. 15-34 și 39-44; teatru - vol. 35; traduceri de teatru - vol. 36; traduceri de proză - vol. 37, 38 și 46 (ultimul cuprinzând Amintiri din Casa Morților de Dostoievski). A fost nevoie deci de reveniri
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
Republicii Italiene pentru activitatea de traducător (2005). Ați publicat studii despre T. Arghezi, I. Barbu, N. Stănescu și ați tradus poezie românească (A. Blandiana, M. Cărtărescu); sunteți traducătorul prozei lui M. Cărtărescu. Sunteți mediator cultural prin conferințe care au ca tematică limba și cultura română, promotor al cărții românești (ați organizat o zi românească la târgul de carte de la Pisa - octombrie 2005) și coordonatorul principal al unui grant cu proiectul " Geografia e storia della civilta letteraria romena nel contesto europeo". De ce
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
e Gallica, proiect găzduit de Biblioteca Națională a Franței (gallica.bnf.fr), ale cărui colecții virtuale se îmbogățesc văzînd cu ochii. Gallica e o bibliotecă digitală (adică "bibliothčque numérique") foarte bine organizată, cu programe de captare a interesului (prin prezentare tematică sau cronologică), cu documente de tipuri diferite (cărți, periodice, imagini, înregistrări sonore), grupate pe domenii (istorie, politică, științe, literatură etc.), cu direcții de acțiune prioritare (înregistrarea presei cotidiene franceze din secolul al XIX-lea, înregistrarea cu precădere a textelor în
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
nu a scris prea multe), odată încheiat, este un drum definitiv abandonat. Spre deosebire de alți autori care (re)scriu, la nesfârșit, variațiuni ale aceleiași cărți, Dan Perșa mizează cu fiecare nou roman care îi poartă numele, pe cu totul alte mize tematice, stilistice și naratologice. Dacă romanul de debut, Vestitorul (1997), era, practic, o rescriere a cronicilor medievale românești din perspectivă postmodernă, următorul Șah orb... (1999) putea fi citit ca o deconstrucție epică aplicată pe o poveste cvasi-contemporană din perspectivă istorică (coborârea
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
nu contestă nimic la suprafață și nu distruge, cu o retorică a penalizării, formulele consacrate. În schimb, dislocă noțiunea de poezie, luându-i acesteia centrul de greutate și risipindu-l, pulverizându-l pe toată întinderea textului. Imaginile cardinale și seriile tematice, simbolurile, tropii, rima, ritmul dispar din pagină ca și cum și-ar fi dovedit tot mai mult inutilitatea. Constantin Acosmei se dispensează de ele treptat, evoluând dinspre niște "margini" mai convenționale (o ramă a tabloului) către un centru al lirismului prim. Două
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
discuție perioada neagră a primului deceniu literar sub comunism și trecute la loc de cinste în bibliografiile universitare, studiile autoarei sibiene atrag automat încrederea oricărui tânăr cercetător. Aproape magnetic și pe toate liniile de forță, concomitent. O dată cu seria - auctorială și tematică - începută de Cartea Românească prin Trădarea intelectualilor. Reeducare și prigoană, sporul de vizibilitate a dus, în cazul Anei Selejan, la consolidarea unei imagini de incontestabil - și singular - specialist în domeniu. Ea pare a fi vag precedată de bogatele investigații ale
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
seară, populația României de către mass-media. Verba volant, scripta manent. Privite retrospectiv, toate aceste "reflecții" peste care toată lumea a trecut cu nonșalanță în momentul în care au fost rostite, chiar sunt în măsură să dea dureri de cap. Radu Paraschivescu împarte tematic perlele tranziției. Domeniile în care se exercită geniul retoric al "comunicatorilor" sunt: administrație, afaceri, finanțe; cultură; dragoste, sex, căsătorie, familie; filozofie și religie; fotbal; justiție și viață socială; media; muzică și texte muzicale; politică; sănătate, medicină, igienă; varii. La fel
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
Gheorghe Grigurcu Ioan Alexandru s-a ivit în peisajul literelor românești al anilor '60 ca un tînăr genialoid, pus pe "fapte mari", reamintindu-ni-l întrucîtva pe Nicolae Labiș. Aceeași tensiune ambițioasă, aceeași mixtură de vitalitate și programare tematică, aceeași poză de teribilism adolescentin nu în temeiul avangardei ci al unui substrat tradițional. Și chiar un limbaj asemănător, notificînd influența imediată a autorului Luptei cu inerția asupra succesorului său. Acesta ține a-și jalona un aspru context biografic, similar
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
o continuă luptă pentru a metamorfoza în "vers și sintaxă" experiența devoratoare a unei subiectivități ale cărei fruntarii, tot mai îndepărtate, semnificau, totodată, o lărgire a propriilor repere, teme, abordări lirice. O trăsătură comună poemelor, de o mare varietate imagistică, tematică, retorică, din volumul Bătrânul Werther, este vastitatea peisajului referențial, savurată de poet ca o emblemă a opulenței vieții. Ioan Flora rezistă cu greu inventarierii exhaustive a lumii materiale, care-l încântă printr-un neistovit spectacol (a se vedea poezia Labirint
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
pentru a nu tulbura ordinea și ierarhia ideilor. Abia dacă putem sesiza, în toate cele 414 pagini ale tezei (în varianta publicată acum în volum), patru-cinci ieșiri din perimetrul medievalității, înspre romantism sau modernitate. Orlando Balaș nu iese din rigorile tematice și stilistice ale subiectului său, nu-și permite extravaganțe de nici un fel, e ca un fel de cavaler teuton îmbrăcat de sus până jos în zalele bibliografiei germanice. Nu-și permite libertăți eseistice latine, pentru că și-a asumat încorsetările subiectului
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
Fapt lăudabil, dar și previzibil, în postcomunism (Geniul de a fi, 1998, Ghicitul în mulțimi, 2000, Cine sunt eu?, 2001, A fi sau a privi, 2005, Spaima de literatură, 2006) se constată o creștere a flexibilității și evidenței unor opțiuni tematice extinse, îndelung clarificate, de ordin istoric, etnic și, mai ales, etic. Dacă poezia, pentru Blandiana, este începutul și sfârșitul literaturii, infernul și paradisul ei, proza ar putea fi doar purgatoriul, o cale de trecere. Proza de ficțiune provine din același
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
Orașul topit și alte povestiri fantastice, 2004), Imitație de coșmar, 1995, vin după o traducere semnificativă (Michel de Ghelderode, Povestiri crepusculare, 1973), foarte posibil determinantă și emulativă, din aceeași epocă a transferului la expresia prozei. Cele patru anotimpuri, 1977, variațiuni tematice și vizionare, configurează un ciclu temporal simbolic. Cele patru anotimpuri, din iarnă până-n toamnă, închid un an, drept metonimie a timpului întreg. În Capela cu fluturi urmărim proiecția într-un fantastic alegoric. Biserica pustie apare ca un semn al sacrului
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
prin deportarea în Bărăgan. Lecția de teatru poate fi citită prin comparație cu Nouăsprezece trandafiri de M. Eliade, prin lumea (totalitară, pseudo-politică), văzută ca vis și ca teatru echivoc, distructiv și constructiv. În fine, în Biserica fantomă, observând o recurență tematică din primul volum de proză ficțională, urmărim insinuarea spiritualului în materialitate, a eternului în tern. Sertarul cu aplauze, 1992, unicul său roman (reeditat de încă trei ori), este mai bine situat în canonul extern (două ediții germane) decât în acela
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
Rodica Bin În ultimii ani Richard Wagner face un slalom foarte curajos între poezie și publicistică, eseistică și roman. Cine i-a citit scrierile recente distinge un traseu tematic comun: pîrtia accidentată a unei actualități se învecinează constant cu valea unui trecut marcat de ideologii și prejudecăți. După volumul de poezie Madonna în oraș, autorul publică romanul cvasi-polițist Miss Bukarest, apoi strălucitul volum de eseuri Cerul gol. Călătorie în
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
de față, teza ar fi demonstarea mitului occidental al multiculturalității, pornind de la povestea de dragoste a două ființe finalmente "incompatibile". Demistificarea utopiei multiculturaliste prinde contururi ceva mai clare pentru cunoscătorii ultimelor două mari volume de eseuri ale lui Wagner. Elemente tematice disparate în cele două scrieri reapar încorporate în discursul romanesc sub forma unor contrapuncte: comentariile scurte, glosele cînd îngăduitoare cu personajele cărții, cînd ironice sau chiar sarcastice, ca într-un "aparteu", conferă romanului un statut aproape scenic și, pe alocuri
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
tipul Best of...(urmate de precizarea decadei: '50, '60, '70, '80). Un soi de trecere în revistă, comentată, a poemelor celor mai reprezentative, grupate în funcție de tematică. De altfel, pe urmele lui George Poulet, Pierre Richard și Jean Starobinski, patriarhii criticii tematice, Ilie Constantin operează "secționări după planuri alese cu grijă pentru a revela în opera studiată aspecte neprevăzute și semnificative" (Charles Mauron). De altfel, la originea acestei cărți a stat o antologie bilingvă (în română și franceză) de poezie românească postbelică
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
realizată de același autor, Carrefour/ Răscruce. Firește, în prezentul volum comentariile autorului se află pe primul plan, dar cititorii vor avea și șansa unor ilustrări de excepție, menite să deschidă apetitul pentru poezia cu adevărat valoroasă. Genul acesta de critică tematică are o vizibilă finalitate didactică. Schimbând ce este de schimbat, prezentările de eșantioane poetice operate de Ilie Constantin seamănă cu faimoasele lecții ale lui Leonard Bernstein de înțelegere a muzicii clasice. Firește, fiind vorba de prezentări tematice, comentariile lui Ilie
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]