1,016 matches
-
neprevăzutul, ci chiar îl și căuta, dar celebritatea sa era restrînsă la anumite cercuri, cunoștințe, prieteni, admiratori, nu se putea spune că el, Șerban Pangratty, era o persoană celebră așa cum liniștit spunea el despre Balbo. Asemenea italianului erau numai cîțiva temerari, să zicem Nansen și Munthe. La care trebuia adăugat, neapărat, Sven Hedin. Adică nu adăugat, ci pus în fruntea listei, dacă era îngăduit să se întocmească o listă cu astfel de oameni. În secret prințul Șerban dorea să-i semene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un sentiment de vinovăție, aflat în relație cu inegalitățile sociale din SUA: „Prototipurile așa de prețioase pentru alb, precum mama și căminul, profesia și familia, care îi oferă siguranță, nu sunt imaginabile pentru milioane de negri, nici măcar în cele mai temerare fantezii; pur și simplu nu există“. Definiția lui Mailer face trimitere la rasismul instituționalizat din societatea americană. Pentru negri, contracultura semnifică o extindere specifică a marginalizării lor apriorice; pentru albi în schimb, este un experiment - „a te transforma în celălalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
cu mâna. Dincolo de nori. Dar, așa ce-va se întâmplă numai alpiniștilor, căci înălțimile nu se cuceresc în pantofi cu tocuri înalte. Aceia sunt buni numai la inundații. Chiar mă și uit la grupul nostru, care este și eterogen și temerar. Trag concluzia că unii, mai ales unele, nu au pus niciodată piciorul pe un munte. Măcar pe un deal. Dar, mă rog, aceasta nu e treaba mea. Nici măcar a lui Hugo, care parcă ar zburda pe lângă noi. În cele din
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
foarte politicos, încearcă să nu abandoneze compania lor, măcar până-n momentul de rămas bun. Dar nu-i chip! Vasilică, nepotul de cinci ani, încearcă să se urce ntr-un copac... era gata-gata să cadă și...Bunicul a ajuns lângă piticul cel temerar. Noroc că l-a prins la vreme, altfel... Epaminonda Apostol și Tinca Pavelescu n-au dat nici o atenție celor întâmplate în preajma lor și-și continuă în voie plimbarea, schimbul de rețete culinare și de impresii diverse. Fără să vrea, le
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
vezi să mori înainte de a-ți face apariția, pentru că pe sârmă trebuie să danseze un mort. Machiat, îmbrăcat într-un costum fastuos, Echilibristul se aventurează în ținuturi pe unde noi nu vom călca niciodată, într-un spațiu unde orice act temerar e îngăduit, într-un loc unde, tocmai pentru că e situat în vecinătatea morții, totul e permis: acesta este și teritoriul actorului, va declara Genet în Scrisori către Roger Blin. Asemănările pot continua: ca și actorul, Echilibristul se adresează celor morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
cotidiene. „Alerg spre Gloria. Iau primul tren, mă desluși Ferdinand Sinidis, continuând să-și strângă rufăria. Vina catastrofei o port întreagă. Gloria nu putea respira înălțată și singură ca floarea reginei, cu petalele plușate, și fragedă chiar în ierbarul alpinistului temerar, îndrăgostit de dânsa. Am greșit în nopțile de insomnie, iscodind-o ca un inchizitor, întins lângă dânsa, pe patul nostru: ... „Gloria, dormi?” începeam întărâtat: țineam să știu dacă vierul s-a tăvălit în așternutul nostru. Poate că-i întind mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În inventarul cărților lui Belogorcev și unele titluri care de asemenea se referă la acest subiect. Cititorul ar mai putea fi interesat de personalitatea „nefericitului Kurt Gerstein“ care apare În finalul povestirii. Acest erou tragic al „Rezistenței“ va lua hotărîrea temerară de a se Înscrie În mișcarea SS, pentru a căuta să saboteze din interior acțiunea de exterminare. „Experiența sa tehnică Îl va ajuta să se integreze la secția de igienă a departamentului sanitar Vafen SS, departament care, În vederea dezinfecției, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și contemporani, în limba germană. Ce satisfacții ți-a adus actul traducerii? Ce insatisfacții? Ce ai pe "șantierul" de traducător? Cât ai fost sprijinit de instituțiile care promovează cultura română în Germania (institutul cultural, Ministerul Culturii etc.) în demersul tău temerar? Ce aștepți de la aceste instituții? Am tradus mult, poate chiar mult prea mult, și am avut multe satisfacții personale. Ba și astăzi mai există acele traduceri în comerț și se vând, nu cu furca de paie, ci ca stropșorul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe colegul nostru. Cu afecțiune și mulțumiri întregii familii Sorea, Ioan Țurcan * Pentru munca intensă necesară, de a strânge între coperțile unei cărți, realizările și neimplirile unei generații - promoția 1952, doresc să-l felicit pe Nicu Sorea, colegul nostru. Această temerara acțiune, este cu atât mai dificilă, cu cat cei care trebuie să participe cu datele lor personale sunt mai mulți. Prin profesie știu ce înseamnă a scrie o carte, la care ai toate datele de bază, dar cred ca este
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
față de dulcea noastră Bucovina, de fapt unde m-am născut și mi-am petrecut copilăria și prima tinerețe. Colegilor noștri care nu mai sunt printre noi le aduc un pios omagiu. Felicitări colegului nostru, Sorea Niculai, care a întreprins această temerara acțiune, realizarea unei cărți depre noi și profesorii noștri de la liceul din Rădăuți Traian Munteanu * Seria întâlnirilor tradiționale, din acest an, a coincis cu apariția cărții „Peste vremi - o istorie a promoției anului 1952. Este o mare bucurie pentru noi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
și ne va face luptători. Dragostea de țară, neam și lege ne va fi stimulentul, iar bătrânii, stâlp de foc călătoriei noastre” ( Muguri vechi și muguri noui, V, 1, 1934, p. 12). Pentru a înțelege mai bine rostul acestei tipărituri temerare, să reținem și o însemnare privind presa literară bucovineană a momentului, făcută în același număr: „Din șapte reviste, câte avea Bucovina asvară, au rămas numai trei: Junimea literară, Făt-Frumos și Orion de la București. Muguri le va ținea isonul” (p. 8
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
tern. Nici o aromă nouă nu însuflețea aerul, iar ea se aventura tot mai departe. Îndepărtându-se, începea să viseze cu ochii deschiși. Era bucătăreasa regală dintr-un mare regat, își închipuia. Acolo, în vreun vechi oraș-port, vânători fără scrupule, aventurieri temerari, flote și armate întregi stăteau la chermul și la comanda ei, era atenți la fiecare ordin, la fiecare capriciu al ei. Și, așezată într-o bucătărie amplă, în fața unui glob enorm, își comanda pe un ton poruncitor proviziile, trimitea după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cere ca nudismul să fie practicat numai în locuri special amenajate. Stilul licentios-sclifosit În Romanul îndrăgostirii de mama (Mentor Macro, București, 2005), Adrian Georgescu încearcă să reconstituie, căzut parcă în transă, momentul în care a fost procreat. Este o încercare temerară (din punct de vedere literar), de aceeași natură cu „amintirile din uter“ incluse în romanul Orbitor al lui Mircea Cărtărescu. Autorul joacă deci la miză (artistică) mare, dar, din nefericire, mijloacele de care dispune sunt modeste. Drept urmare, ceea ce putea fi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Întorși schilodiți din luptele sângeroase Împotriva gherilei din Aceh erau tratați În marele spital militar de lângă Koningsplein, rămas pentru cei din Weltevreden drept amintire a ceea ce fusese cu adevărat prezența lor În Indiile Orientale. Dacă pe atunci erau și tineri temerari, pentru care cel mai mare dușman În Indii era plictiseala, nu e mai puțin adevărat că se și putea muri În nenumărate chipuri În Indii. Moartea pândea din umbră, adesea bine ascunsă. Pentru un european, singurul drum posibil era cel
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Un făptaș în serie, pe care nici o pedeapsă nu îl poate speria. Câtă vreme am fost un catolic credincios - trecerea la necredință a fost treptată -, penisul meu s-a afirmat drept inepuizabil obiect de spovedanie. El îmi inspira cele mai temerare păcate. Desfrâu cu îngeri. Până și o oaie virgină i-a devenit accesibilă. Făcutele și nefăcutele lui îi provocau uimire până și confesorului meu, părintele Wiehnke, cel pentru a cărui ureche nimic din ce e omenesc nu era străin. Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un ghem. Am vorbit fără pauză și probabil cu cuvinte mari despre autoportretele lui Dürer, despre Altarul de la Isenheim și despre Miracolele Sfântului Marcu al lui Tintoretto, lăudând căderea apostolului, de sus în jos, ca pe un exemplu de perspectivă temerară. Când, după salturi încrucișate prin lumea de imagini sintetizată în trei volume, întreaga știință pe care o acumulaseme era epuizată și când numai Caravaggio, ca geniu ucigaș, îmi mai prilejuia observații îndrăznețe, viitorul absolvent al unei școli de iuncări s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am evocat nechibzuința cu care m-am eliberat din strâmtoarea cartierului general de avarie al familiei, care acum trebuia să mai facă loc și pentru cearta nesfârșită dintre tată și fiu, fără să percep acest pas ca pe un act temerar. Astfel s-a terminat un scurt turneu din cauza căruia sufereau cu toții, mai ales „odorul tatii“, sora mea Waltraut, pe care, întorcându-mă acum cu fața spre trecut, o văd drăguță, veselă până la absurd și aparent lipsită de nevoi interioare. Gropițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
din romanul meu Ani de câine la Cordes, în Kiel, în ziua următoare m-am întâlnit cu Lilli Kröhnert și cu soțul ei, scăpat și el cu viață în Flensburg. Fuma în continuare și, când i-am mulțumit pentru felul temerar în care m-a inițiat în materie de artă, a zâmbit. O, dacă ar fi fost totuși alături de mine cu ochiul ei critic atunci când eu, nefumătorul, desenam cu plumb moale pe sub castani bătrâni care tușeau întruna și pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cursul căreia poeziile atașate mapei depuse pentru admitere i-au stârnit un interes deosebit profesorului Gonda. El a lăudat câteva lucruri din ciclul stâlpnicului și a citat mai multe metafore genitivale, pe care le-a apreciat „ca îndrăznețe, chiar deosebit de temerare“, ceea ce mi-a fost penibil, deoarece credeam că am depășit această manieră de imagerie lirică. Din observațiile ironice ale celorlalți profesori s-a putut deduce că, în urmă cu câțiva ani, Gonda scrisese și chiar publicase un roman. În plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de la care am învățat deschiderea spre lume. Fiicei mele - Mariana, nepotului meu - Cosmin, și celor trei vlăstare ale sale care, peste ani, își vor aminti de mine. e câtva timp gândul mă poartă de a mai face încă o încercare temerară. Gândul acesta, din dorința de a deveni faptă, m-a așezat frumușel la masa de lucru și m-a îndemnat să scriu. Nu știu cum mă voi descurca, dar odată pornit la lucru, va trebui să insist pentru materializarea gândului inițial. Material
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
elogioase și comentarii pe marginea cărții profesorii: Serghei Coloșenco, redactor, Felicia Soloviev, Elena Popoiu, ziarista Luminița Moldovanu de la Adevărul de Vaslui. S-a adresat apoi asistenței autorul, profesorul nonagenar Alexandru Mânăstireanu, care a vorbit cu emoție și emoționant despre motivația temerarului său debut literar la 90 de ani și a evocat faptele și momentele trăite, care constituie substanța cărții: o carte având ca pariu sinceritatea și ca atu buna credință. *** Profesorul Alexandru Mânăstireanu, “Călător... prin vâltoarea vremii” Spovedanie, mărturisire, mărturie, ori
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în când, de tentații canine prin excelență. Și acestea sunt clipele în care geniul lui Milou (geniu care îl exclude din galeria plicticoasă a eroilor ortografiați cu majusculă) este umbrit de pornirea către urmărirea dezordonată de pisici sau de incursiunile, temerare, în băcănii sau muzee de științe naturale, în căutarea propriului Graal, osul uriaș și zemos la care nu încetează să viseze. De aici, o dimensiune specială ce evocă grația bufă a comediilor mute, cele care propun nu doar strălucirea personajelor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care nu încetează să lumineze, ca dintr-un sipet al comorii lui Rackham cel Roșu. Un post-scriptum - doi ani de vacanță (Jo, Zette et Jocko) Să ne imaginăm, pentru o clipă, că locul lui Milou este luat de doi frați temerari, un băiat, Jo, alături de sora lui mai mică, Zette. Și să ne închipuim, prin același joc al imaginației, că rolul de companion curajos și buf al lui Milou este acordat unui simpatic cimpanzeu, Jocko, o ființă înzestrată cu același apetit
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o parte, și distopia unui univers populat de fantoșe vidate de conținut, asemeni unor cochilii goale, pe de altă parte, alegerea este lipsită de ambiguitate. Căutările lui Blake și Mortimer sunt destinate nu doar elucidării misterulului, aparent insondabil, al acțiunilor temerare ale criminalului ce poartă misterioasa marcă galbenă, dar și apărării acestui viitor al lumii din care programarea robotică și servitutea cibernetică au fost eliminate. Acțiunea trepidantă ascunde, previzibil, o fabulă a cărei morală trimite la profilul originar al Pământului locuit
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Sylvia din captivitatea în care o plasează suveranul acestui regat misterios. În cele din urmă, utopia lui Jacobs își atinge punctul culminant. Geniul solar al lui Marduk oferă omenirii șansa unei vieți luminate de știință. Răul este evacuat, prin acțiunea temerară a călătorilor din Norlandia. Happy-end-ul istoriei lui Edgar P. Jacobs este debutul sfârșitului istoriei înseși. Terango și pământul Luc Orient, seria realizată de Greg-Paape, corespunde, în spațiul european al prozei belgo-franceze, ciclului lui Flash Gordon. Dar textele apărute serializat în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]