3,283 matches
-
încercat să lupte în mod hotărât cu singura ei armă nobilă - credința -, așa cum ar fi fost de așteptat până acum... Hidră plină de furie și venin a momentului, ce mușcă nemilos și constant din fiece felie de viață a lumii, temnița plină de obscenități, unde se zbate aidoma tuturor celorlalte veacuri compromise ale timpului teluric și cel de-al XXI-lea secol postcristic aflat abia la răsăritul lui - un ev care alungă pe toate căile posibile Lumina -, nu se poate spune
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
țiganul, se pricepe să facă dintr-un ban, doi, dintr-o materie iformă „icre de aur în linguri și pe cârlige” „Din copaie/ A tras cu mâna de-a dreptul/ O vâlvătaie/ Care i-a luminat fața și pieptul.” Pensionarii temniței au firi contradictorii, un aliaj ciudat care unește frumusețea și oroarea din ființa lor. Trupurile lor murdare au o perfecție suavă, parfumată și de o natură fabuloasă. Fătălăul, Adonysul Văcăreștilor,(G. Călinescu) e un personaj mitic, ieșit din împreunarea unei
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
membru în echipele de cercetare ale lui Dimitrie Gusti, după ce este hirotonit preot, în anul 1938, ia parte la campania de eliberare a Basarabiei. Cade prizonier la sovietici și de atunci își va începe lunga drumeție prin gulaguri. Atlet al temnițelor în URSS (probabil tot acel URSS feeric și blând, despre care dau mărturie câțiva scriitori mai mult sau mai puțin tineri, de la noi sau de aiurea), vreme de șase ani “vizitează” obiective de înalt interes turistic precum lagărele de la Astrahan
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
și peren. 2. - Este cunoscut faptul că dumneavoastră aveți nenumărate studii consacrate vieților marilor duhovnici ortodocși români, mai ales cu privire la suferințele îndurate de ei în perioada comunistă. De altfel, s-ar putea spune că acești duhovnici, ca și mărturisitorii din temnițele comuniste românești, au alcătuit adevăratul nucleu de rezistență morală și spirituală într-o perioadă în care se dorea ca omul să fie privat de valorile și virtuțile creștine. Care dintre duhovnicii pe care i-ati studiat v-a impresionat cel
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
nostrum, românesc, fiecare dintre ei având, marcând și impresionând, într-un mod cu totul aparte, cu și prin viața, suferințele, chinurile, umilințele, torturile și caznele de care au avut parte și la care au fost supuși, în perioada totalitără, în temnițele comuniste de la noi. Astfel încât, pentru a nu greși ori a împieta memoria, cinsitrea, recunoștința sau prețuirea ori admirația fațe de oricare dintre ei, nu îl voi remarca, reține sau exemplifica ori aprecia numai pe unul ci îi voi aminti, evoca
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
a intra în legătură cu Dumnezeu, omul supus experienței comuniste și, îndeosebi, celei din închisoarea comunistă, riscă să se dezintegreze ca persoană umană. A vorbi despre dimnsiunea spirituală a universului carceral al României comuniste este o necesitate morală. Mărturisitorii, martirii și mucenicii temnițelor comuniste, inclusiv membrii grupării spirituale și duhovnicești ai „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, trebuie să funționeze pentru noi, cei de astăzi ca modele, ca repere morale, în caz contrar cunoșterea experienței lor ar rămâne doar la nivel rațional
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
toate eforturile făcute: "Mările tale m-au strivit între ape/ Și m-au aruncat într-o lume nepământeană,/ Am cutreierat pustiuri și zări,/ Având drept călăuză Fata Morgană.// M-au rănit de moarte piscurile/ Și m-au ținut într-o temniță de tăciune, / Am înfruntat frigul și noaptea,/ Având alături/ Un înger dintr-o altă dimensiune." (Coloana de calcar). Legile universale își spun cuvântul: “Am vrut să trecem puntea spre hăul abisal,/ Să regăsim comoara ascunsă între stânci;/ Am devenit cu
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
cotidiene, incesturi regale, mirene, clerico-monahale, sisteme pseudo-filosofice, doctrine marxiste, leniniste, staliniste, nihiliste, forțe oculte, masonerii, Internaționale, plenare, soviete, comisariate, infailibilități pontificale, sionismo-rabinice, uniatisme, iredentisme, cămătării, cabareturi, prostituție civică, politică, case de lux, case de toleranță, homoxesualitate și pedofilie clerico-mireană, închisori, temnițe, torturi, înscenări, anchete, supravegheri, gulaguri, crime de castă, omoruri de clan, ucideri dinastice, suprimări ecumenice, genociduri politice, pogromuri, globalizări, panerezii, neoschisme, sindicalisme, mondialisme, neolibertăți, comunitarisme, neoliberalisme, etc. Toate aceste înfruntări, înfumurări, confruntări, tulburări, calamități, agonii, crize, nedreptăți, exploatări, mândrii, neajunsuri
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
decor stradal galant, o mare gură care înghite buget pentru multe instalații refolosibile, din anii trecuți. Va sosi cu lumini, bucurii, colinde și mari inegalități. Ce mulți români nu vor avea un cozonac, ce mulți români vor fi singuri, în temnițe, sau bolnavi, îmbrăcați în haine necălduroase, fără jar sub plite, fără case, fără noroc... sleiți... descurajați...! Sosește Crăciunul și zace în pușcărie un om bun cu sărmanii. Dincolo de uși de fier, zăvorâte și sub ocnițe cu grătare suferă sub crucea
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
oamenilor se oprește la gratiile pușcăriei. Sosește Crăciunul și Gigi Becali varsă lacrimi după gratii, iar în afara celulei osândei, lumea nu-l acuză, nu-i găsește vină care să biruie peste binele pe care l-a făcut condamnatul. Și atunci, temnița este în exteriorul societății? Și atunci, pe ce scenă joacă libertatea, derutată între sabie și aplauze?! Cucerirea libertății în România de azi nu decurge din fapte bune, așadar! Întregul tablou al societății românești contemporane edifică binelui răstigniri, crucificări, anchete la
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
Această zi era menită să le adâncească și mai mult durerea din suflet, fiind și Praznicul Adormirii Maicii Domnului, dar și ziua onomastică a voievodului, care împlinea 60 de ani. Astfel, Brâncoveanu, împreună cu toate rudeniile lui, au fost scoși din temniță, numai în cămăși, cu capetele descoperite, și purtați în lanțuri pe ulițele Constantinopolului, ca niște făcători de rele. spre locul de execuție Ialy-Kioșc, din apropierea marelui serai. de față erau, pe lângă șirurile de ieniceri și mulțimea de popor îngrozită, și sultanul
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
ginerele său, asemenea tâlharilor de rând, pe străzile Istanbulului. Calvarul începuse cu șase luni înainte când, în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale. În Vinerea Mare porni, escortat de o gardă turcească, către Istanbul, unde, odată ajuns, fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
înainte când, în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale. În Vinerea Mare porni, escortat de o gardă turcească, către Istanbul, unde, odată ajuns, fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
o cruce din bentiță tricoloră. Eu cred, Doamne, că așa cum sunt de harnic eu, românul, să îi imit pe toți, am fost, de data asta, original: nu te-am crucificat. Te-am zidit de viu în Biserică. În loc de geam la temniță, ți-am pus o coroniță de brad cu giurgiuvele tricolore, să îmi privesc printre ele viitorul Rege, încă întemnițat. 16 ianuarie 2003 Referință Bibliografică: IISUS IN CELULĂ / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol parcă e temnița zidită între zi și noapte *** punți de lumini pe-o firavă frunză ... Pictură: Maia Martin Referință Bibliografică: timiditate / Maria Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Oprea : Toate
TIMIDITATE de MARIA OPREA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351768_a_353097]
-
azi și nici mâine și n-avem nici ieri. Mi-e-o silă imensă de cei ce-au promis bunăstare Sătui de minciună, ai mei sunt mereu oropsiți Blesteme-nfocate rostesc și se uită spre soare De-a pururi să zaceți în temniți, sunteți ipocriți! Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de scârbiți de minciună Poate știm să zâmbim...de scăpăm de potăi însetate De averi și de glorii, 'nghiți-i-ar țărâna străbună! Referință Bibliografică: Sătui de
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
de gând?! Să-l împușc, altceva ce-aș putea să-i fac? - Eu sunt de părere c-ar fi mai bine să-l dai pe mâna legii. S-ar putea să ai mari neplăceri și să ajungi din nou în temniță, asta în cel mai fericit caz. Însă dacă vei avea nenorocul să încapi pe mâna unui judecător necruțător, s-ar putea să fii condamnat la moarte. - Pe mâna legii? Pentru nimic în lume. Dinte pentru dinte, eu asta știu. Nu
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică....» 16 Mai 2013, am participat în municipiul Galați la Simpozionul dedicat (de către Biserica Ortodoxă Română), anului jubiliar al Sfinților Împărați Constantin
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
în contextul revizuirii Constituției... ». 08 - 09 Noiembrie 2013, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XIX - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu referatul intitulat: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... ». Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
acesta să ajungă din nou în beciurile fortăreței și de acolo... pe cruce. Iar faptul că eșuase în tentativa de a-l salva pe Iisus îl făcu pe Ponțiu Pilat să-l dorească pe Baraba cât mai curând înapoi în temniță și hotărî în chiar după amiaza acelei zile să pună un om de foarte mare încredere pe urmele lui pentru a-i ști orice mișcare pentru ca la momentul potrivit să-l aresteze din nou. Ponțiu Pilat însă mai avea un
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
spuse în sine că aceasta fusese doar voința zeilor care îi dăduseră un răgaz acestuia și nimic mai mult. În fond, Baraba nu a participat cu nimic la propria sa eliberare”, realiză Pilat. ,, Și-a așteptat moartea cu resemnare în temniță, dar iată că zeița Fortuna i-a oferit acestuia o șansă nesperată trimițându-l la moarte pe cel numit Iisus, în locul său”. ,,Trebuie că Nemesis cea răzbunatoare își ia partea ei de la Fortuna cea aducătoare de noroc.” mai gândi procuratorul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
dădu de urmă tuturor și îi atacă chiar în acea noapte. Dintre toți, doar ei trei căzuseră în plasa întinsă de romani, iar mulți își găsiră sfârșitul în ascuțișul săbiilor romane. Fuseseră legați în lanțuri toți trei și duși în temniță în Cezareea Palestinei unde romanii îi puseră imediat la chinuri pentru a afla averile și ascunzătorile cetei. Ceilalați, puținii care scăpaseră din ambuscadă, știau că se terminase. Părăsiră ascunzătorile luând în grabă cât puteau duce și încercară fiecare în parte
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
cu seferințe grele, dar în același timp cu o companie de elită: Părinții Benedict Ghiuș, Grigorie Băbuș, Sofian Boghiu, Dosoftei Moraru, Tit Moldovan, Felix Dubneac, vestitul profesor Tudor Popescu, omul de cultură Petre Pandrea și alții. Condamnat la 18 ani temniță grea, lucrează până în anul 1964, când la 31 iulie este eliberat cu prilejul grațierii generale a deținuților politici. De acum înainte începe lungul pelerinaj al ierodiaconului Roman Braga prin toată țara, cunoscut fiind de toți dar și izgonit fiind de către
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
în aceste vremuri, ca un omagiu și un prinos de cinstire și de recunoștință, tocmai acum la împlinirea a patru ani de la mutarea în veșnicele lăcașuri a Părintelui Calciu Dumitreasa - cela care a făcut parte „din generația destinată nu doar temniței, dar și sinistrei reeducări de la Pitești, puse pe cale și dirijate de tot ceea ce comunismul avea mai abject. Una era să petreci ani grei de închisoare laolaltă cu camarazii aceleiași suferințe, și chiar luni de tăcută recluziune într-o celulă izolată
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele „cruciadei roșii”!... Altfel spus, deprinderea persoanei în lupta duhovnicească, parcurgând toate treptele ascezei creștine, în cadrul războiului nevăzut și văzut în care au fost angrenați acești slujitori ai lui Iisus Hristos și iubitori ai aproapelui, duce la o asemenea analiză ce
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]