1,541 matches
-
pic. A ieșit peste câteva momente îmbrăcată într-un halat alb și ținând în mână o trusă destul de încăpătoare, un fel de geantă specială. Hai, băiete! Hai! Și am pornit spre casă vioi, în goana și exuberanța copilăriei inconștiente, dar temperat de virtuțile diamantine ale unei gândiri sapiențiale ajunsă la vârsta de aur a senectuții. Mergi mai încet, măi copile, că eu nu mai am anii tăi. Și uite, am și geanta asta destul de grea. Lasă că vom ajunge la timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ajungă jos, în oraș. Ideea lui mi se pare extraordinară, mă bucur ca un copil ce sunt sau ce eram: -Truman, Truman, ești grozav, ești un prieten formidabil! exclam eu țopăind și sar să-l îmbrățișez pe condor. El îmi temperează elanul: -Să ne păstrăm calmul, îmi cere cu o gravitate care nu-l prinde. Mă ia cu el și mergem în locul unde are cunoștință că se găsesc cadavrele îngerilor înfrânți în luptă. Zărim trupul inert al unei asemenea făpturi sosite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de adevăruri solide la care am ajuns, după aceea, și constituie totuși un univers artificial căruia mă supun ca unei legislații. Cred că am dat o bună folosire vieții, însă doar conform acestei legislații. Întrebările de altă dată le-am temperat, reveriile le-am controlat. Poate că, lăsându-mă în voia lor, aș fi înțeles viața în alt fel, mai aproape de esențele sale. Mi-am trasat convingerile în contactul cu o anumită cazuistică (este cazul multor generații de medici). Dar am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ar fi o lipsă de curaj din partea ambelor părți; medicul nu are curajul de a ieși din carapacea sa profesională (ifosele unei caste străvechi), iar bolnavul nu-și mai permite să-și dea pe față boala în întregul ei, fiind temperat de medicamente mai eficiente, oarecum "educative". Adevărul este că astăzi nici psihiatrii, nici bolnavii nu mai sunt destul de nebuni. * Paradoxal adevăr, real impas. Orice încercare de a te apropia de bolnav nu este numai un simplu act de umanitate. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fiul unui politician, fost prefect al județului, am crezut că este de datoria noastră să ne înscriem la școala evreiască. Nu am fost primiți, bineînțeles; domnul Țoler, directorul acestei școli, prezentându-se la părinții noștri, a reușit, împreună cu ei, să tempereze avântul nostru civic. Nu știu cum însă, s-a aflat această întâmplare și, după două zile, un ziar din capitală a prezentat cazul "revoltător, de corupere a doi minori", cerând ca părinții noștri să fie destituiți ca "infami cultivatori de vipere antinaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
primi toamna ca pe un eveniment psihic, mai mult decât ca pe un fapt climateric. Există, știu, o cronologie a sentimentelor, de care văd că nu ascult. Legea pe care o încalc pretinde vârstelor o acomodare, una trebuind să-și tempereze simțirile, alta să și le exalte. Dar dintre abaterile de la această regulă, bătrânul tânăr este mai puțin antipatic decât tânărul bătrân. Probabil că e un argument oarecum artificial, dar nu am altul. Până una alta e început de toamnă, lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
joc este atras și dl Miron Mitrea, acuzat de dl Băsescu de matrapazlâcuri lucrative. Firește, om cu mare doxă, dl Mitrea îl dă în gât pe marinarul naufragiat la primărie. Asta tocmai când României i se atrage atenția să-și tempereze recordurile înregistrate în materie de corupție, dacă vrea să fie acceptată în structuri euro-atlantice. Ne-am mai dumiri și cu privire la prestația atât de lăudată a dlui Mircea Geoană. Renunțând la discursul echilibrat care îi este caracteristic și adoptând un limbaj
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
minte discuțiile cu el despre cum îl citise Adorno pe frustratul, melancolicul danez. Câțiva ani am împărțit unul dintre birourile unei reviste literare. Continuam să vorbim despre cărți, dar politicul devenise deja subiectul preferat. Multă vreme a încercat să mă tempereze, să-mi arate și partea plină a sticlei - părțile acceptabile ale unui sistem pe care eu unul începusem să-l detest „prea în gura mare”. După excluderea mea din acel „colectiv redacțional”, avea să-mi reproșeze că nu l-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
țarul care a încercat să modifice din temelii perspectiva rușilor față de occidentali, „rezidenții străini erau obligați să locuiască doar în Cartierul german, cartier numit astfel”, notează cu umor Taplin, „pentru că în Rusia, pe atunci, toți europenii erau considerați germani”. Idila temperată între eforturile inițiate de țarul luminat și Occidentul spre care se hotărâse să deschidă ferestrele supușilor săi avea să aibă un sfârșit pe care Taplin îl marchează cu exactitate „Când, în secolul XIX, confruntarea între absolutismul țarist și idealurile politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ar fi o candidată mai potrivită?”. Răspund că am o părere călduță, iar în cazul bursei respective nu am nici o îndoială că dl Mihăilescu ar fi un candidat mult mai potrivit. Dar, adaug, în alte situații, indiferent de entuziasmul meu temperat față de calitățile dnei Mungiu, evident că Domnia sa ar fi o candidată mult mai potrivită decât dl Mihăilescu. Conversația se termină în coadă de pește. Evident, dl Dan C. Mihăilescu nu a primit bursa. Habar nu am dacă ea a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Evul Mediu a fost o vreme în care domneau atîția sfinți iluștri cîte tronuri de suverani existau în Europa, în ochii cărora a fi fiu și cinstitor al Bisericii era cea mai frumoasă slavă; și care știau și puteau să tempereze puterea, în sine fioroasă, cu grija pentru Evanghelia pe care o sorbeau cu abnegație de pe buzele Episcopilor ce reprezentau echitatea legilor și pietatea devotată în guvernare. Acesta era un studiu asiduu și o ocupație pentru întreaga viață. Dar acest lucru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
unde era vorba de un drept rigid și strict, nici o parte nu putea să se servească de plebea creștină în alegerea Episcopilor, căci numai cunoașterea și caritatea stăpîneau exercitarea dreptului pe care guvernatorii Bisericii îl primiseră de la Cristos și îl temperau, îndulcind orice duritate; de aceea nu hotărau nimic la voia întîmplării acei cunoscători prelați, nimic în taină, nimic de unii singuri; țineau seama de învățătura lui Cristos însuși, de mărturiile și sfaturile celorlalți și considerau că sfatul cel mai bun
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mamei sale, nemuritoare, și împreună cu ea să se dezvolte într-un progres infinit într-o nouă și necunoscută civilizație. Dar slava, care printr-o astfel de lucrare trebuia să ajungă la elementul divin al Bisericii lui Cristos, trebuia să fie temperată și aproape contrabalansată de umilința pe care elementul uman al aceleiași Bisericii i l-a fost încredințat, pentru ca tot binele să-i fie atribuit lui Dumnezeu și lui Cristos și nu omului. Atunci cînd Dumnezeu a îngăduit ca barbarii cuceritori
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-lea, în edictul prin care modifică un canon al Conciliul al V-lea de la Paris, ut si persona condigna fuerit, per ordinationem principis ordinetur. Astfel de maniere se găsesc în mai orice pagină din vremea respectivă. 187 Iată cum era temperat Praeceptul de Episcopatu al regilor franci, după formula păstrată de Marculf: Cognovimus Antistitem illum ab hac luce migrasse, ob cujus successorem sollicitudinem congruam una cum Pontificibus (vel proceribus nostris) plenius tractantes, decrevimus illustri viro illi Pontificalem in ipsa urbe committere
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Făcându-mi loc, ca în orice aglomerație ce se respectă, destul de neelegant, spre scena tronului zeiței, am fost stopat la timp - din fericire pentru nefericitul de mine! - de acel sahaja yoghin care, într-o engleză perfectă și seacă, m-a temperat: - Nu cred că este cel mai potrivit moment pentru a O fotografia pe Shri Mataji! Am înțepenit locului! Mă aflam într-o mare de sahaja yoghini cu fețele transfigurate de măreția momentului, cu mâinile întinse spre scenă, iar eu... Mi-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
îndemn și o pledoarie pentru cercetarea și aprofundarea vieții (și operei) lui Eminescu, în parametrii normalității actului critic, arătând astfel calea de apropiere a cititorului de azi de personalitatea, de netăgăduit, a scriitorului genial de acum aproape două secole. Pasiunea temperată cu care Dan C. Mihăilescu revelează romanul de iubire ce stă închis în corespondența dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle, evidențiind firescul legăturilor lor umane, făcând din acest eseu o demonstrație de rafinament și inteligență analitică. ROMANUL MITULUI EMINESCU (Florina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
post-mortem cu „Mihai Viteazul“ și [i-a fost] nemurită memoria, cu numele său dat unei străzi. Dumnezeu să-i ușureze păcatele! BACĂUL DIN 1916-1917 L-AM TRĂIT PE STRADA LECA, GHEtoul cu case mărunte, cu școli de rugăciune, cu ovreicuțe tempera mentale care mieunau ca pisicile când le sărutam pe după butoaiele cu murături din prăvălia lui taică-său [sic!], misitul de vinuri Waldman; și cu ovrei Înțelepți ca din Biblie, cum era Schwartz, croitorul, hebraist și talmudist, tatăl plutonierului Sfarț (cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se zice „călu găresc“ sau „grădinăresc“. Mai rămânând să dăm aci citire câtorva specialități, cum li se spune, pre cum tuslamaua, căreia nu știu de ce i-o fi zicând „regală“, din muche de burtă, din mură și călcâi de vacă, temperată În excesiva ei suculență cu lămâie stoarsă deasupra, cu mujdei de usturoi, cu ceva piper și ardei iute, formulă supe rioară tuslamalei tripes à la mode de Caën, așa cum se servește, cu o sticlă de cidru alături, la Pharamond, În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-o găsească vinovată fără să analizeze și să afle adevărul. Alin își va da seama că o mamă este îndeajuns de pedepsită atunci când nu își poate vedea copiii. Carlina își puse o mână la zona inimii încercând s-o tempereze pentru a nu intra în panică, iar cu cealaltă mână își apăsă stomacul care se răzvrătea. După ce se îmbrățișaseră și se mai liniștiseră fiecare, Alin zise cu o voce domoală ce nu părea a lui: - Lasă mamă, poate asta va
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
codru, tot de frica turcilor, un negustor hapsân snopește în bătaie și înjugă la căruță un cioban ai cărui câini îi sfâșiaseră pantalonii. Ciobanul se răzbună, denunțându-l pe bătăuș unui turc înarmat și cerându-i capul. Turcul încearcă să tempereze mânia ciobanului. Nereușind, îi împlinește cererea: „Iataganul pe care turcul îl ținea încremenit în soare căzu cu șuier pe gâtul lui Iordache și, cu căpățâna lui cu tot, răsună de pământ.” Pofta de înavuțire generează și conflictul povestirii fantastice Moara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Dorohoi a protejat pe soldații evrei din regiment de argresiunea grănicerilor conduși de cpt.Teohari. De asemenea, locotenentul Petroșanu a avut misiunea de a-i urmări pe grănicerii conduși de cpt.Teohari, care înaintau spre Ițcani și de a-i tempera să nu mai comită crime și jafuri. Violențele și crimele săvârșite de soldații români în retragere prin orașul Dorohoi nu au avut un caracter premeditat, organizat, acestea au fost expresii exagerate ale unor accese de furie, amplificate de dorința de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi, afectate au fost prăvăliile evreiești din centrul orașului, incluzând străzile: Nu au lipsit abuzurile legionarilor pe seama evreilor în orașul Dorohoi, dar acțiunile lor au fost temperate de faptul că prefectul Barbu Stroici, deși era legionar nu încuraja acțiunile violente, iar căpitan Nicolae Munteanu, șeful poliției Dorohoi nu era legionar. Au fost situații când legionarii arestau evrei și le luau banii, iar apoi îi eliberau, dar fenomenul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Informații Externe (D.I.E.). În lunile mai și septembrie, conform unor dispoziții exprese de la conducerea de partid și de stat, Direcția de Protocol a M.A.E. trebuia să organizeze vizite de documentare cu șefii misiunilor diplomatice din București, menite să tempereze aprecierile că autoritățile române procedau la o distrugere sistematică a satului românesc, să convingă pe "cârcotași" că se efectuau doar lucrări de sistematizare ale satelor și comunelor. Prima din aceste "excursii oficiale" a fost organizată în localități din județele situate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
recalcitranți sau numai greoi, alții - dimpotrivă - animați de un zel admirabil și ispitiți să sară etapele. Profesorul trebuia deci să manifeste tact și suplețe, să dozeze cu abilitate ritmul fără a pierde din vedere ținta, să încurajeze silința și să tempereze nerăbdarea. O formulă oportună se va dovedi, de la un timp încolo, împărțirea școlarilor în două clase: „începători“ - cititorii Curierului românesc - și „avansați“ - cei ai Curierului de ambe sexe. Deviza lui Heliade în acești ani, „Grăbește-te cu încetul!“ (pe care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
troian? Oricum am lua-o, ele sunt o elocventă mărturie a timpului, produse tipice ale epocii de tranziție, agenți ai trecerii de la vechi la nou. Un întreg peisaj social, cu conflictele care îl divizau și cu eforturile de a le tempera, se lasă ghicit în înfățișarea lor, echivalent tipografic al costumelor „ruso-turce“, al neologismelor „franco elene“ și al atâtor alte amfibii care prosperă în aceeași perioadă. Dar însușirea supremă a acestor litere mi se pare totuși alta: prin figura lor năstrușnică
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]