2,516 matches
-
politic. În loc de articol-program, în primul număr apare o Întâmpinare de Tudor Arghezi, în care poetul spune, între altele, că „Ziarismul e un gen ca teatrul. Ochiul, gândul, toate funcțiunile de intelect și sufletești ale ziaristului se împrumută, într-un singur tempo complex, din intuiție și sinteză.” De altfel, în 1937 Arghezi va continua să scrie aici o serie de tablete, compuse în maniera sa metaforică și percutantă: Vatra arsă, Tinerețe și țărână, Stilul Brobdignac, Mehr Luft, Scadența, Arthur Rimbaud, George Enescu
POPULARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288973_a_290302]
-
Română”, „Cercetări istorice”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Calendarul ziarului «Universul»”, „Datina” (Craiova), „Dimineața” (Cernăuți), „Făt-Frumos”, „Floarea de foc”, „Glasul Bisericii”, „Junimea literară”, „Limba română”, „Lumea românească”, „Neamul românesc”, „Opinia” (Iași), „Pradă gândului”, „Revista arhivelor”, „Revista de pedagogie”, „Secolul”, „Școala vremii”, „Tempo” ș.a. Între 1944 și 1960 i s-a interzis să publice. A reușit, totuși, să dea tiparului numeroase articole nesemnate sau sub inițiale. A folosit și pseudonimul Ciluna Căluci. Debutează încă din anii studenției în paginile revistei „Cercetări istorice” (1926
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
conturul Americii, profilul unui nud și al unui topor. Altă categorie de povestiri se ocupă, fără a exclude filonul detectivistic, de tema adiacentă a terorismului „de culise”, concretizat în episoade cu aventuri „la cabană”, ca în Narațiuni detective într-un tempo clasic, monoton (1978). Incluse în colecții populare, adresate atât tinerilor - „Cutezătorii” (Frumusețea pietrei nevăzute, 1965, Aventură și contraaventură, 1966), cât și adulților - „Scorpionul” (Strania poveste a „Marelui Joc”, 1982), „Aventura” (Chirie pentru speranță, 1968, Înotătorul rănit, 1969, Speranță pentru Marele
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
Blondul împotriva umbrei sale, București, 1973; Norii de diamant, Cluj-Napoca, 1974; Speranță pentru Marele Vis, București, 1975; Comoara locotenentului Balica, București, 1975; O meserie de premiant, Cluj-Napoca, 1977; Când moare inamicul cel mai bun, București, 1977; Narațiuni detective într-un tempo clasic, monoton, București, 1978; La Goulue dansează cu Chocolat, Cluj-Napoca, 1979; Speranță pentru speranță, București, 1980; Strania poveste a „Marelui Joc”, Cluj-Napoca, 1982; Legenda cavalerilor absenți, Cluj-Napoca, 1984; Balada căpitanului Haag, București, 1984; Orhidee pentru Marifelis, Cluj-Napoca, 1986; Curbura dublă
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
sociale, fie la orice alt tip de câmp social) posedă puterea de a determina producția de generații diferite, transformând modurile de generație și determinând organizarea biografiilor individuale și agregarea acestor biografii În clase de biografii orchestrate și ritmate după același tempo (Bourdieu, 1980, 104). „Conflictele de generație nu opun niciodată clase de vârstă separate prin proprietăți de natură, ci prin habitusuri produse de moduri de generație diferite, respectiv de condiții de existență care, impunând definiții diferite ale imposibilului, posibilului și probabilului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mecanica schimbului de replici purgate de sensuri, „vidul” se încercănează de angoasă. Un episod aparte în scrisul de autor dramatic al lui O. a fost montajul Împărăția Ozanei, după Ion Creangă, „spectacol de cuvânt, sunet și imagine”. Demarând într-un tempo poematic, o scriere precum romanul L’Homme à la balafre (1999) avansează într-un continuu balans între trecut, într-o înfrigurată căutare a „timpului pierdut” („redécouvrir le temps perdu”), și un prezent în care, pe neașteptate, pătrund „fantasme” din anii
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
artistice și acrobatice pe bârnă. Obiectivele acestui program de exerciții specifice pentru dezvoltarea echilibrului sunt: formarea unei ținute corecte și acomodarea cu bârna; învățarea tehnicii corecte a elementelor de echilibru la bârnă cu următoarele caracteristici: amplitudine, expresie artistică, ritmt și tempo în execuție; îmbunătățirea liniei metodice în predarea elementelor tehnice; capacitatea de armonizare și dirijare a mișcărilor complexe; siguranță în deplasarea corpului și preczie în executarea mișcărilor cu o complexitate mai mare. Material și metodă Bârna este un aparat de echilibru
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
abstractă (pentru a contracara arta „cu tendință” din Occident, influențată de realismul socialist), concerte și festivaluri de muzică modernă (s-a vorbit chiar de un „război al festivalurilor”), publica o serie de reviste prestigioase, de la Der Monat, deja amintită, la Tempo presente, Preuves, Science and Freedom (Marea Britanie), Quadrant (Australia), Quest (India) și altele; cea mai influentă publicație a fost probabil Encounter, scoasă la Londra de Spender și Kristol. S-a aflat cu timpul că și alte periodice erau susținute, cel puțin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În același enunț și o pauză interioară mai mică, deci un tempo mai grăbit al vorbirii (p. 72). Exemple: „Da slănină nu-i În pod? unt nu-i? ouă nu-s?” (I. Creangă); „Ce e cartea asta? De cine e? De unde vine? Ce scrie În ea? Ce gânduri ai cu ea? De ce
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Eminescu). Ca și În cazul semnului Întrebării, după semnul exclamării, „inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În același enunț și o pauză interioară mai mică, deci un tempo mai grăbit al vorbirii” (Beldescu, 1995, p. 72): „Vai de mine! nu-i bună asta!” (I.L. Caragiale); Domnilor!... Onorabili cetățeni!... Fraților!...” (I.L. Caragiale). După o propoziție exclamativă se pune punct doar dacă aceasta este Într-un citat: „Din schița lui
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în special filmul și studiul execuției celorlalți, deși informarea vizuală în aceste condiții nu este însoțită și de experiența motrică personală și ca atare, efectul este doar parțial. În ceea ce privește analizatorul auditiv, acesta este implicat în receptarea unor zgomote ce indică tempoul de alergare sau ritmul de execuție în alergările de garduri, sărituri sau aruncări. Analizatorul vestibular trimite informații referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Un alt program vizează dozarea antrenamentelor canotoarelor ( V. Mociani) prin stabilirea valorilor indicatorilor esențiali, pe temeiul legitîților specifice efortului din această ramură de sport. În acest sens, numărul loviturilor în efortul din concurs este dependent de performanța realizată și de tempoul utilizat; numărul loviturilor pe aceeasi distanță de concurs este constant, deoarece cu cât durata unei probe crește, tempoul scade, asfel încât în proba cea mai rapidă (8+1), ca și în cea mai lentă (simplu), el este relativ același. Din
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
efortului din această ramură de sport. În acest sens, numărul loviturilor în efortul din concurs este dependent de performanța realizată și de tempoul utilizat; numărul loviturilor pe aceeasi distanță de concurs este constant, deoarece cu cât durata unei probe crește, tempoul scade, asfel încât în proba cea mai rapidă (8+1), ca și în cea mai lentă (simplu), el este relativ același. Din aceste relații obiective și stabile reiese că cea mai corectă unitate de măsură pentru dozarea efortului, indiferent de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
obiectivului de performanță stabilit, capacitatea de volum maxim de oxigen. În acest fel, se pot determina, următoarele: modelul individual de pregătire, pe cele 5 trepte de intensități; numărul loviturilor din partea fundamentală a lecției; vitezele de deplasare în R1, R2, R3; tempoul folosit în cele 5 aluri; repartizarea numărului de antrenamente de vâslit, de forță și de alergare pe cele 5 trepte de intensitate. Programul poate fi extins pentru a reda și alți indicatori ai etapei, ca: ritmul în cadrul cerlor 5 intensități
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de nutriție l-am obținut la subiecții cuprinși în studiu, aplicând următoarea formulă: .După un repaus de aproximativ 5 minute în poziția culcat sau așezat s-a măsurat frecvența cardiacă t 0 -. Subiectul a executat 30 de genoflexiuni într-un tempo de o genoflexiune pe secundă, după care a revenit la poziția inițială. Frecvența cardiacă s-a măsurat după efort -t 1 și după un minut de repaus -t 2 -.Frecvența s-a măsurat timp de 15 secunde, valoarea obținută fiind
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
formarea și dezvoltarea deprinderilor de mișcare specifice ramurii de sport. Pregătirea fizică generală sau multilaterală este o calitate spațio-temporală a mișcărilor, care nu poate fi discutată fără a face referiri și la alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: tempoul; ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
dezvoltarea deprinderilor de mișcare specifice ramurii de sport. Pregătirea fizică generală sau multilaterală este o calitate spațio-temporală a mișcărilor, care nu poate fi discutată fără a face referiri și la alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: tempoul; ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: tempoul; ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare diferită față de frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare diferită față de frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și de momentele de inerție (de exemplu: mișcarea unui braț poate avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și de momentele de inerție (de exemplu: mișcarea unui braț poate avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită pentru a caracteriza cele mai diferite fenomene și desfășurarea lor în timp. Astfel se vorbește de ritmuri biologice, astronomice de tip circardian (zilnic), hebdomadar (săptămânal, lunar
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
accelerație", iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul,,simț al vitezei", care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului. În schiul alpin apar rezistențe minime, mai ales în fazele de degajare. La slalom sau în cazurile extreme (căderi, etc.), viteza de reacție și efectuarea rapidă a mișcărilor capătă o importanță deosebită. Deși este vorba de stereotipuri dinamice complexe și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
nu este încă posibilă aprecierea intensității efortului pe baza frecvenței cardiace, nu putem recomanda decât regula ”ochiometrică”, categoric empirică dar de apreciere și calculare pe baza experienței a acesteia în timpul efortului. Exerciții sub formă de alergare Minute de alergare în tempo diferit: spre exemplu, 3 min. - 4 min. - 5 min. - 4 min. - 3 min. alergare, de fiecare dată cu 30-60 s pauză. Alergare cu aprecierea timpului: timpii de mai sus se aleargă fără cronometru; antrenorul oprește și anunță diferența; se aleargă
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
anunță diferența; se aleargă pe grupe mici sau individual. Alergare cu revenire: alergare într-un timp dat până la un anumit punct de întoarcere și revenire la punctul de start în exact același timp . Alergare pe teren variat: alergare continuă, cu tempo diminuat la pante. Drumeții: pentru drumețiile la munte, perioada de efort poate fi dublată; intensitatea nu se micșorează. Notă: trebuie avut în vedere tempo-ul individual al fiecăruia; din acest motiv, se vor forma grupe alcătuite din alergători egali ca
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
revenire la punctul de start în exact același timp . Alergare pe teren variat: alergare continuă, cu tempo diminuat la pante. Drumeții: pentru drumețiile la munte, perioada de efort poate fi dublată; intensitatea nu se micșorează. Notă: trebuie avut în vedere tempo-ul individual al fiecăruia; din acest motiv, se vor forma grupe alcătuite din alergători egali ca valoare. Exerciții sub formă de concurs Biatlon cu alergare: avem un traseu în circuit, cu unul sau două „standuri de aruncare” (spre exemplu, cu
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Tragedia poporului basc. În 1939 întreprinde o excursie pe bicicletă de-a lungul Oltului, iar din 1941 începe să publice în „Revista nouă” reportajele care vor alcătui Cartea Oltului (1945). Va colabora la mai toate marile ziare și reviste: „Vremea”, „Tempo”, „Rampa”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Frize”, „Bluze albastre”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară” etc. În 1948 devine membru corespondent, iar în 1955 membru titular al Academiei Române. În 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]