38,269 matches
-
vedere biologic, cît și din punct de vedere social. A recunoaște acest fapt înseamnă a ne regla corespunzător comportarea, aceasta fiind prima îndatorire a omului modern... În sfîrșit cercetările biologice vin în sprijinul eticii fraternității universale, deoarece omul este, prin tendință înnăscută, înclinat spre cooperare... Fiecare ființă umană nu reprezintă decît o parcelă a umanității, de care este indisolubil legată... Tocmai în acest sens putem spune că orice om este păzitorul fratelui său". La o jumătate de secol de la publicarea "Declarației
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
de lucru și pe toate.// Aș vrea să aranjez din nou ca altădată/ Și să visez din nou, cu un cumplit efort/ Pe hîrtia îngălbenită am așezat/ Un gînd care s-a născut mort" (Un aer greu). În felul acesta tendința romantic-simbolist morbidă a Ilenei Mălăncioiu își găsește un făgaș socialmente fertil, un curs constructiv. Ileana Mălăncioiu: Linia vieții, Antologie, cu o prefață de Nicolae Manolescu, Ed. Polirom, Iași, 1999, 336 pag., preț nemenționat.
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
celor implicați direct în realizarea secvențelor de plastică este și el foarte diferit: emisiunea lui Iaru, deși situată cel mai aproape de fenomenul artistic, dezbate îndeobște probleme mai generale care nu sunt legate atît de evenimente, cît de politici, orientări și tendințe culturale, panoramarea lui Todea păcătuiește, cînd vine vorba despre arta plastică, de absența rigorii în ceea ce privește selecția evenimentelor, iar în cadrul emisiunii lui Cătălin Țârlea, în ciuda faptului că a devenit una dintre cele mai complexe și mai interesante de la televiziunea publică, partea
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
avut generozitatea de a-i aduce în raza vederii noastre. Dar nu putem contesta nici o acțiune - oricît de puțin însemnată, de difuză și de greu omologabilă - în sens invers. Așa cum remarca un comentator, eminescianismul era o stare de spirit, o tendință care plutea în aer încă înainte de Eminescu. Deschizînd, prin resurse proprii, un "orizont nemărginit", autorul Scrisorilor a catalizat, totodată, un romantism pîclos, o dispoziție melancolică, o înclinație depresivă care preexistau. În absența sa, atari elemente de specificitate neîmplinită probabil că
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
subtilitățile simbolismului și de risipa energetică a expresionismului, dar într-o variantă oarecum sceptică, ușor temperată prin luciditate și supraveghere cerebrală. Coborît, pe de o parte, din memoria peisagismului complex al Școlii de la Baia Mare, în care se revarsă cam toate tendințele europene ale timpului, și, pe de altă parte, dintr-o filozofie abstractă a peisajului, dintr-o continuă utopie a acestuia, Bochiș reușește, finalmente, un lucru surprinzător: el subminează ideea de peisaj, anihilează modelul și invalidează reflexul. Cu alte cuvinte, el
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
un concept creat de Popper și explicat de el însuși drept acea "abordare din științele sociale care consideră predicția istorică drept țelul ei principal și care consideră că la acest țel se poate ajunge descoperind "ritmul" sau "tiparul", "legile" sau "tendințele" care stau la baza evoluției istorice" (p. XXV). Cu alte cuvinte, o metodă care îmbracă în straie moderne mai vechile doctrine teleologice, în care istoria avea un țel ascuns și se desfășura conform unui scenariu divin. Istoricismul este varianta secularizată
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
-te! = "pleacă, dispari"; cred că e vorba tot de o aplicare metaforică, apărută în limbajul colocvial și tineresc al utilizatorilor de computere, chiar dacă un dicționar succesiv (Anca Volceanov, George Voc Evident, multe din formele citate sînt creații ad-hoc, efemere, dar tendința de a folosi în limbajul familiar metafore de origine informatică există și e chiar foarte normală: orice domeniu la modă și puternic implicat în viața cotidiană își oferă colocvialității glumețe cuvintele și expresiile.
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
Prefer să caut partea de dreptate a adversarului. Mă gândesc la replica dată lui H.-R. Patapievici în problema "separatismului" bănățenesc-ardelenesc. Numai exagerarea m-a provocat. Altfel, s-ar putea să existe la noi o sensibilitate (sper că nu și tendință) "slovenă", ori "croată", adică sentimentul că avem de pierdut - în planul nivelului de trai - prin conviețuire în ansamblul național. Dacă-i așa, trebuie reacționat. Dar nici suspiciunea și nici eventualele măsuri coercitive n-ar folosi. Să observăm cum ceea ce pare
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
lumină" (s.m.). Curat vorba lui Brătescu-Voinești : Întuneric și lumină! Beneficiind de sprijinul Viagrei, Hugh Hefner face sex cu 3-4 partenere deodată: "Patul meu e o instituție democratică. Toți pentru unul și unul pentru toți. [...] Totuși, sînt un romantic, așa că am tendința să mă las furat de-o relație, chiar dacă-i vorba de trei-patru fete deodată." Fanteziile moșneagului zălud nu se opresc aici; Hefner și-a cumpărat un cavou alături de cel al lui Marilyn Monroe, "deși mi s-a spus că, dacă
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
multe date ("Două sate își dispută cinstea de a fi adăpostit copilăria scriitorului: Prodăneștii și Strășenii din preajma Chișinăului; cel de-al doilea, aflat chiar pe Bîc, pare să fie cel adevărat") se înțeleg strategiile de selecție; se observă că, în contra tendințelor firești de ierarhizare a informației, nu Chișinăul e ales ca reper, ci destul de puțin celebrul Bîc (referirea la nașterea scriitorului "într-un sat pe malul Bîcului" e recurentă). Oricum, textul biografic din care am citat mai conține o ilustrare la fel de
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în valoare tendințele literaturii române contemporane (Carmen Mușat: Modernitate și postmodernitate - tensiunea dialogului, Adrian Oțoiu: Principiul dicționarului, Mircea Țugulea: O istorie retrospectivă ș.a.) și articolele despre cărți și autori valoroși. Între aceștia, Gellu Naum căruia Geo Vasile îi consacră un studiu cu va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
dintre acestea trădând o nouă perspectivă asupra discursului critic. Înlocuirea unor cuvinte precum e "ostil" și "indulgență" cu "potrivnic" și, respectiv, "îngăduință", ascunde o intenție clară a criticului, mărturisită de acesta în Memorii: "Faza de dinainte de război se caracterizează prin tendința spre purism,(...) ocolirea sistematică a neologismului până la înlocuirea lui prin perifrază". Obsesia principală a cărții lui Negoițescu este organicitatea devenirii criticului Lovinescu - totul trebuie demonstrat din aproape în aproape, cât mai aplicat pe text. Sunt urmărite cele mai mici variațiuni
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
care e trecut textul tipărit sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea versiunilor.) Operația de rescriere este în sine interesantă, pentru că ilustrează deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei; de altfel, în cazul dat, rezultatele reviziei sînt din punct de vedere lingvistic foarte corecte. E vorba de fapt de mai multe situații destul de diferite: cele mai multe privesc corectarea unor erori indubitabile de ortografie, de
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
textele de bază aplică adesea cu stîngăcie procedeele specifice codului scris. Textul revizuit e mai fragmentat, conține mai multe propoziții scurte, ba chiar generalizează formele conjuncte și eliziunile acolo unde autorii scrisorilor, probabil din dorința de a se conforma unei tendințe a stilului "înalt", le evită:"să o pot strînge în brațe" e rescris "s-o pot strînge-n brațe"; în loc de "nu aș fi scris" apare "n-aș fi scris" etc. Revizia constă și în reorganizarea unui text dezarticulat "Au făcut tot
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
valori" fraudulos invocate (agresiunile împotriva lui Andrei Pleșu, Mircea Dinescu, Horia-Roman Patapievici de aici se trag). Simplificat, redus la schema de funcționare, acest masacru intelectual s-a ivit și se nutrește din acuzarea directă ori foarte străvezie a unora de tendințe și atitudini extremiste duse pînă la antisemitism și a altora de participare la o conspirație de formulă etnică evreiască, urmărind din obscure motive să discrediteze valorile culturale românești. Cum ceea ce a părut inițial a fi o nefericită polemică, prost dusă
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
Bata Marianov -, expozițiile organizate de către Secția de artă contemporană acoperă direcțiile cele mai viguroase și mai bine exprimate din România acestui moment. Chiar și numai ultimele expoziții, Geta Brătescu, Valeriu Mladin și Sorin Ilfoveanu, spun suficient de mult despre personalitățile, tendințele estetice și problemele de generație promovate aici. Cu o cunoaștere exactă a fenomenului artistic contemporan și cu o intuiție mai mult decît feminină, Ruxandra Balaci și colaboratorii săi au adus în spațiul muzeului artiști perfect definiți ca univers propriu, generații
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
exactă a fenomenului artistic contemporan și cu o intuiție mai mult decît feminină, Ruxandra Balaci și colaboratorii săi au adus în spațiul muzeului artiști perfect definiți ca univers propriu, generații cu o pondere importantă în arta românească de astăzi și tendințe vii, dinamice, cu substanță densă și cu un orizont estetic și expresiv de anvergură europeană. Cu excepția lui Ion Bitzan care, ca vîrstă biologică aparține (aparținea!) unei generații anterioare, cele promovate aproape exclusiv de către muzeu sunt generația șaptezeci, a lui Horia
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
de la Frankfurt: "în țările anglo-saxone prostituatele arată de parcă ar livra, o dată cu păcatul și chinurile iadului". Adorno vede nazism în orice manifestare ("capitalistă" ar completa el). Pericolul este peste tot. Însă, cum spuneam, Minima moralia nu este doar atât. O puternică tendință este aceea, recunoscută de altfel, de a întemeia o doctrină privitoare la "viața justă". Negativitatea lui Adorno înseamnă de multe ori propunerea unor alternative, alcătuirea unui manual de sfaturi practice. Astfel, scriitorii beneficiază de multe indicații prețioase: "niciodată nu trebuie
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
ciudat este faptul că unei personalități îi este preferat un anonim, absolvent al secției de actor-păpușar. Despre domnul Călin Mocanu știu doar că este director Mediafest, calitate pe care și-a exercitat-o din partea PRO TV-ului, co-producător al Festivalului Noi Tendințe 1998, a patra ediție a Festivalului Internațional al Teatrelor de Marionete organizat de "Țăndărică". Mi se pare mai mult decît o coincidență faptul că unii membri ai Comisiei - Florin Călinescu și Stelian Nistor, de exemplu - nu sînt doar directori de
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
spui:/ nu mă citi. nu mă citi.// tremură cîntarul infirmului: poemele își vînd/ măruntaiele în plină stradă" (Șase versuri de dus și întors). O dialectică asemănătoare apare în alt poem, ale cărui motive sînt eternizarea (fixarea) fenomenalului în limbajul liric, tendința de autonomie a acestuia pe calea obscurizării, instaurarea Formei, "lăuntrul" flamboaiant al poeziei, mixtura, ca și inevitabilă, de ridicol și sublim pe care o implică postura poetului: "copaci de sînteți vouă vă vorbesc/ și frunzele n-o să vă mai cadă
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
-ți aduc durerea să te doară/ și bucuria să te bucure// apoi intri din nou în grijile tale cu simțurile/ în expansiune și îți iei rămas bun/ de la zdrențele împărăției pămîntești/ făcînd cu ochiul rugului aprins al eurilor" (Piatra scrisă). Tendința de geometrizare sfîrșește prin a agasa creația ce se simte damnată aidoma ființei ce a produs-o, voindu-se desprinsă de tiparele falacioase, de un alibi formal, cufundată într-un inform tragic ce ne amintește de scriitura acută a unui
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
vag și un al patrulea segment, dar unul difuz și cu puține șanse de coagulare din pricina suspiciunii și a ostilității oficiale, acela care privea expresiile și atitudinile neconvenționale în accepțiunea strictă a cuvîntului. Exprimat mai curînd individual decît ca o tendință largă și explicită, acest comportament artistic îi avea ca protagoniști de frunte pe Geta Brătescu, Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintre pionierii săi, Paul Neagu, de pildă, sau Ștefan Bertalan, erau plecați deja de mai mulți ani din
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
de pildă, sau Ștefan Bertalan, erau plecați deja de mai mulți ani din țară. O astfel de imagine, fie ea și sumară, care privește ultimii ani ai regimului comunist este foarte importantă pentru că pe structura ei se vor manifesta marile tendințe din deceniul 1990 - 2000. Liberi dintr-odată, fără comenzi oficiale, fără cenzură și fără supraveghere ideologică, artiștii au trăit un prim moment de adevărată derută. Cel mai puternic zdruncinați au fost artiștii de curte care au rămas, peste noapte, orfani
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
și s-a fortificat segmentul neotradiționalist din arta noastră de astăzi, care împacă, într-un mod destul de ciudat, un anume conservatorism doctrinar cu o reală deschidere către experimentul tehnic, materialele neconvenționale și către diversitatea limbajelor. Cea de-a doua mare tendință coagulată în acești ani, este cea experimentală propriu-zisă, aceea a formelor alternative de gîndire și de exprimare artistică. Palid și aleatoriu înainte de '90, acest segment a devenit tot mai coerent în anii din urmă, atît datorită noilor posibilități de informare
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
mai coerent în anii din urmă, atît datorită noilor posibilități de informare de care artiștii au beneficiat fără restricții, cît și datorită sprijinului financiar și logistic pe care Centrul Soros pentru Artă Contemporană, înființa în 1993, l-a acordat acestei tendințe. Artiști din București și din țară, în majoritatea lor tineri, au reușit, grație unei politici culturale bine articulate a C.S.A.C. și în consecința unei mari așteptări a mediului artistic însuși, să participe la nenumărate manifestări internaționale și să organizeze
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]