1,088 matches
-
se fondează pe celebrele caracteristici ale conducerii: moda se propagă prin liderii de opinie din clasa socială căreia îi aparține individul și din grupul de referință al acestuia (Ch.W. King și J.O. Summers, 1986, 44). Această direcție de teoretizare nu a fost însă impusă de studiile modei. Rezultatele cercetărilor privind efectele limitate ale mass-media au creat premize favorabile pentru a explica cum sunt orientate comportamentele dictate de modă. Începând din 1940, cercetările realizate de către Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen?a, printr-o conceptualizare definitiv?, raport�ndu-le constant la �fenomenul social total� (Mauss). Gurvitch predic? un �hiper-empirism dialectic ?i relativist� care leag? experien?a ?i teoretizarea, explică?ia ?i comprehensiunea, �ntr-o �reciprocitate a perspectivelor�, interzic�nd opozi?ia �ntre individual ?i social (Gurvitch, 1950, 1955, 1962). Dar impresionantul edificiu teoretic ?i conceptual astfel elaborat [sub supravegherea fluctuant? (Lefebvre, 1959) a unui marxism ce preferă s? văd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
domeniile: stratific?rîi (Marshall, 1950; Rowntree ?i Lavers, 1951), mobilit??îi sociale (Glass, 1954), educa?iei (Floud ?.a., 1956), familiei (Young ?i Willmott, 1957). Dar aceste cercet?ri se �nscriu �ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust sociografic?, care nu �nclin? spre teoretizare dec�ț �n cursul anilor ?aizeci, o dat? cu lucr?rile lui John Rex (1961; Rex ?i Moore, 1967) asupra conflictelor sociale, ale lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui W.G. Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntoarcere (Mennel, �n [17]). Descoperirea recent? a operei lui N. Elias (cf. cap. 1.2) de c?tre anglo-saxoni dovede?te aceast? re�ntoarcere, fie c? e vorba de lucr?ri monografice ale �sociologiei trecutului�, fie de �ncerc?ri de teoretizare a proceselor de lung? durat?. �n primul caz s�nt studiate devian?a �n Nouă Anglie colonial? (Erikson, 1966), Vandeea contra-revolu?ionar? (Tilly, 1970), �nalta societate victorian? a Londrei (Davidoff, 1973), ca ?i mobilitatea social? �n Marsilia secolului al XIX
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra limbii române, el nu a uitat să-i mulțumească lui Stalin pentru că a susținut, în 1951, două sesiuni ale Academiei Republicii Populare Române consacrate temelor "Marxism și lingvistică" și "Aplicații ale tezelor staliniste la lingvistica românească". Dezbinarea intelectuală și teoretizarea lingvistică de astăzi provine dintr-o constantă avansată de lingvistul Sextil Pușcariu într-o lucrare publicată în 1940 -Limba românească. Privire generală. Autorul notează: "Pînă în prezent, cercetările n-au reușit să dezvăluie certitudinea asupra elementului autohton din limba română
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a societății, dar produce, pe de altă parte, și surse de putere pentru individ în fața societății. Explorarea acestor funcții și efecte contradictorii va fi unul din scopurile acestei cărți. Cultura media este deosebit de complexă și pînă acum a rezistat oricăror teoretizări generale adecvate (deși au fost multe încercări). Majoritatea teoriilor generale, după cum voi indica în această carte, par părtinitoare și opace față de aspecte importante ale culturii media. Cele mai multe teorii asupra manipulării și dominației media, foarte populare în anii '60 și parte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoretizate; așadar, termenul semnalizează că ceva este neclar sau insuficient teoretizat. În sens negativ, termenul este adesea un semnificant vid, indicînd că demersul teoretic mai concret este necesar, dar evitat. O asemenea utilizare vidă a discursului este un semn de teoretizare superficială, ce evită gîndirea și analiza profundă, ce înlocuiește analiza teoretică cu o formă fără fond. Este însă, pe de altă parte, un semn cert că există ceva nou, care trebuie înțeles și teoretizat. Termenul "postmodern" este, deci, adesea, un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernist" în lumina utilizării categoriilor propuse de Baudrillard, cele ale simulării și imploziei, dar pe de altă parte trebuie să fim, de asemenea, conștienți și de punctele care pot propune o lectură a Madonei ca artist modernist. În majoritatea cazurilor, teoretizarea cu privire la fenomenul "postmodern" este tot atît de superficială și de unidimensională, ca și textele și practicile descrise în acești termeni ca postmoderne. Un fenomen complex și interesant precum Madona pune sub semnul întrebării și testează categoriile și angajările estetice ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care îl aduc este acela că toată opera filosofică a lui Baudrillard, chiar și cărțile de călătorie și jurnalele precum Cool Memories, reprezintă o formă de teorie socială care poate fi evaluată în funcție de modul în care ea contribuie la teoretizarea și clarificarea unor curente sociale, a unor fenomene și experiențe moderne; aceeași formă de teorie socială poate fi în mod egal criticată în măsura în care reușesc să mistifice, să ignore sau să distorsioneze realitățile sociale contemporane. Ca urmare, într-un anume sens
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în realitatea sa actuală", că acesta "în permanență depășește teoria și se sustrage interpretării". El susține, așadar, că poziția marxistă clasică conform căreia "inițiativa atotcuprinzătoare de care se bucură capitalul, ca eveniment istoric" este pozitivă, însă tot el proclamă imposibilitatea teoretizării acestuia. 32 În eseul Extazul comunicării, Baudrillard (1983c) compară mitologia modernității, de exemplu viteza și automobilul, cu experiențele caracteristice postmodernismului, dînd ca exemplu "extazul comunicării" în special prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întreg reprezintă o concepție metafizică idealistă de la începutul secolului al XXlea care susține principiul întregului asupra părților și al ireductibilității lui la suma elementelor componente) sau este o nulitate sui generis, alăturată nulității de drept comun. Autorul, abținându-se de la teoretizarea deplină a unei nulități holiste optează pentru o nulitate sui generis de drept societar, alăturat nulității de drept comun. Nulitatea societății comerciale nu încape în genul general de nulitate, fiind total diferită de aceasta. Cele două noțiuni se întâlnesc doar
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques trans danubiens. La întoarcerea în țară, publică primul top din „Arhiva românească”, care îi oferă nu numai posibilitatea de a introduce în circuitul științific numeroase izvoare, ci și de a realiza o interesantă teoretizare în legătură cu specificul și importanța acestora, privite în legătură cu istoria patriei. Întors în Iași primește importante funcții politico-administrative, în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Începe ascensiunea sa, care va însemna și ascensiunea României moderne. Se remarcă cu succes în istoriografie, unde abordează probleme
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care ne-a lăsat-o generația de la 1848 asupra istoriei se află în Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională. Autorul său, Mihail Kogălniceanu, a preluat aici multe din ideile emise anterior, dar pornind de la o mai bună înțelegere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nu reguli - Părinții copilului creativ nu sunt adepții regulilor, ei stabilesc valori fundamentale, despre ce este bine și rău, a minți și a spune adevărul. Ideile în care părinții cred sunt preluate de copil prin imitație, exercițiu, observații, nu prin teoretizări și reguli structe. Părinții demonstrează acele valori prin propriul comportament și își încurajjează copilul să stabilească singur care este comportamentul conform cu aceste valori. Interesant este că părinții copiilor înalt creativi au observat că au surprinzător de puține probleme cu disciplina
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
politică a lui Constantin Stere, o reflecție profund socialistă ce își arogă direcția prodemocratică; textul lui Robert Lazu Maria. Lecții de teologie politică, despre raportul intrinsec dintre mariologie și teologie politică, precum și prezentarea cazului Johann Baptist Metz și încercarea de teoretizare a conceptului de teologie politică. Studiul lui Alexandru Zub "Teologie și politică în epoca regenerării naționale" surprinde dominantele acestui fenomen "sincron cu dufuziunea luminilor și cu puseul romantic din primele decenii ale secolului al XIX-lea" (p. 110). Dacă proiectul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
neînțelegerile și divorțurile pot fi explicate în mare măsură prin diferența dintre rolul anticipat al vieții de familie și situația reală din căsnicie, adică diferența dintre „la ce s-a așteptat” și „ce a găsit”. Astfel încât nu atât lipsa de teoretizare poate fi imputată studiilor de acest fel, cât chestiunea reprezentativității. Cu alte cuvinte, deoarece cercetările de asistență socială s-au focalizat asupra familiilor carențate (economic, social, psihologic), se ridică întrebarea ce relevanță au datele și concluziile obținute pentru sociologia familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distribuie aleatoriu nu numai față de ceea ce era considerat inițial tipic, ci și între ele? Într-o anumită măsură, răspunsul la întrebarea de mai sus îl oferă studiul de caz multiplu. Sau, oricum, prin el se pune și mai acut problema teoretizării și generalizării. Studiul de caz multiplu cere să fie analizate mai multe cazuri în același demers investigațional pentru a se decupa notele comune, mecanismele similare, disonanțele majore. Este evident că aici se aplică eșantionarea teoretică și contrastantă, elaborarea și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a concretizat modul de abordare al problematicii finalităților formării (prezentat în capitolul anterior). Aici, în contextul precizării curriculumului, el devine instrument necesar, intră în structura acestuia și poate fi considerat funcțional, pentru că este explicativ, exprimă o concepție, un mod de teoretizare a rolurilor și competențelor profesorului constructivist, dar poate deveni și prescriptiv-normativ în precizarea conținutului esențial a metodologiei, a criteriilor de evaluare în formarea cadrelor didactice. Este de precizat că acest model exprimă un mod de abordare (constructivist) a formării educatorului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proceduri, încât teoria științifică pare a fi ruptă de realitatea efectivă. Desigur că cele două concepții nu pot fi exclusiviste, fiind în realitate un tandem: știința dă mijloace pentru raționalitate, eficiență, soluții-model, prescripții, dar și practicianul se poate angaja în teoretizare, formulând ipoteze, verificări prin experiențe organizate explicit, proiecte de modificare, verificare și apoi modelizare a situației reale. Mai mult, modelul practicianului reflectă dinamica și contextul acțiunii prezente de formare, trecut prin filtrul cercetării științifice, deci avem o nouă paradigmă cercetării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale "pretențiilor lor de cunoaștere" sunt preocupări centrale. Ei cred că este la fel de important să ne concentrăm asupra modului în care este abordat studiul politicii mondiale, ca și încercarea de a explica fenomene globale. Cu alte cuvinte, însuși procesul de teoretizare devine un obiect vital al cercetării. Steve Smith (1995: 26-7) a susținut că există o diviziune fundamentală în interiorul discipinei între "teorii care încearcă să ofere o prezentare explicativă (sublinierea noastră) a relațiilor internaționale" și perspective care privesc "teoriile ca fiind
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
parte datorită influenței evoluțiilor în domeniile înrudite ale teoriei sociale și politice. De atunci, odată cu creșterea interesului pentru teoria internațională, o literatură înfloritoare a fost dedicată chestiunilor teoretice, o mare parte fiind preocupată de teoria constitutivă. Această concentrare pe procesul teoretizării nu a fost lipsită de controverse. Unii au argumentat că preocuparea excesivă pentru teorie reprezintă o retragere din analiza chestiunilor concrete și absența unui simț al responsabilității pentru relevanța politică (Wallace 1996). Se poate face o paralelă, în acest caz
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critică). * Teoriile reflectează asupra modului în care lumea ar trebui să fie organizată și analizează modalitățile prin care sunt construite și apărate diferite concepții asupra drepturilor omului sau dreptății sociale globale (teoria normativă sau etica internațională). * Teoriile reflectează asupra procesului teoretizării înseși; ele analizează ipotezele epistemologice privind modul în care ființele umane cunosc lumea și pe cele ontologice care se referă la elementele din care lumea este constituită de exemplu, dacă este formată din state suverane sau indivizi cu drepturi și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la elementele din care lumea este constituită de exemplu, dacă este formată din state suverane sau indivizi cu drepturi și obligații față de restul umanității (teoria constitutivă). Această listă arată că practicienii domeniului nu sunt de acord în privința elementelor implicate în teoretizarea relațiilor internaționale. Când comparăm teorii, comparăm fenomene diferite și practic imposibil de comparat. Nu există un acord cu privire la cea mai bună linie de argumentare în oricare teorie, și nici în ceea ce privește posibilitatea combinării principalelor lor realizări într-o teorie unificată. Teoria
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de premisele teoretice. Pentru a relua acest aspect, evenimentele și aspectele care cuprind relațiile internaționale pot fi interpretate și înțelese doar făcând referință la un cadru conceptual. Teoria relațiilor internaționale ne furnizează o alegere în privința unor astfel de cadre. Procesul teoretizării este de asemenea obiect de dispută și, după cum insistă și Bull, examinarea critică și reflexivă este întotdeauna necesară. Gellner (1974:175) întreabă dacă este posibil sau dacă are sens să se facă distincția între "o lume a faptelor și un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
schimbare Conceptualizarea explicită a motivațiilor statelor este doar una din numeroasele strategii posibile pentru îmbunătățirea preciziei și a sferei de aplicare a teoriilor realiste. În această secțiune examinăm conceptualizarea lui Glenn Snyder a ceea ce el numește "variabile de proces" în teoretizarea realistă structurală. Ne referim apoi la instituții, norme și identități, variabile care au fost în mod tradițional denigrate de către realiști. Această secțiune se încheie prin examinarea chestiunii schimbării în relațiile internaționale, o temă de o importanță considerabilă care apare din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]