6,422 matches
-
47/2012. footnote>: a) ordonatori principali: sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome; b) ordonatori secundari: sunt conducătorii instituțiilor publice ierarhic inferioare, subordonate ordonatorilor principali; c) ordonatori terțiari: sunt conducătorii instituțiilor publice ierarhic inferioare, subordonate ordonatorilor secundari. În ierarhia arătată, ordonatorii principali de credite dispun de resurse publice și repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu <footnote Rețin sume bugetare pentru a asigura funcționarea instituției pe care o
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
dispun de resurse publice și repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu <footnote Rețin sume bugetare pentru a asigura funcționarea instituției pe care o conduc. footnote> și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite. La rândul lor, ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite. La rândul lor, ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc. Primarul: are calitatea de ordonator principal de credite; răspunde de întocmirea proiectului bugetului local și contului de
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite. La rândul lor, ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc. Primarul: are calitatea de ordonator principal de credite; răspunde de întocmirea proiectului bugetului local și contului de încheiere a exercițiului bugetar
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
principali de credite, conducătorii: autorităților publice; ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale; instituțiilor publice finanțe integral din venituri proprii. Conducătorii instituțiilor publice de subordonare centrală au calitatea de ordonatori secundari de credite sau, după caz, ordonatori terțiari de credite. Atribuțiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002<footnote Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate, precum și de integritatea bunurilor încredințate instituției pe
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
fi înlocuitori de drept locțiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Dintre atribuții menționăm: realizarea veniturilor bugetare; ordonanțarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor și destinațiilor aprobate; repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terțiari, așa cum s-a arătat anterior; deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an, trimestre, luni, capitole etc.; aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exercițiu bugetar<footnote Exercițiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
pentru următorii trei ani. Astfel, Ministerul Finanțelor Publice întocmește proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. Este de la sine înțeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari și terțiari, dacă este cazul. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: cheltuielile de personal - pe baza numărului de posturi aprobat, a cheltuielilor cu salariile și a cheltuielilor aferente acestora, potrivit legislației în vigoare; cheltuielile materiale și cu serviciile - pe baza normativelor și normelor
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
la trezoreria județului sau a sectorului, unde ordonatorul își are conturile de disponibilități și de finanțări; un exemplar se transmite instituției subordonate. Deschiderea creditelor bugetare declanșează procesul de folosire a acestora pentru obiectivele aprobate. Pentru alimentarea conturilor ordonatorilor secundari și terțiari de credite, ordonatorul principal întocmește dispoziția bugetară în care precizează destinația creditului, contul de disponibil precum și data de la care poate fi utilizat creditul bugetar. Întrucât pe parcursul desfășurării exercițiului bugetar pot apărea situații imprevizibile ce trebuie înlăturate sau soluționate, ordonatorii principali
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
emise în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice. Este interzis instituțiilor publice să centralizeze situațiile financiare ale instituțiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terțiari, depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, alte autorități publice, instituții autonome și unitățile administrativteritoriale ai căror conducători au calitatea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
se achiziționează conform prevederilor legislației privind achizițiile publice. Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz. La instituțiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor terțiari de credite, scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în funcție de subordonare. Activele fixe primite prin donații și/sau sponsorizări. Activele fixe corporale și
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
angajator sau asimilați acestora. ANAF. elaborează, cu avizul direcțiilor de specialitate din cadrul MFP, conținutul și modelele formularelor și imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor, precum și instrucțiunile de completare a acestora. În legătură cu veniturile bugetare, ordonatorii de credite (principali, secundari sau/și terțiari) au obligația de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligațiilor fiscale ale acestora. Aceeași obligație revine ordonatorilor de credite și în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare, a veniturilor fondurilor speciale și a celor cu destinație specială constituite potrivit legii
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
folosească indicatori proprii suplimentari și să se raporteze la contextul național, principiul metodologic de bază este ca un indicator să se bucure de o interpretare clară și acceptată la nivel normativ. Indicatorii sunt grupați în trei categorii: primari, secundari și terțiari. Indicatorii primari constituie „un număr restrâns de indicatori principali care acoperă o arie largă a ceea ce au fost considerate cele mai importante elemente pentru ajungerea în starea de excluziune socială” (xe "Atkinson"Atkinson, xe "Marlier"Marlier, xe "Nolan"Nolan, 2004
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
starea de excluziune socială” (xe "Atkinson"Atkinson, xe "Marlier"Marlier, xe "Nolan"Nolan, 2004, p. 52). Indicatorii secundari se constituie în dimensiuni care sprijină indicatorii primari și detaliază dimensiuni suplimentare ale problemei suprinse de aceștia. Ultima categorie o reprezintă indicatorii terțiari, aceștia urmând să fie introduși de statele membre în Planurile Naționale de Acțiune (NAPs) în vederea analizei unor situații specifice contextelor naționale. Venitul scăzut rămâne dimensiunea principală la care indicatorii primari se raportează. În acest sens, putem afirma că, la nivelul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
instrument de asimilare intelectuală și morală a tineretului, de socializare și integrare a acestuia În mecanismul vieții. Sistemul de Învățământ este structurat pe verticală și orizontală. Pe verticală este structurat ierarhic, incluzând trei niveluri: primar, secundar (mediu, preuniversitar) și superior (terțiar). Această ierarhizare se face, mai Întâi, În funcție de un criteriu demografic, vârsta. Fiecărui nivel Îi corespunde o așa-zisă vârstă modală sau tipică. Regulile de funcționare a sistemului stipulează cu strictețe limitele vârstei de cuprindere și elimină sau Îngrădește orice abatere
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și a sărăciei se diminuează odată cu creșterea gradului de instruire. La nivel macrosocial, rata profitului investirii În Învățământul secundar depășește În general rata profitului capitalului utilizat În afaceri (activități de producție sau comerciale), În timp ce beneficiile rezultate din investirea În Învățământul terțiar se plasează la nivele similare cu rata profitului capitalului investit În activități comerciale sau de producție. Guvernele joacă fără Îndoială rolul central În direcționarea formării și dezvoltării capitalului uman. Bugetele publice sunt În general principalii finanțatori, dar cheltuielile private, ale
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
lumea psihiatrică fiind preferat cel de „tulburare psihică” care predispune mai puțin la stigmatizare, “specificul și particularitățile diagnosticului psihiatric rezultă chiar din sistemele de clasificare în care sunt clasificate tulburările mintale și nu bolile mintale”. (Chiriță și Chiriță, 2000). Psihoprofilaxia terțiară la infractorii cu tulburari psihice este în principal asimilabilă măsurilor de siguranță prevăzute de articolul 113 CP. Apar dificultățile de realizare a acesteia mai ales din lipsa unei echipe multidisciplinare, din neacceptarea globală psihoantropologică a situației persoanei, din neînțelegerea corectă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
drepturile bolnavului psihic” și “drepturile deținuților”. În ceea ce privește raportul de EMLP, deși au fost discuții, nu se specifică clar ca în cadrul concluziilor să fie menționate și linii directoare pentru programul terapeutic pentru a sublinia rolul aplicării măsurilor de siguranță în psihoprofilaxia terțiară. Despre planul terapeutic se discută doar în cazul obligării provizorii la tratament medical (care se poate lua în cursul urmăririi penale sau al judecății): „suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de medicul specialist desemnat de acesta și la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
relaționare cu ai săi. Dimpotrivă, unii membri ai familiei percep în aceasta un climat de culpabilizare a responzabilităților lor vis a vis de pacient. Familia nu se va schimba decât de-a lungul evoluției negocierilor angajate cu ceilalți. 3. Profilaxia terțiară a psihozelor schizofrene 3.1. Obiectivele profilaxiei terțiare Prevenirea terțiară (metefilaxia) are ca scop prevenirea instalării deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia terțiară
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
familiei percep în aceasta un climat de culpabilizare a responzabilităților lor vis a vis de pacient. Familia nu se va schimba decât de-a lungul evoluției negocierilor angajate cu ceilalți. 3. Profilaxia terțiară a psihozelor schizofrene 3.1. Obiectivele profilaxiei terțiare Prevenirea terțiară (metefilaxia) are ca scop prevenirea instalării deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia terțiară vizează creșterea numărului de bolnavi reinserați în profesie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în aceasta un climat de culpabilizare a responzabilităților lor vis a vis de pacient. Familia nu se va schimba decât de-a lungul evoluției negocierilor angajate cu ceilalți. 3. Profilaxia terțiară a psihozelor schizofrene 3.1. Obiectivele profilaxiei terțiare Prevenirea terțiară (metefilaxia) are ca scop prevenirea instalării deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia terțiară vizează creșterea numărului de bolnavi reinserați în profesie, în familie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
terțiară a psihozelor schizofrene 3.1. Obiectivele profilaxiei terțiare Prevenirea terțiară (metefilaxia) are ca scop prevenirea instalării deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia terțiară vizează creșterea numărului de bolnavi reinserați în profesie, în familie și societate. În primul rând prevenirea terțiară se ocupă de reintroducerea bolnavilor în circuitul lucrativ, adică scăderea cazurilor cu diferite grade de invaliditate de muncă și din acest punct de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia terțiară vizează creșterea numărului de bolnavi reinserați în profesie, în familie și societate. În primul rând prevenirea terțiară se ocupă de reintroducerea bolnavilor în circuitul lucrativ, adică scăderea cazurilor cu diferite grade de invaliditate de muncă și din acest punct de vedere s-ar putea spune că ea vizează limitarea sechelelor bolii. Există numeroase studii care indică faptul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
diferă cu foarte mult astăzi la mai bine de 20 de ani, câtă vreme încă majoritatea schizofrenilor par să repete același model social: trăiesc în familie, iar procentul cazurilor cu invaliditate de muncă (pensionari de boală) este foarte mare. Profilaxia terțiară are menirea să găsească mijloace de a scădea numărul persoanelor uitate, izolate în locuințele lor și de a spori opțiunea lor spre deschidere socială și profesională. 3.2. Ameliorarea atitudinilor micro și macrogrupului social față de bolnavul schizofren. Nil nove sub
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de a scădea numărul persoanelor uitate, izolate în locuințele lor și de a spori opțiunea lor spre deschidere socială și profesională. 3.2. Ameliorarea atitudinilor micro și macrogrupului social față de bolnavul schizofren. Nil nove sub sole: în realizarea obiectivelor profilaxiei terțiare este necesar să luptăm și astăzi cu prejudecățile referitoare la bolnavii psihici; deși medicația psihotropă modernă a arătat că schizofrenia este "reversibilă în sănătate", iar insul schizofren "un suferind ca toți ceilalți bolnavi...un frate de-al nostru descumpănit" (Pamfil
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stres de la locul de muncă depășesc pragul vulnerabilității pacientului și poate rezulta o recădere. Este importantă efectuarea unei evaluări complete psihiatrice și profesionale, care să includă discuția opțiunilor cu pacienții înaintea implementării reabilitării vocaționale. 3.9. Alte forme de profilaxie terțiară. Reprezintă alternative sau opțiuni interesante: 1. Cluburi de sprijin profesional. Sunt structuri creat în intenția de a ajuta bolnavii cu schizofrenie în demersul lor profesional. Ele oferă un antrenament în conceperea scrisorilor de intenție, în completarea curriculum vitae și în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]