1,280 matches
-
pot derula simultan sau în paralel. Derularea efectivă a unui astfel de algoritm presupune o foarte atentă pregătire și planificare, valorificarea tuturor resurselor existente atât la nivel individual, cât și organizațional, lucrul în echipă și parteneriatul între instituții. Glosar Delimitări terminologice Adaptare curriculară corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu cerințe educaționale speciale, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu profesorul de la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Devierile comportamentale si prevenirea lor Prof. consilier Daniela -Tereza Huțanu Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani 1. Precizări terminologice O discutie asupra devierilor comportamentale la elevi pretinde realizarea mai intâi a unor delimitări conceptuale. Adaptarea de tip psihologic presupune asimilarea de noi cunoștinte si valori dar si renunțări la atitudini sau valori personale care se dovedesc nefuncționale( pentru că sunt
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
sens este cel în care savantul român analizează filozofia limbajului la Giambattista Vico, un gânditor italian foarte original și foarte important (care l-a influențat și pe Hașdeu, de altfel), insă ale cărui scrieri se caracterizează prin obscuritate și inconsecventa terminologica, punând numeroase probleme de interpretare. Din felul în care procedează Coșeriu, se desprind cel puțin două elemente care merită reținute și aplicate: (1) la nevoie, se poate apela la un dublu cadru interpretativ, adică, mai întâi, (α) ex negativo și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nr. 2 (14), Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 230-239. Munteanu 2012 = Cristinel Munteanu, Lingvistică integrală coșeriană. Teorie, aplicații și interviuri, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Munteanu 2013 = Cristinel Munteanu, Raportul dintre skeologie și frazeologie (cu referire la sintagma terminologica "apă minerală"), în Cristinel Munteanu, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 110-121. Paul 1891 = Hermann Paul, Principles of the History of Language [1890], Translated from the second edition of the original by H.A. Strong, New
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
reprodus, ca anexă, la sfârșitul acestei cărți. 9 Pentru mai multe amănunte, vezi același articol, On the Real Object of Linguistics (§§ 4 și 5), la sfârșitul acestui volum. 10 În prealabil, Hașdeu (1881/1984, pp. 38-39) face o interesantă discuție terminologica în care motivează de ce optează pentru termenul linguistica, în defavoarea altor termeni echivalenți care circulau în epoca, precum știință limbei, glottică, glottologie sau glossologie (și chiar varianta autohtonă limbistica, promovată de Titu Maiorescu). Pentru precizări similare, dar mai succinte, vezi și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice În zorii modernității românești, intelectualul pătrunde anevoios, iar până la formarea statului național unitar are o identitate tulbure, lipsită și de o consacrare terminologică. Resorturile sale sunt strâns conectate la domeniul culturii, iar dezvoltarea progresivă a învățământului secundar și superior, după a doua jumătate a secolului XIX, va contribui decisiv la latura sa formativă. Un fenomen care se manifestă cu pregnanță în perioada 1864-1944
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
40. Pentru ca, după un an, într-o Conferință rostită la Fundația regală "Carol I", Vulcănescu să schițeze nucleul a ceea ce va numi "Paradoxele vieții spirituale moderne"41. Aici pleca de la premisa, una dintre ele, că viața spirituală, dincolo de pericolul confuziei terminologice, mai putea fi amenințată și de caracterul paradoxal pe care-l îmbrăcau cele mai banale propoziții formulate despre ea. Dar nu doar la nivelul limbajului se putea semnala funcționarea paradoxului, ci și sugera Vulcănescu pe plan epistemologic, unde s-ar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
etc. Criza, cum am spus, s-a terminat printr-o stare de furie asemănătoare maniei coleroase („a trebuit să-l țină legat În lanțuri”). Desigur că stările maniacale, relativ frecvente, nu puteau scăpa totuși neobservate. Nu există, Însă, vreo diferență terminologică, după câte știu, În literatura veche. Cred că termenul cel mai reprezentativ a apărut În sec. al XIX-lea (ca un barbarism care a avut Însă un suport științific) prin „exaltațiunea”, termen care apare În sec. al XVIII-lea și
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
a desăvârșit notorietatea pe scena cercetării și care, mai mult, a intrat în istoria domeniului Științelor comunicării, alături de contribuțiile studentului său, profesorul Phillip Wander, în calitate de context în care instrumentarul teoretic și metodologic al criticismului retoric se inovează, inclusiv la nivel terminologic. Conceptul lui Black, de "second persona", dar și cel al lui Wander, "construit" în spațiul discursiv deliniat de inovația teoretico-metodologică a celui dintâi, "third persona", sunt, pesemne, mai cunoscute publicului academic de pretutindeni decât înseși numele criticilor retorici care le-
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Să încercăm, în cele ce urmează, o schiță a conceptului "second persona", așa cum o putem infera din textul articolului lui Edwin Black. Intenția teoretică a profesorului Black, în această piesă, intenție care îi facilitează acestuia posibilitatea înnoirii teoretico-metodologice (și, bineînțeles, terminologice) a criticismului retoric, este aceea de a lărgi cadrul contextual al evaluării morale de așa manieră, încât întreprinderea să includă, mai degrabă decât să excludă, cum "prescrie" tradiția discursivă vest-europeană - și, printr-un "ricoșeu" pe care Black îl explicitează, și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
într-un plan secund. Similaritatea construcției discursive cu modelul (uman!) legitimează, în suficientă măsură, evaluarea din punct de vedere moral a autorului implicat de un discurs, conchide, tranșant, criticul. În cele ce urmează, Black procedează la inovarea teoretică, metodologică și terminologică a criticismului retoric, la care ne-am referit la începutul acestui subcapitol. El propune termenul de "second persona", pentru a echilibra relația triunghiulară presupusă de actul discursiv: dacă "first persona" ("persoana întâi") a discursului poate fi inferată din discurs ca
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
proprii săi termeni, întreaga cercetare critico-retorică exprima, până la momentul Edwin Black, ideologia neo-aristoteliană. Interesul profesorului Black pentru lărgirea posibilităților reprezentaționale în contextul cercetării critico-retorice este vădit în încercarea sa reușită de a inova, din punct de vedere teoretic, metodologic, și terminologic, disciplina, astfel încât, în "formula" sa nouă, aceasta să nu lase pe dinafară, să nu excludă, amuțească sau obnubileze contribuții remarcabile, cum ar fi superbul act de oratorie conținut în adresa de la Coatesville. Marea inovație și marea realizare a criticului Edwin
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a existat efectiv, dar încă fără suficiente dovezi documentare. Toate contribuțiile sunt deci bine venite, deoarece numai în acest mod conceptul de rezistență literară și culturală poate fi definit cu mai multă rigoare. Cât sunt de utile astfel de clarificări terminologice nici nu mai trebuie subliniat. Problema ne interesează exclusiv din perspectiva istoriei culturale, ideologice și literare. Precizările care urmează sunt doar simple contribuții analitice și documentare și nimic mai mult. Se observă, mai întâi, o evoluție și o dilatare evidentă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
administrativ, ele au fost, sunt, sau pot deveni, în anumite condiții, și active. Cel puțin în sensul ideologic al cuvântului. Vom reveni și asupra acestei situații, de evaluat cu obiectivitate. Ar mai fi de adăugat, în sfârșit, și un dublet terminologic: rezistenței active sau directe i se mai poate spune și primară, iar celei pasive și indirecte, secundară. Detaliul nu este foarte important. Esența problemei rămâne aceeași. Se observă, în ultima perioadă, o evidentă tendință de exagerare, idealizare și chiar mitizare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
capitol poartă titlul: L-am citit de două ori ca să-l înțeleg bine și să-l asimilez și am ajuns la concluzia că nu pot să nu dau dreptate cu cuvintele mele autorului. Se cer totuși unele explicații de ordin terminologic și semantic. Ce înseamnă de fapt reacționar și totdeauna? Problema, vom vedea imediat, nu este chiar foarte, foarte simplă. Noțiunea de reacționar are nu numai la noi, în primul rând, denotații și conotații pur ideologice 2. Ar fi reacționar oricine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
separat relativ la principatele Moldova și Țara Românească (precizăm că în alte lucrări apare Actul osăbit pentru prințipaturile Moldova și Țara Românească ) erau detaliate clauzele următoare: 1. Domnitorii (Hospodarii) “vor reglementa nestingherit toate treburile interne ale provinciilor (s.n. - după cum se vede, terminologic, celor două Principate li se recunoștea doar statutul de provincii în cadrul Imperiului otoman) lor, consultând divanurile respective, fără a putea, totuși, să aducă vreun prejudiciu drepturilor garantate celor două țări de hatișerifuri, și nu vor fi tulburați în administrarea lor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Opoziției puritate/vs/conținut descriptiv și clasificării lui Gardiner în nume încorporate (sau notorii) și decorporate, ca și numelor proprii pure ca Vercingetorix și Popocatepetl, modele ale purității, Vaxelaire le răspunde că această puritate ascunde, de fapt, etimologii obscure. Inovațiile terminologice ca nume proprii comune, nume proprii încorporate și nume proprii decorporate (Gardiner, 1954), nume comune proprii (Hadj Hamou, 1999), cvasinume proprii (Jespersen, 1961), nume proprii primare și secundare (Algeo, 1973), nume proprii ideale, cvasiideale și multi-designatori (Grodzinski, 1980), nume proprii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
supranume (Pottier, 1954), proprionime (Boulanger, 2001), idionime directe și idionime indirecte (Forest, 1996) sunt pentru Vaxelaire o dovadă a dificultății de a distinge "în mod definitiv, numele propriu de cel comun. Este totuși inutil să recurgem la astfel de stratageme terminologice, deoarece nu numele își schimbă categoria, ci uzajul pe care îl dăm acestor nume, diferă" (tr. m.)71. " Utilizările modificate" relevă faptul că elementele unui text sunt puternic determinate de context. Numele propriu poate fi utilizat ca etichetă într-un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sunt forme de antinomie sau presupun (implică) o antinomie. În acest sens, este recunoscut uneori faptul că paradoxul este unul dintre sensurile ideii de antinomie, nu invers 38. În sfârșit, rigoarea pe care o caută Solomon Marcus în ceea ce privește aceste distincții terminologice nu este, de fapt, respectată chiar de el însuși. Spun aceasta pentru că, pe parcursul cărții, el depășește mult granițele conceptului de paradox pe care a încercat să-l impună, operând cu un sens destul de puțin riguros al termenului. Concluzia pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Nu-i vorba atât de stins, cât de selectat lumina cea mai favorabilă conviețuirii. Necredința în monștri îi împiedică pe aceștia să se întruchipeze, ceea ce-i un lucru bun. − Dar nu și să muște... Poți volatiliza mușcăturile doar prin hocus-pocus terminologic, pe baza unei înțelegeri pretins superioare? Lumina ei filtrată artificial nu-i totuna cu jocul turbulent de scintilații proprii mediului. Poate că o oarecare doză de agitație - actualmente exorcizată de controlul excesiv - dă tonus vieții. Ian ezită, căci interlocutorul său
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Terminologie din Quebec / 44 II.1.5. Școala românească de Terminologie / 45 II.2. Concepte fundamentale în terminologie / 51 II.2.1. Conceptul / 51 II.2.2. Termenul / 57 II.2.3. Referent/ referință / 58 II.3. Metafora lexicală; metafora terminologică / 59 II.3.1. Metafora lexicală - obiect de studiu al retoricii / 59 II.3.2. Teoria conceptuală a metaforei: G. Lakoff și M. Johnson / 63 Capitolul III. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate / 65 III.1. Metafora științifică/metaforă poetică / 65
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
retoricii / 59 II.3.2. Teoria conceptuală a metaforei: G. Lakoff și M. Johnson / 63 Capitolul III. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate / 65 III.1. Metafora științifică/metaforă poetică / 65 III.2. Statutul și "planurile de relevanță" ale metaforei specializate (terminologice/ conceptuale) / 67 III.3. Model și metaforă specializată / 69 III.4. Funcția denominativă a metaforei specializate / 71 III.5. Funcția euristică a metaforei specializate / 73 III.6. Metafora terapeutică: rațional și intuitiv / 76 III.6.1. Discursul terapeutic / 79 III
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
7.1. Motivarea în limbă / 81 III.7.2. Motivarea metasemică și metafora specializată / 82 III.8. Clase de metafore conceptuale în terminologie / 83 III.8.1. Metafore speculativ-teoretice / 83 III.8.2. Metafore-titlu / 85 III.9. Clase de metafore terminologice / 85 III.9.1. Metafore formate "prin interacțiune" / 85 III.9.2. Metafore "călătoare" / 87 III.9.3. Metafore terminologice categoriale / 90 III.9.4. Metafore polilexicale de identificare / 90 III.10. Metafora și problema transparenței în comunicarea specializată / 91
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptuale în terminologie / 83 III.8.1. Metafore speculativ-teoretice / 83 III.8.2. Metafore-titlu / 85 III.9. Clase de metafore terminologice / 85 III.9.1. Metafore formate "prin interacțiune" / 85 III.9.2. Metafore "călătoare" / 87 III.9.3. Metafore terminologice categoriale / 90 III.9.4. Metafore polilexicale de identificare / 90 III.10. Metafora și problema transparenței în comunicarea specializată / 91 III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet / 93 III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice / 100 III.11.1. Procesul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
specializată / 91 III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet / 93 III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice / 100 III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică / 102 III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice / 106 III.11.3. Destructurarea metaforei terminologice în limbajul jurnalistic: cazul lui "Robin Hood" / 111 Capitolul IV. Dinamica metaforei terminologice de sursă greco-latină / 113 IV.1. Echivalență/ analogie / 113 IV.1.1. Analogia conceptuală. Tipare logice / 115 IV.1.2. Analogia de "rol" / 115 IV.1.3
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]