1,160 matches
-
undeva ni se intersectau trăirile, emoțiile afișate și vocabularul uzitat erau substanțial diferite, în sensul că Gigi folosea aceleași clișee lingvistice în relație cu toți copiii de pe stradă. Toți eram urâți, slabi, grași, zăpăciți ori prea cuminți. Pe mine mă teroriza cu o păpușă din plastic ce aducea mai mult a bebeluș, a unui bebe de culoare, căruia îi spuneam simplu, „Negruzi”. Era un bebe dolofan cu capul foarte mare, păr scurt și cârlionțat, iar ochii, ochii erau cei care mă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cred că ajunge... * E ram copil. În vacanțe (mama era învățătoare) părinții mei, aflați (nu știu cum și de când) în relații amicale cu Ion Luca, veneau la Vatra Dornei. Cu "ăla mic" cu tot. Vilișoara de pe str. Parcului nr. 37 era realmente terorizată de unica obsesie a dramaturgului: liniștea. Când se profera șoapta "domnul scrie!", urcam scara de lemn în vârful picioarelor, aproape că ne țineam răsuflările. În anii aceia, Luca nu prea era în toane bune: încerca să se racordeze "din mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
licență utilizarea acestui "ca și" pentru protejarea spiritelor noastre feciorelnice de neplăcerea receptării cacofoniilor tip "lucrez ca contabil". Atât și nimic mai mult. Nici vorbă de vreo generalizare! Dar cu cât știi mai puțină carte, cu atât mai mult te terorizează frica de ridicol și, atunci, sufli și-n iaurt. Dac-ai auzit vorbindu-se, la OTV, despre E. U. "ca și profesor", ori, la " Prima", despre alegerea doamnei de la P.C. "ca și președinte", consideri formularea suficient validată și ți-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
crize de isterie, ea a făcut gestul de a-și rupe rochia de pe ea strigând ca arsă cu fierul roșu că n-are, că-i săracă, abia Își târăște și ea zilele dintr-un salariu de mizerie, iar eu o terorizez cu milogelile și insistențele mele de prost gust urmărind desigur s-o bag În pământ Înainte de termen. Nu-mi dădea Însă mâna să renunț, fiindcă la o adică ea mă făcuse scriitor. Ea era singura vinovată că de doi ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și fiece cuvânt sfârșeau prin a fi examinate bănuitor de ambele părți și temute. Parcă orice ins aștepta sosirea inevitabilă a unei osânde transcendente. Acest soi de maladie psihică ajunsese să mă molipsească și pe mine; și eu mă simțeam terorizat de aceeași frică, așa încât, în timp ce treceam prin unele localuri mai deocheate, mă trudeam din răsputeri să nu fiu văzut de prea mulți și să ajung cât mai repede acasă. Singura mângâiere era tovărășia leală a câinelui meu, spre care-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mai degradante atunci când îndrăznesc să aspire la vreo zeiță. Nu mi se pare că asta ar fi drept. Neîncredere Aleg de bună-voie să-i neglijez pe zei și susțin spontan inutilitatea lor. Nu-i pot acorda încredere cuiva care mă terorizează, fără ca, de altfel, să-mi ofere totuși minima șansă de catharsă. Zeul geților mă interesează întrucât este și om. Se presupune, tocmai de aceea, că este atent la orice slăbiciune omenească și știe să-i afle un remediu. Sacrificiu Azi-noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
eu întotdeauna șterg masa, ea nu. Este o reacție involuntară psihologică, obsesiv-compulsivă aș zice, care mi se întâmplă în orice casă, indiferent dacă gazdele mă roagă să las pentru mai târziu. Tatăl meu în fiecare zi în perioada liceului "mă teroriza" spunându-mi că trebuie să șterg masa după ce mă ridic de la masă, sora mea nu a avut parte de același "tratament". Pentru acest ultim exemplu chiar îi mulțumesc, m-a făcut să fiu mai responsabilă față de mine și față de alții
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și Niña), genovezul Christoforo Colombo, Cristofor Columb (1451-1506), părăsește pe 3 august 1492 portul Palos (în sud-estul Spaniei), în compania fraților Pinzon (Martin Alonso, Francisco Martin și Vincente Yañez), depășește în sfârșit oceanul, această mare de tenebre care i-a terorizat pe marinari încă din antichitate, iar la 12 octombrie ajunge la Guanahani, o mică insulă caraibiană, pe care amiralul Indiilor o va botaza San Salvador, astăzi Watling, în Bahamas, iar apoi în Cuba și Haiti, pe care o va numi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
paralele”. Au fost evocate incidente total necunoscute, trei cazuri de „salturi” între lumi paralele și unul de „cădere în timp”. „Demonii” apăruți în ultimele opt secole din subteranele catedralei din Chartes; stranii făpturi zburătoare care au „bântuit” fortăreața maură Javalona, terorizându-i pe apărătorii și pe asediatorii spanioli, în timpul RECONQUISTEI; misterioasele dispariții de indieni, patrule ale armatei, Poliției Călare și avioane în tenebrele Nordului Îndepărtat Canadian ... și HELGA GRUNEL, studenta din Portmund, dispărută în 1974 și arestată în 1262 de Sfânta
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Manuela CHIŞLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93141]
-
de soldați și polițiști de a controla un număr mic de turbulenți conduși de niște lideri irlandezi naționaliști care erau niște criminali și cu care era nedemn să porți negocieri. David Lloyd George credea că "un mic grup de asasini terorizează țară". Dorința republicanilor de a rupe orice legătură cu Marea Britanie și de a instaura o Republică era greu de înțeles pentru opinia publică britanică, obișnuită mai degrabă să îi privească amuzata și ironică pe irlandezi.78 În primul rînd, britanicii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
să aibă vreo legătură cu ÎRA. Aceste trupe au fost privite de poporul irlandez drept cete de criminali sadici, a căror principala misiune nu era aceea de a asigura siguranță concetățenilor lor sau a bunurilor lor, ci de a-i teroriza. Nu-i de mirare că poporul irlandez s-a identificat din ce in ce mai mult cu proiectul de Republică Irlandeză și cu oamenii care luptau pentru ea. Voluntarii ÎRA erau ascunși, hrăniți și îngrijiți de către populația civilă. Singura forță militară a guvernului britanic
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
dezincriminare a călăilor, mai mult succes decât va avea vreodată domnul Liiceanu, care încerca s-o folosească drept instrument de curățare socială. Și asta deoarece îi lipsește un element esențial care i-a asigurat buna funcționare: teroarea. Doar un om terorizat de un rău mai mare poate ajunge în situația de a-și asuma o vină ce riscă să coincidă cu propria-i existență (ceea ce ar însemna o neantizare a propriei existențe); sau o persoană "eliberată" de presiunea normelor morale; ori
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
1968, ci aveau o istorie mult mai lungă. Încă înainte de 23 august 1944, aceste gărzi fuseseră constituite ca brigăzi de "șoc" prin intermediul cărora comuniștii ar fi pregătit "insurecția armată" împotriva guvernului Antonescu. În realitate, "gărzile patriotice" reprezentau formațiuni paramilitare care terorizau populația și instituțiile statului pentru a crea confuzie și descurajare, ingrediente vitale în preluarea puterii de către PCR. Alcătuite "în cea mai mare parte din muncitorii cei mai înaintați și cei mai hotărâți în lupta împotriva fascismului, muncitori comuniști, uteciști și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să faci slalom. Era foarte greu, era o nenorocire. Această conducere aleasă, care era formată din țigani austrieci... Noi nu aveam de-a face cu nemții propriu-zis. Nu vreau să vorbesc de rău și nu știu ce, dar ăștia furau tot, ne terorizau... Erau o catastrofă... băteau, unii erau omorâți acolo... Teroare totală. Nu le ajungea cu teroarea, era și teroarea lor. Sigur, ăia vorbeau numai În germană, nu pe țigănește. Asta era conducerea de atunci. La un moment dat tatăl meu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
poziții mărețe și închipuiri sublime de triumf și stăpânire orgolioasă. Toate patimile de altă dată, tăcute în carne, ținute în zăbala postului, ți se fac acum draci în cuget, în minte. Altădată le gustai în trup. Acum vin să te terorizeze în gând. Unde fugi? Cum scapi? Cine îți poate apăra mintea, cine îți poate da liniște? Zi și noapte, sătul sau flămând, vorbind sau chiar în rugăciune fiind, îți fuge gândul în altă parte, departe de ceea ce rostește gura. Altul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
era de acord. Cu Sile a vorbit și cu ton de reproș: În mod special am venit aici să constat condiția dumitale sufletească. Credeam că voi găsi un om plângându-și păcatul groaznic. Destul, a țipat Sile, nu mă mai terorizați cu această acuzație! De la arestare și până acum sunt învinuit că mi-am ucis părinții. Nu eu sunt vinovat. Ei sunt vinovați. Ei și-au meritat soarta. Ascultam încremeniți. Am auzit apoi bușitura ușii și zăvoarele închizându-se. Inspectorul îi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scoși jumătate de oră pe zi la aer, eram duși la baie - o binefacere, căci se crăpa pielea uscată pe noi. În perioada de slăbiciune aveam vedenii, sau amintirile din viață sau din lecturi se transpuneau în închipuiri care mă terorizau. Astfel, îmi apărea imaginea unei statui plăsate în colțul unei camere în care se afla un ostatic. Cel sechestrat observa în spatele pleoapelor „ochi adevărați” care îl suspectează. Apropiindu-se, pleoapele s-au închis. Prizonierul a început să trăiască o stare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
comun, prin promisiuni de eliberare și favoruri, cu care acționa în regiunea Aiud-Turda-MureșCluj. Pe acești deținuți, îmbrăcați în civil, în timpul propagandei electorale din 1946 îi plimba prin sate în niște mașini mari, înarmați cu bâte, răngi și gârbace, pentru a teroriza populația bătând țăranii, omorând bogații și preoții, așa cum au ucis pe părintele Căpâlneanu din Căpâlna, batjocorind învățătorii, strigând lozinci ca: „Petru Groza, să-l votăm, pe Maniu să-l spânzurăm”, pentru a băga groaza în oameni. Unii săteni se organizaseră
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
munte în mici excursii. Vizitam biserici, mânăstiri, stând de vorbă cu drumeții sau cu gospodarii pe la care adăstam un ceas-două sau o noapte chiar. Făceam cunoștință cu oameni, obiceiuri și locuri. Aflam de necazuri și încercam să dăm speranță oamenilor terorizați de sloganurile comuniste și de amenințări. Probabil cineva a informat Bucureștiul despre această activitate a noastră, căci într-o sâmbătă ne-am pomenit cu un inspector care ne-a luat prin surprindere. De obicei băieții noștri de la grefa închisorii ne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împădurită până aproape de vârf, numită Piatra Craivii. În vârful Pietrei se vedeau încă ruinele unui castel, reședință de garnizoană a unui conte. De aici făcea incursiuni armate prin satele românești din Valea Gălzii, cu terenuri productive și podgorii bogate; îi teroriza pe români, incendiindu-le gospodăriile, făcându-i să fugă în locuri muntoase sărace, pentru a le lua terenurile. Astfel de acțiuni erau frecvente înainte de Unire, în toată Transilvania. „Cele trei națiuni” au până astăzi cele mai bune terenuri, iar românii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
instanței, administrația a luat măsura să se scoată cercevelele. Erau mulți bătrâni, bolnavi, care abia își mai trăgeau răsuflarea. Unii nu mai puteau vorbi, alții mureau sub priciuri, la șerpărie. Organele înțelepte care conduceau partidul stabiliseră ca întemnițații să fie terorizați prin maltratări și schingiuiri. Fiindcă milițianul nu putea identifica persoana vizată, mulți tineri ieșeau în locul celor vârstnici, Voloșniuc Nică, Românașul, cum îi spuneam noi, bucovinean, fiind unul dintre aceștia. Odată, ofițerul politic a identificat victima și a constatat substituirea. A
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și cei din generația lui fuseseră plămădiți de către Primul Război Mondial (și nu de secolul al XIX-lea). Prin urmare, "nici măcar perspectiva noastră istorică nu poate fi aceeași"161. Iată ce scria Giurescu: "Secția de Istorie a Academiei este încă terorizată de o gerontocrație"162. Nu este deloc greu să ghicim la cine se referea Giurescu. Să ne amintim de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și ce să faci atunci cînd te afli în fața asasinilor tăi" și (după cum își amintește ziaristul) Iorga a coborît binedispus spre zgomotoasa sală de curs68. Dacă Iorga lua în ușor pericolul, soția și fiicele lui (doamna Liliana și Alina) erau terorizate. Și nu numai familia Iorga, chiar și prietenii familiei și servitorii se temeau foarte mult pentru viața lui. Era acum ministru, Președinte al Senatului Corporatist și membru permanent al Noului Consiliu de Coroană Consultativ, cu funcții și răspunderi sporite 69
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu se sinchisească de dușmani. Eu unul gândesc că a-ți face, gratuit, dușmani în teatru, sau chiar în viață, dovedește o lipsă de abilitate profesională. Peregrine face întruna boacăne. Nu deține meticulozitatea adevăratului artist. Era întotdeauna nevoie să-l terorizez pentru a-l face să intre în scenă treaz. Are structura unui bun actor, dar e prea al naibii de îngâmfat și prea delăsător, de o pripeală și o nechibzuință tipic irlandeze, și își acordă prea multe libertăți. Peregrine e un catolic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acum, această expresie de superioritate și viclenie mă scoteau din sărite. — Ce vrei să spui? — Am ascultat, m-am ascuns sub fereastră și v-am auzit pe amândoi discutând, am auzit vocea lui grosolană, felul lui brutal de a te teroriza, l-am auzit cum striga la tine, cum te făcea să repeți iar și iar “îmi pare rău, îmi pare atât de rău!“. Regret că n-am spart fereastra și că nu i-am frânt gâtul. Am să-l ucid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]