541,899 matches
-
vieții (să jefuiască trei dintre cele mai mari cazinouri din Las Vegas), numai bună spre a intra în cartea recordurilor spărgătorilor. În cazul în care există una de acest fel; dacă nu, sugerăm să se înființeze una căci în ultimul timp bandiții au devenit personaje simpatice foarte, extrem de potrivite pentru a înfățișa publicului tînăr prototipul eroului pozitiv. Parcă spre a spori farmecul acestor eroi, s-a decis distribuirea în rolurile principale a celor mai șarmați actori ai momentului (v. George Clooney
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
și se manifestă în alcătuirea palmaresului, tendința vizibilă de a mulțumi pe toată lumea, ceea ce înseamnă puțin altceva. Artiștii competitori simt, ei, în primul rînd, asta. Ca și decernările în compensație, judecate în funcție de erori comise la altă ediție. Abia de puțin timp, statutul de "nominalizat" a început să fie acceptat ca o distincție și nu ca o lezare comisă cu voie împotriva cuiva. Este o onoare să fii ales din o mie, să punem, să fii considerat spuma stagiunii, a anului teatral
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
încerca s-o facă, ar risca să știrbească atît din bogăția trăirii, cît și din frumusețea gîndului poetic. Scriind uneori arte poetice (ori, chiar, metapoeme curate, pe gustul generațiilor mai noi), Doinaș a avut grijă să le umple în același timp cu idei și cu emoții, să ne determine să simțim că ideile cresc din biografie și din experiență nemijlocită, așa cum plantele cresc din pămînt și din apă. Artele lui poetice sînt la fel de "organice" precum îi este lirica de dragoste. Și
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
de regie, japoneza Michiko Inoue, care a dat fiecărui detaliu veridicitatea de carte cu poze din Țara Soarelui Răsare. Se poate obiecta că asemenea reconstituiri, de un realism cvasi-cinematografic (vezi cintezoii - sau sticleții - din colivie care au cântat frenetic tot timpul, rivalizând periculos cu soliștii) nu se mai poartă, dar stilizarea extremă cu personaje descărnate pe scena goală este mai convingătoare? Nu sunt împotriva stilizării ("Pescuitorii de perle" la Opera din București, tocmai prin renunțarea la exotismul de mucava, mi-a
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
stă meritul principal al regiei, ea a clarificat relațiile, chiar și dintre rolurile secundare, a individualizat masa coriștilor obținând de la toți cântăreții o angajare scenică credibilă. Totul este viu, mobil, chiar cam încărcat: în dorința de a ocupa scena tot timpul, regizorul rupe fermitatea conturului, introducând elemente străine de această lirică a cireșilor în floare, ca marinarul din actul I venit din comediile mute, sau pantomima, pe interludiul orchestral, diluată și mai ales ieșită din stilul general. Stil la care contribuie
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
faptele sînt prea legate de revenirea la viață și pornirea spre scris ale lui Panait Istrati, pentru a nu simți nevoia să le repet și aici. Prilej de a reaminti măcar și unele din vocile care s-au adăugat, în timp, fiecare altfel orchestrate, cunoscutei definiții de mai sus. Și acestea culese mai ales pentru că s-au făcut auzite din cele mai diferite părți ale pămîntului. Nikos Kazantzakis, care avea să-i dea viață a doua oară prin personajul Zorba: "ascultîndu-l
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
cât și celorlalte care i-au urmat. O critică de reconstituire care valorifică, așadar, sugestiile biograficului, urmărindu-le răsfrângerea în operă. Se simte că textele adunate în carte au fost scrise în epoci diferite, unele, probabil, în urmă cu mult timp, autoarea nerevizuindu-le în vederea omogenizării stilistice. Poate ar fi fost bine măcar să le dateze. Păstrează, în orice caz, formulări care ne apar iremediabil "vechi", amintind inflexiunile criticii sociologizante și incriminatoare, ca atunci când vorbește, de pildă, despre "procesul burgheziei false, rapace
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
de tandrețe și neliniște care ieșea din ziduri/ cum cleiul la-ncheieturile prunilor/ și ziua cu zăpadă cînd întinzîndu-mă pe deasupra mesei/ ca să iau o bucată de pîine tăiată strîmb/ o durere fizică m-a cucerit și-am intrat/ într-un timp condensat ca un spîrnel rotindu-se/ biciuit de vocea mamei" (Soare strivit pe zid). Compromisă prin uzanța festivă, viziunea lumii se împrospătează grație unei percepții "depoetizate", adică deparazitate de convenții, aparent stîngace, aparent infantilă, contabilizare a vieții "la scara unu
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
trăirilor bogat ornamentale nu lipsesc), bizuit pe reducții, pe goluri în locul plinurilor redundante, deși nu mai puțin sugestiv, nu mai puțin sistematic și chiar cochet în cheia sa negativă. Un baroc ce se silește a se opune trecerii devoratoare a timpului printr-o strategie subtilă a acceptării, a supunerii, a resemnării. Din care pricină poate părea întrucîtva ridicol, reductibil la o mecanică gestuală, la o poză (anti)melodramatică ce s-a remarcat și la Bacovia (un enciclopedist, Quatre-mère de Quincy, afirma
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
de unde acest joc între continuu și discontinuu, care este el însuși continuu de la început pînă la sfîrșit. M.C.: Am reținut ideea de bifurcație. G.G.: A, da. Cine spune bifurcație spune că va schimba subiectul sau doar că va bifurca cîtva timp, așa cum se întîmplă pe drumurile pe care se lucrează; există o deviație și nu știm întotdeauna cît ține și nici dacă se va reveni la drumul principal. Așa stau lucrurile și cu unele dintre aceste întreruperi și cititorul nu știe
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică drept ironică, ea este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că această critică numită timp de decenii imanentă, nu este chiar atît de imanentă pe cît pare pentru unele motive tehnice pe care le expun în acest text, dar fără să vreau să fiu critic față de ea. Dacă lăsăm la o parte opoziția între istoria
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza, și a conceptualiza înseamnă cu necesitate a generaliza. Cam asta am vrut să spun în Uvertura metacritică referitor la așa-zisa critică imanentă, care nu este nici ea ferită de transcendență. În căutarea timpului pierdut este pentru mine, dintre toate operele literare, cea care poate cel mai bine să țină oarecum loc de o experiență de viață. M.C.: Eseul despre comic intitulat Morți de rîs, prin banderola care îl anunță pe coperta cărții, pare
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
după el pe locul doi și pe locul trei? G.G.: Proust? Da, bineînțeles că da, și aceasta dintotdeauna, de la Figuri I. Pentru mine n-aș spune că e un punct de reper, ci un fel de rezervor inepuizabil. În căutarea timpului pierdut este, pentru mine, dintre toate operele literare (aceasta nu este bineînțeles o judecată de valoare), cea care poate cel mai bine să țină oarecum loc de o experiență de viață. Găsești întotdeauna materie pentru ceva, subiect pentru ceva în
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
unghi ansamblul tabloului mai mult sau mai puțin explorat de poetica noastră. Cred oricum că poetica, teoria literaturii este o disciplină literară printre altele. Cred că orice disciplină e animată de un anumit tip de curiozitate care se modifică cu timpul, dar nu cred că aș putea să prevăd (și mă feresc să o fac) ce modificări vor fi în viitor.
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
unui așa-zis metrou ușor. Peste jumătate de milion de oameni au fost lăsați să se descurce cum pot pentru a ieși din cartierele Militari și Drumul Taberei. Ba, parcă într-un acces de nebunie furioasă a edililor, în același timp s-au mai găsit și alții să rîcîie pămîntul în mijlocul Bucureștiului. Mă așteptam să explodeze ziarele împotriva disprețului cu care aleșii și numiții să conducă Bucureștiul îi tratează pe locuitorii acestor două cartiere. Nu-i aproape nici o diferență între nemernicia
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
demiterea și excluderea de la orice treabă administrativă. Dacă acest cineva e chiar actualul primar general al Capitalei, Traian Băsescu, ar trebui să-și prezinte demisia de onoare pentru ceea ce le-a copt bucureștenilor, fără să-i întrebe. Încă nu e timpul pierdut ca acest proiect idiot să fie redus la dimensiuni acceptabile, păstrînd soluția șinelor îngropate unde e cazul. Asta depinde însă de atitudinea bucureștenilor înșiși. Dacă mai bine de o jumătate de milion de oameni vor accepta să fie tratați
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
a Eu-lui. (1921-1922) Însinguratul Atâta timp cât peste Țarskoe Selo Se revărsau cântecul și lacrimile Ahmatovei, Eu, deșirând ghemul vrăjitoarelor, ca un Cadavru somnolent abia-mi împleticeam Picioarele prin pustă, unde Murea neputința. Actor obosit Pășeam oricum, răpus, la întâmplare. Dar între timp în grota-ntunecoasă Cârlionțatul cap al taurului tenebrelor Devora oameni, clefăind sângeros În agresiva roire de insecte. Din mila lunii, ca și cum înfășurat Într-o hipnotică hlamidă, noptaticul peregrin Sări somnambul din vis în abis, Căzând, lunecând din stâncă-n stâncă
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
Rodica Zafiu Gramaticile românești constată în genere slaba prezență a viitorului anterior în limba actuală. De altfel, acest timp verbal este o formă cultă, livrescă, a cărei prezență în sistemul limbii pare să fi fost totdeauna marginală (chiar apariția fiindu-i tîrzie; originea sa e controversată: după unii lingviști reprezintă o evoluție internă, de tip romanic, în vreme ce după alții
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
nici cea cultă, preferată în contexte mai formale, solemne (va fi plecat el oare?). Construcția e folosită pentru a indica o acțiune viitoare terminată înaintea unui reper plasat în viitor (eventual, înaintea altei acțiuni): o situație oarecum atipică, în măsura în care viitorul - timpul încă nerealizatului - implică trăsături modale de irealitate și incertitudine. De fapt, cînd apar condițiile semantice ale acestei utilizări, viitorul anterior e adesea substituit în vorbire fie de viitorul I ("îi vor telefona după ce va ieși din sală"), fie pur și
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
ziarul, artistul va fi și părăsit România" (România liberă = RL 1236, 1994, 2). Forma citiți e nu atît un prezent cu valoare de viitor, cît una dintre strategiile prin care scriitura jurnalistică creează sentimentul actualității maxime și reduce distanța dintre timpul redactării și timpul lecturii: fiind un prezent autentic pentru cititor, dar un viitor pentru ziarist. Trecerea de la perspectiva cititorului (prezentul citiți) la cea a autorului textului (viitorul anterior va fi părăsit) e o ruptură, dar care nu pare a deveni
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
fi și părăsit România" (România liberă = RL 1236, 1994, 2). Forma citiți e nu atît un prezent cu valoare de viitor, cît una dintre strategiile prin care scriitura jurnalistică creează sentimentul actualității maxime și reduce distanța dintre timpul redactării și timpul lecturii: fiind un prezent autentic pentru cititor, dar un viitor pentru ziarist. Trecerea de la perspectiva cititorului (prezentul citiți) la cea a autorului textului (viitorul anterior va fi părăsit) e o ruptură, dar care nu pare a deveni o incoerență. Cred
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
concluzie" (EZ 14.06.2000). în absența acestor indici suplimentari, forma e în-tr-o oarecare măsură derutantă: "Prin asemenea creșteri, așa cum prevăzusem, lucrurile se vor fi complicat încă și mai și" (RL 3617, 2002, 4). O dovadă a redusei întrebuințări a timpului o constituie și identificarea fantezistă cu o construcție care ar avea parțiale similitudini cu unele perifraze temporale din limba veche; formularea voit arhaizantă e ironică, dar paranteza pare să exprime o convingere gramaticală sinceră: "În legătură cu plecații în deșert, să sperăm
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp însă, și termenul de Europa Centrală, care și-a trăit momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins ca fiind prea izolaționist în această epocă a unității europene. Ideea unui spațiu
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins ca fiind prea izolaționist în această epocă a unității europene. Ideea unui spațiu de o natură specială, cu o evoluție proprie, în același timp în acord și în răspăr cu cea occidentală (căci Europa Occidentală nu și-a pierdut încă actualitatea, cel puțin nu în estul continentului), e totuși viabilă atunci cînd se încearcă o apropiere de cultura și literatura unor țări ca Ungaria
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
Și ca și cum n-ar fi destul atîta zgomot pentru nimic, dl C.T.P. revine în numărul 614 al ALA cu un editorial în care povestește ce a înțeles d-sa din prima Întîlnire a �României literare", care i-a răpit din timpul d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să-i folosească la mare lucru. Regretăm nespus și promitem să nu-l mai deranjăm pe dl C.T.P. cu invitații culturale. Nu de alta, dar ca să nu mai fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]