1,204 matches
-
culoarea mâlului pe care-l târa greoi cu el către vagul său destin, se reabilitase cu totul în ochii mei. Odată, îmi povestea cineva, pe timpul unor asemenea inundații, de demult, un biet locuitor bolnav, surprins de apele care pătrunseseră până în tinda casei lui, a murit. Când a trebuit să-l așeze pe năsălie și să-l ducă la locuința de veci, popa chemat să oficieze, creștin cu frica lui Dumnezeu, n-a ezitat nici un moment să înfrunte urgia apelor. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ce le purtau. Rareori scos din sărite de purtarea ei, punea mâna pe câte o scurtătură și îi trăgea câteva, ca să arate că el era bărbatul în casă. După ce se căsătoriseră își ridicaseră o căsuță cu o odaie și o tindă, alături de cea a fratelui său, Ion, casă ce avea două odăi. Amândouă casele fuseseră ridicate în grădina părinților lor. Familia Ghiță și Marița Ciotacu, aveau trei copii, o fată Marica și doi băieți, Ion și Gheorghe, despre care pomenim aici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ferești și anexe spre a fi feriți de lupi. Casele erau construite din cârpici ori din vălătuci, acoperite cu stuf în marea majoritate a lor, dar și cu șindrilă și chiar țiglă. Erau compuse din două odăi despărțite de o tindă și paravane la spatele casei. Ridicarea casei se făcea de către bărbați ajutați și de femei. Copilul chiar dacă era alintat trebuia să asculte de părinți și să învețe tot ce hotărau părinții, inclusiv bunicii. Femeia era supusă bărbatului și mergea în urma
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai înstăriți, ca familiile existente: Hrapciuc, Ciornei, Primus, Lopatnic, Toma, Vlădeanu, Cozaru, Cojocaru, Gontineac, Molie, Sulugiuc, Ivasciuc, Moisii, Vieru, Șulea, Pasniciuc, Stoleru, Iftimiciuc, Tomniuc, Căunec, Cojocariu, Șpaiuc ca și multe altele și-au durat gospodării frumoase, case cu două odăi, tindă, cerdac și paravan, acoperite care cu șindrilă, care cu stuf, ba chiar unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
-i mimeni pe acasă? După care se arată o fetiță de vreo zece ani. Ce vrei nene? întreabă copila și-l privește curioasă. Unde-i maică-ta? în casă. Doarme. Bravo, în ameaza-mare s-o pus pe odihnă!... iese din tindă Marița. Ce vezi rău că mă odihnesc și ce dorești? Cine „iești” ? Și-l privește. Nu te cunosc, de unde vii? Tu, fată mai bine adă niște apă! Fetița ia o cofă și pleacă. De departe! Dacă-ți spun n-ai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Urali, din Asia! ai priceput? Priceput, dară! și era așa de greu să-mi spui de la început?.. Asia asta pe unde-i? Ei, vezi că nu știi, degeaba-mi stric gura. Niște apă te-aș ruga... și femeia intră în tindă și-i dă o cană din lut, cu apă și străinul bea cu nesaț. Bună-i! e din fântână? Nu, e de la ciușmea, apă din vîrful dealului. Și tot timpul îl tot privește, în cele din urmă se repede la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ferești și anexe spre a fi feriți de lupi. Casele erau construite din cârpici ori din vălătuci, acoperite cu stuf în marea majoritate a lor, dar și cu șindrilă și chiar țiglă. Erau compuse din două odăi despărțite de o tindă și paravane la spatele casei. Ridicarea casei se făcea de către bărbați ajutați și de femei. Copilul chiar dacă era alintat trebuia să asculte de părinți și să învețe tot ce hotărau părinții, inclusiv bunicii. Femeia era supusă bărbatului și mergea în urma
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai înstăriți, ca familiile existente: Hrapciuc, Ciornei, Primus, Lopatnic, Toma, Vlădeanu, Cozaru, Cojocaru, Gontineac, Molie, Sulugiuc, Ivasciuc, Moisii, Vieru, Șulea, Pasniciuc, Stoleru, Iftimiciuc, Tomniuc, Căunec, Cojocariu, Șpaiuc ca și multe altele și-au durat gospodării frumoase, case cu două odăi, tindă, cerdac și paravan, acoperite care cu șindrilă, care cu stuf, ba chiar unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
-i mimeni pe acasă? După care se arată o fetiță de vreo zece ani. Ce vrei nene? întreabă copila și-l privește curioasă. Unde-i maică-ta? în casă. Doarme. Bravo, în ameaza-mare s-o pus pe odihnă!... iese din tindă Marița. Ce vezi rău că mă odihnesc și ce dorești? Cine „iești” ? Și-l privește. Nu te cunosc, de unde vii? Tu, fată mai bine adă niște apă! Fetița ia o cofă și pleacă. De departe! Dacă-ți spun n-ai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Urali, din Asia! ai priceput? Priceput, dară! și era așa de greu să-mi spui de la început?.. Asia asta pe unde-i? Ei, vezi că nu știi, degeaba-mi stric gura. Niște apă te-aș ruga... și femeia intră în tindă și-i dă o cană din lut, cu apă și străinul bea cu nesaț. Bună-i! e din fântână? Nu, e de la ciușmea, apă din vîrful dealului. Și tot timpul îl tot privește, în cele din urmă se repede la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
umană. În conformitate cu acestea, statele lumii se clasifică în țări cu dezvoltare umană: - elevată (0,800 ≤ I du ≤ 1,000); - medie (0,500 ≤ I du < 0,800); - scăzută (0,000 ≤ I du < 0,500). În cazul IDS, cu cât valoarea acestuia tinde spre 1, cu atât disparitățile dintre sexe privind dezvoltarea sunt mai mici. IDU reprezintă un instrument indispensabil de caracterizare a dezvoltării umane și a evoluției acesteia într-o țară sau în profil regional, asigurând compararea la nivel internațional. Determinat pe
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Sînt anunțat că mă va căuta și mătușa Catrina. Așadar, audiatur et altera pars... Am vizitat-o pe mătușa Marința. De data asta mi s-a părut bătrînă și obosită. M-a poftit în casă. Am trecut mai întîi prin tinda ticsită de obiecte vechi, fără importanță, de care refuză să se despartă. Camera în care locuiește nu arată nici ea mai bine; pereții sînt încă nevăruiți, fețuiala a început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în cazul altor biserici, în timpul din urmă. în pridvorul cu coloane al Bisericii Crețulescu, sus în stânga, într-un colț boltit, este Hora domnițelor, una din acele imagini care te înseninează ori de câte ori le contempli. Intram adeseori pe vremuri, în această liniștită tindă, în care zidul Bisericii în jurul porții te întâmpină cu imaginile consacrate ale apocalipsului. Am intrat și de această dată, în această seară de vară, în timp ce ultimele raze de soare pătrundeau printre stâlpii scorojiți ai bisericii și am privit spre colțul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vedem câmpia. Astăzi, nu veți crede, am descoperit că strada Lavei dă În cea a Dantelei. În altă zi, am Întâlnit În Fundenii Doamnei o biserică fără seamăn În țară, arhitectură grațioasă, cu uluitoare stucaturi persane la exterior și, În tindă, zice-se, fragmente de pictură de Pârvu Mutu. Oștiam, din fotografii, de când eram În clasa a doua primară, dar acum am văzut-o. Mieux vaut tard... Respectuoase omagii Doamnei. Al Dumneavoastră, Radu Petrescu ș10ț București 22 ianuarie 1977 Mult stimate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
purtat ca un ecou prelungit în bolta răsunătoare a sufletului omenesc. Când m-am trezit din noianul de gânduri, începea să mă pătrundă frigul nopții. M-am coborât încet spre casă. Ceilalți stăteau cu toții în dâra cinei De la vatra din tindă lumina focului pătrundea afară și se arunca în fâșii în noaptea întunecoasă. Peste dealurile dimprejurul satului nu mai era lumina de altădată. Noaptea stăpânea opacă și grea. În pustiul din curte vibra parcă un cântec. Prin pacea serii pătrundea duhul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca în Agonia timpului: „Bătrân, / abia își trage suflarea, / opaițul pâlpâie, / se stinge lumânarea. // Sfârșitul afurisit / vine nedorit./ Toate stau la locul lor,/ numai un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de ogor. / Pe blidarul din tindă / se uită în oglindă / rotunjitul ulcior. / Toate stau la locul lor.// Morții în pământ / gândul în cuvânt. // Strânsă într-o silabă / bocește o babă. Țipă o cucuvaie / lae, lae, lae.” Cele trei plachete de versuri apărute în exil (două dintre
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
întindă curțile și jerebiile, locurile de arătură, care aveau să ducă, încet, încet până în buza dealurilor, ori chiar mai departe, din zare în zare. Că din bordeiele de odinioară s-au născut casele mai întâi cu o cameră și cu tindă, cărora li s-au adăugat chilerul, perdeaua de la spatele casei pentru adăpostitul lucrurilor gospodărești, este treabă a evoluției timpului. După cum însăși confecționarea blidelor casei, a lucrurilor trebuitoare pentru întreținerea gospodăriei ori a carelor și a căruțelor, născând meșteșugurile, tot evoluție
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin părțile Cucutenilor, împrejurimile Iașilor și Vasluiului. Cu toate acestea se mai găseau în 1932 destule sate care nu se deosebeau prea mult de așezările getice: bordeie cu o singură cameră, fereastra lipită, care nu se deschidea niciodată, vițelul în tindă, cuibarul cloștei sub lavița unde dormea gospodarul și leota lui de copii, deși cărțile de școală primară și broșurile împărțite de pomană de misionarii culturali stăruiau a se înțelege un adevăr: „unde nu intră soarele în casă intră doftorul!", dacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
realitatea în mod asumat. Îi conduce pe eroi ca pe niște actori, dar îi lasă în mediul lor, vorbind cu cuvintele lor și făcând ce fac ei de obicei: se tund unul pe altul, gătesc, mănâncă la o masă din tindă (reverență probabil la Moromeții, de Stere Gulea), seamănă parcela de pământ, scutură covoarele. Dar ei sunt și protagoniștii unor momente regizate sută la sută: Costică Arhir vorbește în fața camerei („talking head“) sau copiii sunt filmați în decor natural - pe malul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
fără el, probabil, se descurca mai greu. Pe geruri aspre și zăpezi ca-n basme ne lăfăiam ca-n stup; aveam căldură... dormeam, copiii, într-un pat - eram micuți - însăilat de tata, din scânduri, pe măsură. Vara-n amurg, în tindă, la povești, că mama Floarea ne povestea cu haz, până când Luna se ridica pe boltă, că lampa din perete, la sobă, n-avea gaz. Și timpul a trecut, așa... pe îndelete, iar legile au luat o altă-ntorsătură... Agoniseala părinților de-
CASA PĂRINTEASCĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349758_a_351087]
-
suprafață locuibila și dependințele. Prin suprafață locuibila se înțelege suprafață camerelor care, determinate ca atare prin construcția lor, servesc pentru locuit, inclusiv holurile și camerele de trecere. Prin dependințe se înțeleg încăperile care deservesc suprafață locuibila, si anume: vestibulul, antreul, tinda, verandă, culoarul, bucătăria, chicineta, oficiul, cămara, camera de baie, closetul, spălătoria, uscătoria, pivniță, boxa la subsol, magazia din zid, precum și logia și terasă acoperită. Articolul 3 Prin locuința, în sensul prezenței legi, se înțelege suprafață locuibila compusă din una sau
LEGE nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152549_a_153878]
-
în cererea de apel și în întimpinare, afară de cazul prevăzut la art. 138." Articolul 293 (1) Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care să tinda la schimbarea hotărârii primei instanțe. Cererea se poate face până la prima zi de înfățișare. ... (2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins că tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, aderarea
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
la animalele bolnave; d. asigurarea unui set de protocoale pentru tratarea acvariilor. Anexă 11 SPAȚIUL MINIM NECESAR PENTRU UNELE SPECII DE ANIMALE MENȚINUTE ÎN CAPTIVITATE 1. Spațiile menționate reprezintă minimum necesar pentru expunerea animalelor. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să tinda spre standarde ridicate în privința spațiului de expunere pentru animale. 2. Amplasamentele vor fi amenajate în funcție de biologia, ecologia și etologia speciilor pentru care au fost concepute. Trebuie să fie realizate pe substrat natural, cu plante naturale, cu amenajări interioare realizate din
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
în cererea de apel și în întimpinare, afară de cazul prevăzut la art. 138." Articolul 293 (1) Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care să tinda la schimbarea hotărârii primei instanțe. Cererea se poate face până la prima zi de înfățișare. ... (2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins că tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, aderarea
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
la animalele bolnave; d. asigurarea unui set de protocoale pentru tratarea acvariilor. Anexă 11 SPAȚIUL MINIM NECESAR PENTRU UNELE SPECII DE ANIMALE MENȚINUTE ÎN CAPTIVITATE 1. Spațiile menționate reprezintă minimum necesar pentru expunerea animalelor. Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să tinda spre standarde ridicate în privința spațiului de expunere pentru animale. 2. Amplasamentele vor fi amenajate în funcție de biologia, ecologia și etologia speciilor pentru care au fost concepute. Trebuie să fie realizate pe substrat natural, cu plante naturale, cu amenajări interioare realizate din
INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004 privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]