1,438 matches
-
ce să-și piardă slujba fiindcă a fost văzut ducându-se cu Scânteia la closet - pe timpul, bineînțeles, când nu exista hârtie igienică. Așa cum la școala primară, în fiecare dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
slujba fiindcă a fost văzut ducându-se cu Scânteia la closet - pe timpul, bineînțeles, când nu exista hârtie igienică. Așa cum la școala primară, în fiecare dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și eu ceva fru mos
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
plătit de fiecare, Câți și-au dorit un loc, al lor, sub soare, Istoria spre a-ți putea zidi! Ne vom aduce-aminte cât vom fi, Cum se scria Scînteia ilegală Și-o tipăream cu sânge și cerneală Schimbând mereu, mereu tipografii... Ne vom aduce-aminte cât vom fi.“ („Elegie eroică la semicentenar“, Cadran, mai 1971) PENDEFUNDA Liviu, publicist și poet „A fi revoluționar, a traduce în practică înțelesul profund al documentelor de partid, al operei teoretice a secretarului general al partidului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aceia s-au făcut o revoluție foarte mare între popoare. George Banciu școlariu.» e.Fila 297.- »La anul 1849 s-u pus iobăgia jos de n-au mai mers nime la domn la slujbă. George Banciu paroh grecorăsăritean. 3. Penticostarian. Tipograf Popa Mihai Atanasievici, anul 1743. a. Fila 1.- Comuna Streza Cârțișoara au ars în 9 iulie 1865. Locuitoriu Bancu G.» 4. Antologhian partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și neroditoare. Cucuruzul a rămas tot necopt și l-au dat oamenii la porci. 30 sept. 1843.» Fără semnătură. 5. Octoih. - Popa Stoica Tipograful. 1746. a. Prima copertă: - «Ioan A Schiopu. - În 1887 au ars în luna lui iulie din curtea a domnească în sus 36 de gazde. b. Fila 77.- «Să se știe că în anu 1894 în 18 august până la 20 au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca autorul anonim al acestei broșuri să fie un evreu supărat de modul În care sunt percepuți evreii de către români. În orice caz, editorul acestei broșuri este un evreu craiovean, Filip Lazăr, ginere (ca și Lazăr Șăineanu) al editorului și tipografului Ralian Samitca <endnote id="(848)"/>. Redactat În 1886, statutul „Societății istorice Iuliu Barasch” preciza, chiar de la primul articol, scopul acestei asociații : „Societatea [...] Își propune a aduna materialul privitor la istoria evreilor din România și la psihologia populară israelito-română”. Prin aceasta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele aflate pe raza cercului de recrutare Dorohoi”, Cercul de recrutare Dorohoi comunică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adresa nr.455, președintele Bercu Solomon comunică poliției că organizația Poale Zion are 25 de membri. Din comitetului executiv făceau parte: președinte Bercu Solomon (comerciant lemne), Cusen Tesler vicepreședinte, Gherșon Schwartz (croitor) secretar, Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită și îndreptățită să-și desfășoare activitățile pentru îndeplinirea scopului propus. Prefectul județului, A.Beiu dă aviz favorabil pentru o „șezătoare literară cu declamațiuni coruri și conferințe despre haluțimi, în seara
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
LANC regionala Iași, deputat de Dorohoi, însoțit de Ilie Gârneață. Aceștia au fost găzduiți de avocatul Iacobovici. La adunare au participat 150 de săteni și membri ai organizației din oraș, au vorbit și studentul Alexandrescu, Ionel Franc, Hangan, Marcel Adam, tipograful Mateescu, avocat Dintevici G., frații Stroici, tinerii Mociulschi, Cosminschi, Ștefănescu. De asemenea, în august 1926 au fost organizate consfătuiri cu creștinii din Dorohoi, la care au participat profesorii universitari A.C.Cuza, dr.Șumuleanu, însoțiți de Ion Zelea Codreanu, Corneliu Zelea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Am isprăvit, azi, 19 iulie, de transcris materialul despre Bacovia, aici la Bazna, unde mă aflu de o săptămînă. Nu am găsit decît o mașină de scris căreia îi lipsește litera i. Sper să fi corectat textul peste tot, încît tipograful să nu aibă probleme. Plicul va pleca abia mîine la amiază (de aici poșta se ia doar o dată pe zi), va călători, să zicem, trei zile, și tot, în 24 riscă să fie la d-voastră. Să spunem 25 iulie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fost unul singur: eliminarea din conținutul ziarului a comentariului și aruncarea lui la coș. d.s. Cu Începătorii, nu facem treabă mare ci numai mică, tovilor! Un mare semn de Întrebare plantase cenzorul Ion Andrei În fața redactorilor, corectorilor dar și a tipografilor cărora le-a adus acuze grave, ce ar fi vrut să scoată În evidență sârguința sa În muncă, față de delăsarea și indiferența celorlalți. Toate delațiunile Încăpuseră În textul punctului 3, unde Își informase superiorii de la București cam așa: „Ponderea cea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Însă, greșelile tehnice - redacționale și În special acelea care puteau da naștere la anumite interpretări nedorite”. Totuși, recunoscuse că „Fenomenul s-a produs mai frecvent În perioada de Început a procesului tipografic la Vaslui, În condiții mai puțin obișnuite, cu tipografi Începători, cu un colectiv redacțional mai puțin sudat”. Autorul raportului precizase că greșelile „...se strecurau, de obicei, În materialele oficiale și neînlăturarea lor ar fi dus la apariția unor nonsensuri, la denaturarea unor afirmații, adevăruri, etc., de multe ori puse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi Îmbunătățite ținînd cont nu numai de condțiile generale În care ne aflăm, ci și de condițiile concrete, locale, În care ne exercităm atribuțiile”. Iată avalanșa frazeologică menită a-i Îngropa definitiv În omătul cuvintelor pe câțiva sărmani, În special tipografi: „La noi, o problemă doar aparent străină de activitatea de control este procesul de producție În tipografie. Avem o unitate nouă. Muncitorii sînt la un nivel modest de pregătire profesională și de cultură generală, situație care, alăturată inexperienței serviciului de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
înscris drept muncitor, desi atunci când a fugit în U.R.S.S. el avea o băcănie; așadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre. SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARAȚI: metalurgiști 10; ceferiști 2; constructori 1; tăbăcari 3; tâmplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarați, nici unul nu lucra, în acel moment, în vreo întreprindere. Ultimii doi ceferiști fuseseră concediați în urmă arestărilor de la 1 august 1931. Din partea Komintern-ului, lucrările au fost conduse de Bela Kuhn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
romanului Dublul, etc. și căruia amabilul general Îi Împrumuta cărți. Mult mai interesant este Însă faptul că el a fost căsătorit cu Ekaterina Pușcin, sora lui Ivan Pușcin, colegul de școală și cel mai bun prieten al lui Pușkin. Atenție, tipografi: sunt doi „cin“ și un „kin“. Nepotul de frate al lui Ivan și fiul lui Nikolai era bunicul meu patern Dmitri Nabokov (1827-1904), ministru al Justiției timp de opt ani, sub doi țari. El s-a căsătorit (la 24 septembrie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a creat o avalanșă de traduceri din franceză, greacă, engleză, italiană și germană sau a compilat învățături folositoare, într-o activitate enciclopedică, dacă nu foarte originală, cel puțin necesară. Într-o vreme când meseriașii de subțire cum erau, între alții, tipografii și profesorii, își cumpărau ranguri boierești care nu constituiau o funcție ci doar un titlu, Simeon Marcovici deveni serdar apoi paharnic. Serdarul traduce Nopțile lui Young („Culegere din cele mai frumoase nopți ale lui Yung”), își tipărește cursul de retorică
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
îi putea insera pe câțiva dintre băieții săi în activitate. Pe 31 decembrie 1909, a sosit o mașină «Marinoni» și câteva cutii cu caractere mobile. Un an mai târziu, s-a dezvoltat și mai mult «Școala tipografică Buoni Fanciulli». Un tipograf renumit, domnul Apollonio, a dăruit două mașini și câteva cutii de litere de tipografie. În 1914, economul casei, don Giobatta Battisti, a încercat să facă un salt de calitate: a cumpărat două mașini plane scumpe, diferite litere noi și o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
doua jumătate a secolului XV. La Sibiu se tipări în 1544, după o traducere din nemțește, un Catechism, rămas într-o copie ms. de popa Grigore din Măhaciu (Codicele Sturdzan). Judele brașovean Hanăș Beagnăr aduse în orașul de sub Tâmpa un tipograf din Muntenia, pe diaconul "Coreși ot Trăgoviște". Acesta își începu activitatea cu un Catechism, român, în 1559, și cu un Tetraevanghel, românesc și el, în 1560, după care urmară felurite tipărituri naționale și slavone. Coresi se folosea de texte mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ifose" și "aghioase", în "tereremuri" și "nenenale" sub semnul vestitului Cucuzel dela Durazzo. O mare parte din cărțile lui sunt opere de specialitate: Axion, Cântări liturgice, Noul docsastar, Basul teoretic și practic, Kalofonicul etc. S-a ocupat însă, fiind și tipograf, cu prelucrarea de opere de colportaj: Cântări de stea, Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadan, Năsdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Istoria lui Bertoldin, Noul Erotocrit și altele. Cu pretenții de poet liric, Pann și-a adunat poeziile în Spitalul Amorului sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
așa: Luminarea-i stinsă’n casă... somnu-i cald, molatic, lin. Titu Maiorescu păstrează în prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă în loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă ’n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții păstrează, în serie, apostroful larg maiorescian dar revin la punctele de suspensie din revistă. Se vede clar: Titu Maiorescu face
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
foarte îndatorat, Joi seara. T. C. (apud Masson 1874: 82-83) În aceste circumstanțe, John Lambert a decis că băiatul nu mai putea fi ucenicul său. Să ne amintim și de faptul că Chatterton trimisese cu cîteva luni înainte scrisori către tipografi și librari din Londra, care l-au asigurat că îl vor sprijini dacă decidea să se mute acolo. Întrebat de James Thistlethwaite (unul dintre prietenii săi) la Colston's Hospital ce ar face dacă toate perspectivele sale prezente ar eșua
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
1912-1913 scrie la „Cuvântul nostru”. La Iași editează, împreună cu un grup de scriitori, pictori, actori și publiciști, revista „Gândul nostru” (1921-1928) al cărei director e în ultimii doi ani de apariție. Aici găzduiește primele poezii ale lui George Lesnea, „tânărul tipograf” al carui hâr artistic l-a descoperit. Mai participa la realizarea revistei „Pagini moldovene” (1932-1933), iar în 1934 inițiază, împreună cu G.M. Zamfirescu, Titus Hotnog, Bogdan Amaru, Constantin Argeșanu și pictorul Ștefan Dumitrescu, lunarul „Cadran”. Editorial a debutat în 1912, cu
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
TIPOGRAFUL ROMÂN, publicație apărută la București, bilunar, între 1 august 1865 și februarie 1866, 25 februarie 1870 și aprilie 1871. Prima serie a gazetei era redactată de Petre Ispirescu și de G. Walter, tipografi și editori, și avea caracterul unei publicații
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
TIPOGRAFUL ROMÂN, publicație apărută la București, bilunar, între 1 august 1865 și februarie 1866, 25 februarie 1870 și aprilie 1871. Prima serie a gazetei era redactată de Petre Ispirescu și de G. Walter, tipografi și editori, și avea caracterul unei publicații profesionale. Cu numărul 9, primul al seriei a doua, T.r., deși rămâne proprietatea celor doi editori, apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]