3,898 matches
-
cunosc. Institutul Cultural Român din Berlin marchează acest moment prin organizarea unui turneu dedicat unicei artiste, cu un program de ethno-jazz susținut de cvartetul Mariei Răducanu, format din Maria Răducanu - vocal, Niko Meinhold - clape, Chris Dahlgren - bass, si Michael Griener - tobe. Cvartetul Mariei Răducanu va concerta cu un program excepțional compus din piese din repertoriul original al Mariei Tănase, cum ar fi Cine iubește și lasă sau Lume, lume. Turneul omagial organizat cu ocazia Centenarului Mariei Tănase va avea loc între
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
drumului/ E aventură./ Nici o amintire din alte vieți/ întrebării/ <De ce-am fost adusă aici?> <A fost student la litere, domnule!- zbiera unul pe pervazurile ferestrei de spital, așteptând mereu nevasta cu merinde de acasă. Voi nu vedeți că e tobă de carte!> <L-au nenorocit minerii în bătaie, sărmanul, îl mângâia un moș cu palmele peste capul lui oblojit. Taci cu tata c-o să vie și timpul tău!> <Timpul meu a venit, înnoda Zugravu dialogul cu moșul, eu sunt alfa
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului La masa rotundă a negocierilor era semiîntuneric. Doar mâinile acoperite de mănuși negre erau slab luminate. Liderul întâlnirii se deosebea prin culoarea roșie a mănușilor. O muzică ciudată, cu ritmuri sacadate de tobe se auzea în surdină. Simțea sudoarea rece cum i se prelinge pe spate și broboane i se se scurgeau pe tâmple. Tremura. De verdictul Consiliului depindea viitorul și chiar viața lui. În încăperea circulară, obscur luminată zărea pe pereți capete
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
și banii s-au terminat, precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum de țigară, se declară pregătit să se-arunce în
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
inimioară în interiorul parcă viu al instrumentului de măsurat timpul în mișcare... Eppur Si Muove... ca și sintagma celebră declamată de Galileo atunci când a fost forțat să-și renege heliocentrismul. Apoi, pe drumul amintirilor vine „dobașul”, toboșarul satului care bătea în tobă și anunța știrile: „’tențiune, ’tentiune! Puuuu-blicațiune! Tătă lumè să asculte, ordin dă la primărie!” Bineînțeles, știrile erau în marea lor majoritate știri locale, dar pentru noi binșenii... Beiușul era centrul lumii. Cetățenii ieșeau în mare grabă pe la porți, sau chiar
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
-ne-n pace, Iti lipsește trotineta! Finișul, de-aplaudat! Este multă bucurie; Adi ,Gigi și Ilie Premiile și le-împart. Manechinele Două vrăbii șugubețe, Devenind foarte-ndrăznețe Și văzând c-arată bine, Să dădeau drept manechine. Și băteau prin urbe toba, Că au pasiune modă. Dar puse pe lăudat, De primejdii au uitat! Despre vrăbii cu dichis, Pot doar să vă spun precis Ca motanul casei noastre, Zice că au fost gustoase. Mingea Cu buline , cred c-o știi , Îndrăgită-i
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
să fie atît de naivi ca să dea primarul din mînă pe cioara de pe afișele partidului de guvernămînt ... Ce antropoide?! începea discuția, așa, într-o doară, pentru că oamenii erau profunzi, umblați pe la școli elevate, cu studii temeinice, cu acele firi care, tobă de carte, îi lăsau un loc sub soare și lui Heidegger, iar cu Țuțea aveau relații de bună vecinătate intelectuală, așa cum aveau și cu Dumnezeu. Găoaze angoasate, rumegătoare de doi bani, găina paranoică și toboșarul, Wagner avea dreptate!, din călătoria
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
iar cu Țuțea aveau relații de bună vecinătate intelectuală, așa cum aveau și cu Dumnezeu. Găoaze angoasate, rumegătoare de doi bani, găina paranoică și toboșarul, Wagner avea dreptate!, din călătoria în lumea sunetelor, numai - și li se bulbucau ochii în cap - toba mare, timpanul și Chipita, cea care duce steagul la ceremonia de la patru iulie, ziua broaștelor țestoase zidite în splendoarea mareelor, outoarele răbdătoare de istorie antică, ies la suprafață precum aurul în creuzetul alchimistului, animala aia, Marea Marmara, mai animală decît
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
un purtător de drapel, steagul în bernă, amărîților, totul este o iluzie ... uitați că și pe voi v-au adus pe lume tot femeile, care v-au purtat în pîntece ... Marele fecundator, bondarul cel harnic, purtătorul de semințe, bubuitorul de tobe al războaielor, dimorfismul sexual, Pythagora cu numerele lui și acel Paris care i-a distrus regatul lui Priam pentru flocii aurii ai frumoasei Elena din Troia. Sau voi credeți că astea sînt numai legende? Sînt adevăruri, dar nevoia voastră de
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
și dacă în cântecul tău cuvintele își pierd limitele în fiecare literă crește fragmentul - ecou al cerului răsari în tăcere mut de frumusețea ochiului de apă adâncă strălucire înaltă răscolire regăsire la capătul-început de drum sub ramurile care bat veșnic toba ascultării și dacă vorbele tale astupă nefiresc fântâna iubirii înveți tăcerea lacrimii când lunecă pe obrazul pământului mai târziu vei rosti un singur nume în ruga deplină a ființei fântâna va prinde iar seninul cerului în adâncul adâncurilor ei Referință
RĂSARI ÎN TĂCERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364081_a_365410]
-
dur . Într-o lecție de școalà La o întrebare banalà, Elevul și-a expus oful. A lovit cu sete, proful! Bacaloreat ratat... La bâc el fiind prezent A ràspuns total absent. Și de bâc, n-a avut parte. Era full...”toba de carte”! Viceversa. Profii ieri în școala veche, Te mai ciupeau de ureche. Astàzi înarmat cu părul “Lecție” le dà școlarul! Salt spre “viitor”. Cand școală e “guvernatà” De-o lege întortocheatà, Abia așteaptà școlarul, Sà sarà...”abecedarul”! Unui liceean
SCOALA IN EPIGRAMA. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364117_a_365446]
-
și sprijinul întregii comunități, acești tineri au descifrat tainele muzicii clasice, dar și piese contemporane cum ar fi varianta orchestrala a unor melodii ale formației Beatles. Mai mult, au integrat în această orchestră și copiii cu deficiențe, astfel secțiunea de tobe a fost înființată special pentru un copil cu deficiență auditiva. Orchestră Reciclata a călătorit deja în Brazilia și Columbia, si a fost invitată să cânte în Japonia, India, Europa și America. Unul dintre interpreții la flaut al programului a devenit
ORCHESTRA RECICLATĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364175_a_365504]
-
pe timp scurt și deosebit de grave pe timp mediu și lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra, în fine, cu cine se nimerea, deoarece, noaptea, nu are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
la aparenta liniște a sufletului. spunea undeva că există un spital al sufletelor înainte de moartea lor și transcederea în spirit. poate că este camera curățării, vindecării, nu știu ce este dincolo de frontiera ultimei respirații, de ultima notă a simfoniei inimii în care toba răsună atacă timpanele obosite. o aud umbră, de câte ori îmi aștern pe perna principiilor bătăile mai repezi, mai stinse, iar mai repezi, iar mai stinse și doare doare umbră geamănă. până acum îți spuneam umbră și atât. am adăugat îngemănarea. până la
UMBRĂ GEAMĂNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363172_a_364501]
-
bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu. Omul când a auzit a mers să-i spună primarului. Acesta a auzit la radio ce se întâmplă în Ardealul de nord și atunci l-a trimis pe cel care bate toba și spune veștile în sat. Omul a venit să-i spună tatei ce se întâmplă, dar în coridorul casei era un soldat care nu l-a lăsat să intre. Tata asculta radio, el nu a auzit nimic, nici nu știa
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
spune că, în structura sa, acest poet e doar cerebralitate rece. Dincolo de suprafața “solidă” a acestor poeme simțim un temperament liric de o frustă și robustă...fragilitate. Si căldură. Și fior liric. Poetul Boris Marian-Mehr e și un intelectual rafinat, tobă de carte. Dar cultura nu-i slujește ca depozit sau ornament. Eruditul ca și poetul din el sunt mereu în ebuliție creatoare. El mărturisește: „Iubesc, învăț, n-am încetat nicicând,/ Până voi fi cenușă ori pământ,/ Iar prin iubire-nvăț
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm capra să joace Și moșnegii în cojoace! Referință Bibliografică: DATINI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai atunci... nici un zgomot în afara celui făcut de toba inimii sale! Un petec de nor dăduse la iveală o lună stranie, de-o frumusețe nemaintalnită! În rest, cerul covârșit de stele și albit se uita, adevărat ochi rece, la băiatul prins în cleștarul poieniței, ținând la piept un miel
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
încolo ... Da, da, înclinase aprobator capul, dar norii vor trebui să se răsucească, adăugase întinzând spre zare mâna, pentru a veni dinspre nord asupra noastră ... Altfel, nooo!... Drept răspuns, un nou tunet se făcuse auzit, ca o năprasnică bătaie de tobă. Așa că mai avem, nițel răgaz, își dusese la capăt ideea bătrânul meu interlocutor după reinstalarea liniștii, cu siguranță o să apară și Lolita mea mai curând, avertizată de această canonadă cerească. Da, da, bine că n-am luat-o razna s-
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
un turban alb, strălucitor, din mătase pufoasă de Berares, se înălța sfidător. Pe șase stâlpi flutura baldachinul din mătase roșie, ce îi ferea de razele soarelui, având deasupra stindarul verde al imperiului, cu semilună. Se produse un freamăt pe care tobele îl acoperiră. Un grup de ieniceri duceau încadrați treizeci de oameni, prizonieri în uniformă valahă și polonă. Ochii familiei domnești întâlniră privirile celor aleși a li se tăia capul, fiindcă au îndrăznit să ridice sabia împotriva armatei marelui padișah, împăratul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
în sufletele celor prezenți teamă și totodată ură. Copiii de suflet strânși din casele arse și prădate ale țăranilor, urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
din față pe ghiaurul ce îndrăznise să-l privească amenințător. În fața eșafodului, tânărul căpitan se opri. Căzu în genunchi, spunându-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să astupe vocile supușilor ortodocși care recitau odată cu cel condamnat, rugăciunea. Pașa se ridică în picioare. - Nemernicie. Ghiauri netrebnici. Faceți ceva să tacă! răcni puternic, îndemnând să i se taie cât mai repede capul. Ienicerii îl aplecară pe
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Vocea lui nu înceta să se audă: "Și iartă-ne nouă greșelile noastre, precum..." Capul i se rostogoli, înroșind pământul. Ochii îi deschise, clipind repede de câteva ori, limba și-o trase în gura năclăită de sânge, rămânând așa, nemișcat. Tobele tăcură. Trupul târât prin fața carului din care, timp de aproape cinci ore, Principele Alexandru împreună cu mama sa și fratele său mai mic priviseră chinul celor ce-și jertfiseră viața pentru ei, se zdrobea de bolovănișurile locului, înroșindu-le cu sângele
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
părul într-o codiță pe o parte (ponytail***). Mi s-a părut foarte potrivit. Muzica este inspirată și folosește bucăți de sunet ale Mariei Tanase. Îmi place să încorporez elementele armonioase ale muzicii populare romanești! Combinația de muzică tradițională cu tobe electronice devine stilul meu... George ROCA: Cu mulțumirile de rigoare pentru acest spumos interviu încheiem cu ultima întrebare: „Ce proiecte de viitor are DJ Simina Grigoriu?” Simina GRIGORIU: Pe lângă turneul și producțiile mele voi performa la Goldfinger Tour pe teritoriul
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
ar place să trăiesc într-o cabană în pădure, să mă trezesc în fiecare dimineață cu mirosul pământului umed.... Am avut și încă am vise. Să am voce ca să pot cântă e cel mai mare. Să am un set de tobe( radeți , vă dau voie), să vizitez Marea Britanie și Elveția, să am casă plină de flori și obiecte artizanale și cât mai .....ciudate. Să nu am loc să mă mișc în casa de cărți!! Nu sunt perfectă, poate că fata de
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368640_a_369969]