1,758 matches
-
activ metodica lecțiilor și dozarea efortului fizic. El poate să depisteze la timp dereglările primare În starea sănătății și prevenirea dezvoltării lor pe parcurs. Autocontrolul constă din exerciții simple de autoobservare, accesibile tuturor și este alcătuit din evidența indicatorilor subiectivi (tonus psihic, calitatea somnuluiodihnei, nivelul poftei de mâncare, durerea musculară, capacitatea de lucru, dorința de a face exerciții fizice etc.) și date obiective (greutate, puls, respirație, transpirație etc.). Datele se Înregistrează permanent În agendă. Starea. Reflectă starea și activitatea Întregului organism
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
sau activă. Scopul acestor lecții este echilibrarea proceselor nervoase, restabilirea rezistenței organismului la insuficiența de oxigen și refacerea energiei psihice din rezervele existente În organism. În timpul folosirii metodelor de pregătire psihică este necesar educarea capacității de a regla procesele respiratorii, tonusul muscular și starea psihică. Exercițiile de respirație, special selectate, nu numai că dezvoltă rezistența organismului la insuficiența de oxigen, dar contribuie și la echilibrarea proceselor nervoase, crește eficacitatea acțiunilor ideomotorii. Cu ajutorul antrenamentului psihic se va Întări Încrederea În posibilitățile de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
este factorul anatomic (M. F. Ivanițkii, 1969; V. L. Utkin, 1989). Limitatorii mișcărilor sunt oasele. Forma oaselor determină În mare măsură direcția și amploarea mișcărilor În articulații (flexie, extensie, abducție, adducție, pronație, supinație, rotare). Mobilitatea este determinată de reglarea nervos-central a tonusului muscular, precum și a tensiunii mușchilor antagoniști. Acest lucru Înseamnă că manifestarea mobilității depinde de abilitatea voluntară de relaxare și Încordare a mușchilor care realizează mișcarea, adică de gradul de perfecționare a coordonării intermusculare (V. K. Balisevici, 2000). Asupra mobilității acționează
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
manifestă valori diferite ale forței în condiții diferite. Principalele forme de manifestare ale forței sunt: forță în regim „static” (izometric); forță în regim dinamic (izotonic); forță absolută; forță relativă; forță în regimul celorlalte calități motrice. * Forță în regim „static” (izometric) - tonusul muscular crește, fibra nu-și modifică lungimea; Este acel tip de forță utilizat atunci când este necesară, spre exemplu, menținerea corpului într-o anumită poziție printr-un efort muscular intens (menținerea în atârnat cu brațele îndoite), sau atunci când se acționează asupra
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ordine de idei, în multe din situațiile în care se manifestă forța dinamică, avem de-a face, de fapt, cu așa numitele contracții auxotonice (Verchosanski, 1984, citat de Manno, 1996, p. 86). Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția miometrică. Ulterior, pe măsură ce deplasarea greutății
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fapt, cu așa numitele contracții auxotonice (Verchosanski, 1984, citat de Manno, 1996, p. 86). Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția miometrică. Ulterior, pe măsură ce deplasarea greutății se apropie de final, va avea loc o diminuare a tonusului muscular, mișcarea realizându-se, la acest moment
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția miometrică. Ulterior, pe măsură ce deplasarea greutății se apropie de final, va avea loc o diminuare a tonusului muscular, mișcarea realizându-se, la acest moment, și cu aportul forței de inerție. * Forța absolută Forța sportivului se poate evidenția în orice mișcare, independent de greutatea corpului. În acest caz se vorbește de forța absolută. * Forța relativă Forța relativă se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ulterior. * Suplețea Suplețea nu este o calitate motrică a corpului omenesc, ci o calitate anatomo-funcțională a aparatului locomotor. Ea permite individului să efectueze mișcări cu o mai mare amplitudine. Suplețea depinde de: mobilitatea articulară; elasticitatea musculară; centrii nervoși care condiționează tonusul muscular (Cojocariu, 2008, p. 44). Suplețea este o calitate înnăscută, totuși ea se poate educa prin exercițiu. Suplețea poate varia la diferite ore ale zilei. Dimineața este mai mică, la prânz și după încălzire mai mare. Antrenamentul zilnic menține suplețea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
care corpul nu are contact cu solul (salturi, sărituri) sau cele care au o bază mică de sprijin (bârnă, patinaj). În legătură cu acest principiu, se evidențiază următoarele concluzii (Albu, 1971, p. 88): 1. orice modificare a poziției capului duce la redistribuirea tonusului muscular și prin urmare necesită o anumită influență asupra staticii și dinamicii corpului uman. 2. Poziția corectă a capului are însemnătate pentru pozițiile de plecare, cât și pentru executarea exercițiilor fizice. 3. Influențele reflexelor tonice ale gâtului se iau în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
înviorare. Gimnastica de înviorare permite trecerea mai rapidă a organismului de la starea de somn la cea de veghe, angrenând astfel rapid individul în activitățile cotidiene. Exercițiile de înviorare aduce la valorile normale stării de veghe activitatea marilor funcțiuni precum și nivelul tonusului muscular. b. Gimnastica de angrenare. Deși mai puțin folosită în prezent, gimnastica de angrenare este necesar a fi utilizată în școală, îndeosebi la ciclul primar, pentru formarea unor deprinderi de mișcare și pregătirea organismului elevilor pentru activitatea ce urmează. Complexul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sau, pur și simplu, Maze) a fost primul logat la o rețea 3D, "un joc la persoana întâi pentru mai mulți utilizatori"263, unde internauții sunt cei care își fac viața așa cum își doresc: cu mai multă energie, cu un tonus mai ridicat, pot citi, pot face cumpărături, se pot relaxa, ba chiar pot închiria și vinde terenuri. Această lume virtuală le dă senzația unei alte lumi, mult mai fericită și mai împlinită. Ideea care îi încântă pe mulți internauți este
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
nu a fost suficient dezvoltată este necesar să se recupereze întârzierea chiar de la începutul învățării. Se pot utiliza modelarea, decuparea și lipirea, diferitele jocuri cu mingi mici. Exercițiile grafice permit ameliorarea ritmicității traseului și un mai bun control global al tonusului muscular. Scopul educării psiho-motrice este de a depăși nivelul de organizare a schemei corporale necesare confruntării cu problema scriscitit. Această învățare motrică cere o ajustare posturală controlată de funcția de interiorizare. Pentru ca o copie a unui text să fie realizată
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
controlul său. Dansul în măsura în care el se naște din reușita interioară de natură emoțională, ia o dimensiune expresivă proprie comunicării unui mesaj de natură afectivă. Pentru asigurarea pertinenței mesajului vehiculat de corp, împrumutat de conștiință, de propriile senzații legate de deplasarea tonusului și modulațiile sale, este o necesitate inconfundabilă. Frumusețea mișcării implică „ritmicitate și fluiditate”. Aceste funcții psihomotrice dezvoltate în copilărie în vederea unei bune autonomii motrice, vor fi angajate în activitatea practică. În perioada pubertății dansul este mai căutat de fete decât
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
motricități susceptibile de răspunsul eficace și fără reflexie a unei situații de urgență; -de intervenția intențională pentru modificarea unui detaliu a unui automatism deja achiziționat în vederea ameliorării eficacității; -de controlul nivelului de energie pus în joc, în acțiune prin reglarea tonusului și controlul reacțiilor sale emoționale. Acest joc de reguli reiese la această considerație de a fi suport irevocabil. La începutul accesului pubertar va fi necesară consolidarea acestei autonomii motrice și o punere la încercare în situațiile problemă. Practica sportivă poate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ei motrică Activitatea potențială a subiectului este susținută de o cantitate de energie disponibilă. Acest concept de energie nu este o noțiune abstractă necesară explicării teoriei, ci o realitate obiectivă verificabilă și constatabilă prin metodele utilizate în neuropsihologie în studiul tonusului muscular. Dar este de asemenea, relevantă și printr-o stare de tensiune resimțită de către subiect pe care o observăm în mod egal în poziția, reacțiile mimice cât și în activitatea de investigare în mediu. De la energie la operativitate Energia este
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
întărire a sistemului cortical difuz și de reglare a funcționării sistemului reticulat de care depinde nivelul de activitate al organismului. Interesul în antrenamentul de control tonic este un aspect al muncii psihomotoare. Unii autori vorbesc în acest sens de educarea tonusului mental și al concentrării. Funcția atenției care depinde de echilibrul energetic, asigură reglarea activității perceptive. Această funcție poate lua două forme : ) una specifică, vigilența difuză care poate fi observată în activitatea curentă. ) cealaltă formă este vigilența specifică sau focalizată prin
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cervical ; angajarea pungilor fetale datorită contracției fibrelor musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de culoare albăstruie (datorată rețelei vasculare). Sub presiunea contracțiilor și tonusului uterin punga alantoidiană progresează prin canalul cervical și vaginal contribuind la deschiderea cervixului. Prin ruperea acestei pungi are loc eliminarea lichidului, numit " primul val de ape". A doua pungă fetală (alanto-amniotică) are culoare gălbuie (datorită meconiului) și care prin rupere
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau cloroformul micșorează intensitatea contracțiilor. Studiile au arătat că PGF2α mărește atât tonusul de bază, cât și frecvența contracțiilor fazice, iar acest efect este abolit de un inhibitor al canalelor calcice. Aceasta sugerează că PGF2α diminuă acumularea calciului la nivelul situsurilor de stocaj intracelular, inhibând totodată activitatea ATP-azei membranare, calciu și magneziu 17
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Aceasta sugerează că PGF2α diminuă acumularea calciului la nivelul situsurilor de stocaj intracelular, inhibând totodată activitatea ATP-azei membranare, calciu și magneziu 17 dependentă, reducând astfel fluxul de calciu către fibra uterină, favorizând astfel apariția contracțiilor (RUNCEANU L. , COTEA, C., 2001). Tonusul uterin Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
astfel apariția contracțiilor (RUNCEANU L. , COTEA, C., 2001). Tonusul uterin Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a-V-a (0,7 %), datorată unor tulburări de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei crește de asemenea incidența distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de mișcare și stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie uterină (RAZEN F.M. și col.1994). 2.1.2. Etiologia distociilor În etiologia distociilor la vacă s-au identificat cauze maternale, fetale sau cauze mixte (BOGDAN AL. 1981, BOITOR I.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt sangvinolent - ciocolatii, în cantități variabile. La 30-35 zile postpartum, involuția uterină este terminată la 70 % din vacile multipare și la 90 % din primiparele cu parturiții eutocice. Coarnele uterine sunt bine delimitate, contractile la masaj, de consistență fermă și cu tonus normal. Secrețiile sunt reduse cantitativ, cu aspect mucos, transparente. 3.5. Reluarea activității ovariene postpartum 3.5.1. Aspecte generale privind endocrinologia puerperiumului Cunoașterea structurii și funcționalității unității de comandă și reglare centrală a activității ovariene, cu particularitățile legate de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]