1,191 matches
-
nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea limbilor mai mult sau mai putin fixă (topica normală: subiect-verb-obiect). Limbile indo-europene s-au diferențiat foarte mult între ele"246. Deși limbile componente au urmat linii de evoluție uneori foarte diferite, s-au păstrat totuși o serie de trăsături comune. Mulți termeni din nucleul așa-numitului fond principal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tip de clasificare să fie singurul aplicabil în cazul unităților mari care constituie termenul actual al reconstrucțiilor noastre."284 6.6.1. Familia chineză Sînt limbi tonale (deși chineză veche era o limbă atonala), izolante (nu au flexiune sau conjugare, topica devenind astfel extrem de importantă în conturarea sensului textului; există numeroase sufixe postverbale exprimînd timpul, modul, aspectul, localizarea, realizarea sau eșecul acțiunii etc.; în clasa numelui există numeroase morfeme, numite clasificatori specificativi, plasate între determinant și substantiv pentru a indica clasa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Myanmar), China (regiunile Xizang = Tibet, Yunnan, Sichuan), Laos, Vietnam. Denumirea acestui grup vine de la ramurile cele mai vorbite, ramura birmana avînd aproximativ 32 de milioane de vorbitori, iar cea tibetana aproximativ 8 milioane. Au oclusive aspirate, sînt limbi aglutinante cu topica SOV. Există mai multe grupuri de limbi: bodic (bumthang, tibetana, tsanglo), kiranti (hayu și limbu), lolo-birman (birmana, nosu, hani, lipo), meitei, naxi, neware, bodo, trong, băi, mizo-kuki-chin (mizo, hmar, lotha, angami, naga, tarao). Limbile cele mai vorbite sînt birmana, tibetana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nordul Thailandei. Este considerată și o subramura a ramurii birmane. Limbile din acest grup au unele deosebiri importante față de limbile tibeto-birmane, probabil datorită separării timpurii și a influenței limbilor mon-khmer și tăi: reducerea grupurilor consonantice inițiale și a consoanelor finale, topica SVO (că și miao-yao), în timp ce restul limbilor tibeto-birmane folosesc topica SOV. Mai sînt amintite 286 printre trăsăturile caracteristice: opoziția non-aspirat/aspirat doar la oclusivele surde, existentă tonurilor, topica atribut substantival-demonstrativ-nume și atribut adjectival-nume, adjectivul fără demonstrativ fiind nume predicativ. Patru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Limbile din acest grup au unele deosebiri importante față de limbile tibeto-birmane, probabil datorită separării timpurii și a influenței limbilor mon-khmer și tăi: reducerea grupurilor consonantice inițiale și a consoanelor finale, topica SVO (că și miao-yao), în timp ce restul limbilor tibeto-birmane folosesc topica SOV. Mai sînt amintite 286 printre trăsăturile caracteristice: opoziția non-aspirat/aspirat doar la oclusivele surde, existentă tonurilor, topica atribut substantival-demonstrativ-nume și atribut adjectival-nume, adjectivul fără demonstrativ fiind nume predicativ. Patru subramuri: sgaw (karena standard), pwo, pa-o și kayah; unii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală adjectiv-verb de nemișcare; anumite particule gramaticale la sfîrșitul frazei marchează interogativele și imperativele; topica SVO, substantiv-adjectiv. 6.6.5. Familia hmong-mien (miao-yao) Limbile hmong-mien, denumite și miao-yao, sînt vorbite în Chină și în Asia de Sud-Est (Laos, Vietnam și în mai mică măsură în Myanmar-Birmania și Thailanda) de 15 mîl. de vorbitori. Patria primitivă a micro-familiei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ho nte (Chină). Aceste limbi, foarte puternic tonale (unele au chiar douăsprezece tonuri distincte), sînt considerate de unii lingviști că stînd la originea utilizații tonurilor în chineză, limbile tibeto-birmane, limbile tai-kadai și vietnameza. Sînt limbi monosilabice, analitice, fără adpoziții, cu topica preponderant SVO. Bibliografie specială: Benedict, Paul K., Sino-Tibetan. A Conspectus, Cambridge University Press, Cambridge, 1972. Benedict, Paul K., Thai, Kadai and Indonesian. A New Alignment în Southeast Asia, în rev. "American Anthropologist", nr. 44, 1942, pp. 576-601. Chen, Tingyou, Chinese
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
șunt limbi tonale (afară de vietnameza). Sisteme consonantice relativ simple. Opoziție surd-sonor și/sau aspirat-neaspirat la oclusive. Oclusivele finale șunt adesea fără explozie"289. Limbile munda au o morfologie complexă, în timp ce vietnameza este practic lipsită de morfologie. Limbile munda au că topica predominantă SOV, în timp ce restul au o topica SVO și substantiv-adjectiv. Numeroase limbi din această familie șunt ergative, utilizează frecvent prepozițiile și numărul prefixelor și infixelor îl domină net pe cel al sufixelor. În limba mon, cea mai veche limba literară
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
relativ simple. Opoziție surd-sonor și/sau aspirat-neaspirat la oclusive. Oclusivele finale șunt adesea fără explozie"289. Limbile munda au o morfologie complexă, în timp ce vietnameza este practic lipsită de morfologie. Limbile munda au că topica predominantă SOV, în timp ce restul au o topica SVO și substantiv-adjectiv. Numeroase limbi din această familie șunt ergative, utilizează frecvent prepozițiile și numărul prefixelor și infixelor îl domină net pe cel al sufixelor. În limba mon, cea mai veche limba literară din Birmania (Myanmar), s-au păstrat inscripții
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în general vocalele și consoanele de bază. Nu au tonuri. Morfologie simplă a numelui și a verbului; multe rădăcini pot fi folosite cu ambele roluri. Reduplicare a radicalului verbal cu funcții variate. Distincție inclusiv-exclusiv la pronumele personal pers. I pl. Topica: subiect-verb-obiect; numele obiectului posedat preceda numele posesorului; limbile polineziene preferă ordinea verb-subiect-obiect; unele limbi austrneziene din Noua Guinee au topica subiect-obiect-verb (poate sub influența unor limbi papua). Limbile din grupul Reef-Santa Cruz șunt greu de clasificat, prezentînd trăsături comune atît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pildă, în javaneza avem un registru stilistico-pragmatic kromo, folosit cînd se vorbește cu persoane superioare social, un registru în ngoko, folosit cu cei egali sau inferiori și un registru neutru madya, amestesc între primele două și dependent de contextul pragmatic. Topica este de fapt mai diversă, ordinea SVO caracterizînd preponderent limbile din Indonezia, ordinea VSO limbile polineziene, în timp ce limbile din Filipine și Madagascar au verbul în poziție inițială, subiectul și obiectul fiind în poziții variabile. Este dificil de realizat o clasificare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atayalic (atayal, seediq) - kavalan, basai - siraya - favorlang, babuza - puyuma - rukai - amis - bunun - tsou - thao - paiwan Numărul vorbitorilor fiecărei limbi oscilează între cîteva zeci și cîteva mii. Cu exceptia limbilor farmosane de nord (probabil datorită influenței limbii chineze), celelalte limbi au o topica în care verbul este în poziție inițială (VSO sau VOS). 6.8.2. Familia malayo-polineziană Dintre limbile cele mai vorbite amintim: malaeza/indoneziana (45 mîl. vorbitori nativi, 300 mîl. în total în Indonezia, Malaezia, Singapore și Brunei), tagalog/filipino (50
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
om - agent a venit și a vorbit și eu am auzit", din cauza identității subiectului primelor două verbe, forma verbală mediala gu-ndo nu se schimbă în funcție de persoana; formă te-siri variază după persoană și număr, deoarece verbul următor are alt subiect. Topica: subiect-obiect-verb, de ex. "omul a sădit copacul în mijlocul grădinii" are în kawai 299 formă dubu ota pari ipiwa gagati, lit. "om copac grădină - mijloc el - a sădit", în kâte300 ηitsi ya yufu dzadzaηiηko sară - ve?, lit. "om-agent copac grădină mijloc-în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lipsesc forme separate de pasiv. Există forme de reciproc și reflexiv, verbe auxiliare, forme verbale compuse; de regulă nu apar forme participiale. În sintaxa, limba australiană se caracterizează fie prin incorporarea obiectului la verb, fie prin polisemantism (de ex. tiwi307). Topica destul de liberă, cu diferențe stilistice; predomina ordinea subiect-obiect-verb"308. 6.9.5. O limbă izolată: kusunda Kusunda este o limbă pe cale de extincție (în 2005 mai avea 7 vorbitori), vorbită în regiunea Gandaki din Nepal, pe care majoritatea specialiștilor o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă internațională a posteriori creată în 1957 de lingvistul vietnamez Pham Xuân Thái, avînd un vocabular paneuropean și o gramatică indoneziana. Volapük, creată între 1878-1880 de preotul catolic german Johann Martin Schleyer, este o limbă auxiliara a posteriori, aglutinanta, cu topica SVO. Timp de un deceniu a avut un succes fulminant, dar a fost aproape eliminată de apariția limbii esperanto. Eurolang - limba artificială creată special pentru a servi că limba oficială a Uniunii Europene de către Philip Hunt între 1995-1998. Destinul său
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
jumătate a sec. al II-lea i.C. akkadina devine o limbă internațională, scrisă în întregul Orient-Apropiat, din Anatolia în Iranul occidental, din Egipt pînă în Golful Persic familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul oriental; spre deosebire de celelalte limbi semitice, cu o topica SVO, akkadiana are o sintaxa în SOV, urmare a influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
veche a fost o limbă flexionara sintetică. Din sec. XIV dialectul londonez devine limba literară (opera lui Chaucer, traducerea Bibliei de J. Wychip etc.). Profundă mutație tipologica: trece de la tipul flexionar sintetic din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și mai ales modernă. Unii o considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon; accentuala; flexionara; SVO; a trecut de la tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie etimologica (nu există corespondență între ortografie și pronunțarea actuala: mai multe grafeme pentru același fonem, aceeași grafie cu mai multe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj. - subst.; fuziune de elemente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria etc. limba artificială, creată de rabinii spanioli pentru a traduce și a predică textele sacre evreiești; vocabular spaniol, dar sintaxa (inclusiv topica) ebraica latină 210. lahu N Chină (Yunnan), Laos, Birmania, Vietnam, Thailanda familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; SOV latină 211. lak O Daghestan (Rusia) familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză; ergativă, tipologie ritmica accentuala arabă (pînă în 1928), latină (pînă în 1938
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
papua (kamoro) datează din 1828 familia papua; ramurile cu cel mai mare număr de limbi sînt: papua orientala (36), sepik-ramu (104), torricelli (48), trans-Noua Guinee (598); structura extrem de eterogena; numeroase limbi papua n-au putut fi clasificate, fiind considerate izolate; topica predominantă: SOV nu au avut scriere 290. paștu (afghana) O Afghanistan / OR Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; flexionara; SOV; adj. - subst. paștu (arabă cu semne suplimentare), latină 291. pedi (sepedi) O Republică Africa de Sud; face parte dintr-un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
122, 192, 218, 219, 220 derivare 53, 178, 212, indice de ~ 63 desemnare 28, 34, 99, hermeneutica ~arii 99 determinant 155, 178, 187, ~ congruent de relatie 57, 128, ~ definit 91, ~ indefinit 91, topica determinat-~ 70, 71 determinat 83, 155, 178, topica ~-determinant 70, 71 determinare 25, 37, 71, 83, 90, 99, 126, 298, ~ externă (sintagmatica) 37, 65, 66, 71, 75, 83, 85, 101, ~ internă (paradigmatica) 37, 65, 66, 71, 75, 83, 85, 101 diacronic 36, 37, 59, 70, 75, tipologie ~a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74, ~ morfo-sintactică parțială 72, 73, ~ morica (moraică) 272, ~ ritmica 86, 87, 279, ~ romanica 50, 65, 66, 125, 157, ~ sintactica 63, 92, 168, 176, ~ sociolingvistica 106, 131, ~ textuala 71, 72, 73, 74, 75, 83, 133, ~ topica 93, 155, ~ tradițională 20, 72, 77, 80 toharica 148, 309, ~ A 148, 309, ~ B 148, 309, proto-~ 144 tokelau 309, 336 toki pona 231, 232 tok pîșin 200, 227, 268, 309, 330 ton 86, 87-88, 130, 141, 172, 174, 177
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
200, 204, 209, 210, 212, 215, 243, 246, 247, ~ ascendent 202, ~ descendent 202 tonal 87-88, 130, 141, 167, 177, 187, 190, 192, 201, 209, 210, 211, 212, 243, a~ 187, unitate ~a 87 tongana (tonga) 196, 198, 309, 336, 338 topica 71, 78, 89, 91, 92, 93, 98, 141, 142, 174, 187, 188, 189, 190, 192, 195, 197, 201, 205, 232, 238-315 passim, ~ fixă, ~a actanților 92, ~a adjectivului 71, ~a constituenților majori 93, ~a determinat-determinant 70, 71, ~a funcțiilor sintactice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
s-a dus, o zâs în loc de a zis etc. în pronunția locală se mai disting și unele particularități de vocalizare. De exemplu: vocala ă de la sfârșitul unor cuvinte este înlocuită cu vocala â: casă-casâ, masă-masâ, mâță - mâțâ, scândură-scândurâ, mămăligă-mămăligâ, apoi topicele în Livadă-în Livadâ, La Grădină-La Grădinâ, Pe Costișă-Pe Costișâ etc.,iar în alte cuvinte vocalele e și i sunt înlocuite cu i sau î. De pildă: bade-badi, tine-tini, pâine îpâni, zice-zâce, crede-credi, singur-sângur, etc. De asemenea mai sunt folosite și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]