1,385 matches
-
exterioară a infirmității de care suferea.208 Infirmitatea nu este exteriorizată, de aceea totul pare straniu, ghipsul ca metafora a morții este de fapt acel ceva care nu te lasă să fii decât ceea ce ești, marca unei realității mult prea ,,topice", din care eul nu poate ieși. Acesta este și momentul conștientizării situației eu-ului nu-i este dat să fie decât eu disperarea celui care nu vrea să fie el însuși, de care vorbea Kierkegaard. Și mie mi se va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nu-l va părăsi niciodată. Astfel, ne aflăm în fața unei situații cel puțin stranii: bolnavii adevărați nu par bolnavi ghipsul e adjuvantul ideal, iar cei vindecați sunt însemnați pentru totdeauna de boala pe care au avut-o cândva. Semnele ,,realității topice" pe care o reprezintă primii sunt evidente și în cazul celor din urmă care construiesc practic ,,identitatea enunțiativă". CAPITOLUL IV DISCURSURI LITERARE ȘI FILOSOFICE ÎN TEXTUL NARATIV BLECHERIAN 4.1. Întâmplări în irealitatea imediată discurs despre suferința primară 4.1
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
blecheriene în sensul în care ambele sunt generatoare de lumi fantastice, de proiecții imaginare ale realului, ale altor personaje din contingent și în final, ale propriei transformări. Definiția cea mai reușită pe care Blecher o dă existenței sale reale, ,,identității topice", conform terminologiei lui Maingueneau, care i-a fost dată, o găsim tot în paginile Întâmplărilor...: ,,bizara aventură de a fi om"238. Perspectiva aceasta asupra lumii și implicit asupra propriei existențe este urmuziană. Stamate, personajul lui Urmuz din Pâlnia și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
într-o zi dragostea?"276, trădează, în fapt, aceeași lipsă a afectivității de care suferă și personajele blecheriene. Plecând de la aceste considerente putem identifica în textul blecherian ,,mecanismul angoasei" pe care Heidegger îl descria în Ființă și timp. Cotidianul, ,,realitatea topică", reprimă autenticitatea confruntării personajelor blecheriene cu posibilul lor ,,de a nu mai fi". Astfel, textele blecheriene descriu o continuă ,,fugă" a personajului, ,,de ceva care e permanent pe urmele mele"277, adică de propria lor ființă. Conform teoriei lui Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
deformîndu-ne pelvisul, ca sa putem fi bipezi, iar nașterea ușoară a fost unul dintre aceste sacrificii. Practicile culturale de contracarare a acestei dileme creiere mare/pelvis mic ne spun multe despre compasiunea, Înțelepciunea și atenția acordată feminității, dar acesta este un topic peste care voi sări Înainte să intru Într-o disertație ce nu poate decît să vă zăpăcească foarte tare. Este suficient să vă spun că tradiția moașelor ne spune multe și că cîteva spitale vestice fac pași mari și pozitivi
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
medicina convențională și remediile din popor pentru eliminarea simptoamelor comune (de exemplu, lucrarea lui Wingert și Kantrowitz, It is Hot in Here?Este cald aici?2). De asemenea mi-au plăcut la nebunie niște opere de artă care abordează acest topic dintr-o perspectivă unică, scrise de Leslie Kenton, Doctor În medicină 3, Susun Weed4, Christiane Northrup, Doctor În medicină 5, John Lee, Doctor În medicină 6 și respectiv Susan Lark7, Doctor În medicină. Deși este dincolo de scopul acestui capitol Încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
1. Michael Gurian, What Could He Be Thinking: How a Man’s Mind Really Works, (New York: St. Martin’s griffin, 2003). 2. Ibid. 3. Pagina de pe Internet a lui Ellen Eatough și „Ponturile de Dragoste” gratuite se extind asupra acestui topic și asupra multor alte idei importante despre sexualitate, HYPERLINK "http://www.extactica.com" http://www.extactica.com. 4. Ibid. 5. Mary Eve, „Remembering V-Day”, HYPERLINK "http://www.truthout.org/docs 2006/121407H.shtml" http://www.truthout.org/docs 2006/121407H.shtml. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
mulțumi să opunem, considerându-le două blocuri compacte, discursurile care ar aparține plenar societății și discursurile care ar fi interzise sau tolerate cu condiția să rămână în umbră. În cadrul discursurilor recunoscute de societate, trebuie să facem deja distincția dintre discursurile topice și discursurile paratopice 14. Discursurile "paratopice" (în special cel religios, filozofic, literar, științific) le servesc drept garanție celorlalte, discursurilor "topice", căci trebuie să se găsească totodată în societate și în afara ei. Desigur, fac parte din societate (există biserici, facultăți de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
sau tolerate cu condiția să rămână în umbră. În cadrul discursurilor recunoscute de societate, trebuie să facem deja distincția dintre discursurile topice și discursurile paratopice 14. Discursurile "paratopice" (în special cel religios, filozofic, literar, științific) le servesc drept garanție celorlalte, discursurilor "topice", căci trebuie să se găsească totodată în societate și în afara ei. Desigur, fac parte din societate (există biserici, facultăți de litere, laboratoare), dar lucrurile stau astfel tocmai din cauză că ele reprezintă un exces al societății, fiindcă se află la graniță cu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
impune utilizarea cu precădere a metodelor concrete, acționale (reale sau simulate) și utilizarea materialelor concret-intuitive. Analizând din punct de vedere calitativ rezultatele testelor am observat că, deși Înțelegerea conținutului a fost mai bună, persistă greșelile de ortografie, punctuație și exprimare (topică). Acest lucru impune consolidarea lor prin alte metode, mai accesibile, În cadrul lecțiilor de gramatică aplicată sau În cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se Îmbunătățesc vizibil după etapa de interpretare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și folosit de elevi, În varianta scrisă nu e identificat și suprapus perfect cu imaginea, ceea ce-i face pe unii elevi să prefere secționarea cuvântului În sema și for chiar dacă nici aceste forme nu sunt Înțelese. Se observă preferința pentru topica subiect + predicat chiar și atunci când propoziția dezvoltată presupune intercalarea altor părți de propoziție Între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz Între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
medic prin întrebări care cuprind simptomele generale ale fiecărui aparat și sistem;- dacă pacientul urmează un tratament la domiciliu, se vor verifica dozele administrate, orarul, toleranța și complianța la tratament; se va întocmi o listă care va include și medicamentele topice (de exemplu, coliruri, unguente), cele care se eliberează fără rețetă și care ar putea interfera cu restul medicației (de exemplu, ceaiuri diuretice). Medicul va testa capacitatea vârstnicului de a memora medicamentele prescrise, de a citi instrucțiunile de administrare, de a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
sinusul coronar nu trebuie să depășească 30-50 mm Hg. Debitul va fi de 200-250 ml/min. Mijloace adjuvante pentru protecția miocardică Indiferent de tipul cardioplegiei folosite în administrarea discontinuă rece, pentru o mai bună protecție miocardică este indicată asocierea răcirii topice a cordului. Folosirea gheții în acest scop s-a dovedit a avea urmări nefavorabile: leziuni termice epicardice, paralizia nervilor frenici, creșterea incidenței aritmiilor postoperatorii și a complicațiilor pulmonare (82, 83). Din acest motiv este de preferat irigarea continuă a sacului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și care crește semnificativ costurile având o etiologie plurifactorială. Există numeroase posibilități de a reduce riscul apariției mediastinitei. Bacteriile gram pozitive de la nivelul nazofaringelui și tegumentelor sunt principalii agenți etiologici ai mediastinitei. Pregătirea adecvată a câmpului operator prin folosirea soluțiilor topice antiseptice (29, 30), depilarea în loc de raderea părului (31, 32, 33, 34), reducerea personalului și a traficului în sala de operație, folosirea ventilației cu flux laminar, scurtarea duratei intervenției chirurgicale, utilizarea strict necesară a electrocauterului (35, 36) și construirea flap-ului pleuropericardic
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sens, lansată de Stuart Mill și reluată de Kripke, a numelor proprii cu sens nuclear, și a "numelor proprii bogate în sens" a lui Bertrand Russel, urmat de Frege, Wittgenstein, Searle, Strawson (Marc Wilmet), iar în final este prezentat un topic al onomasticii romanești, în care sensul numelui se modifică de la geneză la redactare și apoi la lectură (Yves Baudelle). Deoarece numele propriu secret este deținătorul adevărului refugiat, protejat și pregătit de revelații în și prin istorie, sarcina criticului și a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
doar în textul literar (sau: numele reale sunt semnificante sau acesta este privilegiul numelor de ficțiune?); 3) în materie de interpretare își impune legea lectorul sau autorul (în alți termeni, toate lecturile unui nume ficțional sunt legitime?) Autorul prezintă un topic al semanticii numelui propriu, o schemă "a celor trei momente ale stratificării progresive a semnificatului onomastic" (tr. m)84: conceperea numelui, redactarea operei (scriitura) și receptarea ei (lectura). În același timp, autorul caracterizează schema ca dinamică, deoarece înfățișează parcursul diacronic
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu există sens al numelui propriu fictiv decât în motivare. De asemenea, apreciind că efectele onomasticii nu sunt în întregime controlate de text, ci rezultă dintr-un contract cu lectorul, cu aptitudinea sa de a remotiva numele dincolo de intențiile autorului, topicul de funcționare al onomasticii romanești pe care îl elaborează nu poate fi în viziunea sa decât cinetic, căci sensul numelui se modifică de la o etapă la alta, de la geneză la redactare și apoi la lectură. Redăm în continuare schema lui
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
peceneg, cuman) ucr. ucrainean v.sl. vechi slav Despre numele de locuri, în general Statutul numelor de locuri Numele de locuri sau toponimele (cum sunt cunoscute în lucrările de specialitate mai noi) sunt numele proprii ale unor „obiecte“ sociogeografice (numite și topice): așezări umane, forme de relief, ape, drumuri, păduri etc., care servesc drept repere în teritoriile unde se află și în comunicarea cu privire la spațiile geografice respective. De altfel, în perioadele mai vechi, pentru numele de locuri era folosit termenul nume geografice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar și geografii, istoricii, etnologii, sociologii, demografii etc., în a căror sarcină și competență stă descoperirea amănuntelor sociogeografice care au determinat sau au facilitat folosirea cuvintelor respective pentru denominarea topicului în cauză. Așadar, toponimia (sau topomastica), disciplină lingvistică avînd ca obiect studiul numelor de locuri, este un domeniu științific de graniță, interdisciplinar, relativ nou, primele studii caracterizate prin rigoare metodologică datînd abia de la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea și începutul secolului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru un loc; cu aceste nume intrînd în concurență, se ajunge la impunerea celor mai adecvate „tentative“ ca nume proprii, întrucît, cu timpul, nu mai sunt înțelese (și) ca apelative. Este unul dintre motivele pentru care se păstrează în nomenclatura topică a teritoriului romînesc un număr apreciabil de toponime străine, mai ales slave și maghiare. Pentru același considerent, avem foarte multe antroponime în funcție toponimică (numele de persoane sunt opace în ceea ce privește înțelesul originar, fiind în consecință propice individualizării, inclusiv celei topice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acesta. Formulările metaforice privind „altoirea“ sau „renașterea“ ca toponime ale apelativelor/antroponimelor-bază sunt sugestive, dar nu clarifică nici pe departe mecanismul complex al apariției unei noi unități lexicale în sfera specifică a numelor de locuri, adică învestită cu funcție de individualizare topică. Nici algoritmul etimologiei cuvintelor comune aplicat numelor de locuri nu poate explica întru totul modul de apariție a acestor nume (de locuri), ci sunt necesare, în investigarea fenomenului, demersuri specifice. S-a afirmat, pe bună dreptate, că apariția numelui de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
regulilor de evoluție formală și semantică ale limbilor implicate. Geneza sau, după alți specialiști, etiologia (termenul este împrumutat din alte științe, în primul rînd din medicină) numelui de loc urmărește identificarea cauzelor și împrejurărilor în care s a produs onimizarea topică, adică apariția, dezvoltarea, diversifica rea, extensiunea etc. numelui respectiv, cu alte cuvinte „povestea“ acestuia din punct de vedere geografic, istoric, sociologic, lingvistic. Un lingvist rus, V.A. Nikonov, aprecia că, în ceea ce privește toponimia, demersul etiologic deține rolul de pivot al cercetării
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu distincția, importantă pentru etimologiști, dintre toponimele spontane (populare) și toponimele convenționale (oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o motivație de multe ori exterioară topicului denominat. Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și dezvăluie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o motivație de multe ori exterioară topicului denominat. Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și dezvăluie etimonul slav, care însă este imediat sesizat dacă avem în vedere varianta sa autentică, nedialectală, preexistentă, Dîlboceț. Categoriile sociogeografice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rînd vizînd raportul denominativ), determinate inclusiv de integrarea în ansamblurile onomastice din care fac parte (prin activarea unor relații „semantice“ și analogii structurale sui-generis). Atuurile care au determinat selectarea unei unități în vederea onimizării și combinarea, într un cuplu denominativ, cu topicul detașat din teritoriu ca reper denominabil (printre care forța descriptivă a entopicului: adîncitură, bold, alun, pîrîu etc.; pertinența expresiei în raport cu alte sinonime concurente: alunecare, coastă, fugitură, hoagă, lăsătură etc.) sunt ranforsate ulterior prin alte mijloace, între care susținerea calității de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]