1,558 matches
-
cel care urmează. Dacă și-ar fi petrecut ceva timp citind Istoria celor ttrei regate, așa cum a făcut Mao, poate că ar fi prevăzut planurile conducătorului său. Pentru a-l mulțumi pe Mao, pe 8 mai, sub pseudonimul Gao Ju - Torța cea Înaltă - am publicat un articol intitulat „Către gruparea de partid anticomunistă: Foc!” Este primul meu articol publicat după treizeci de ani. Devine subiectul de discuție al națiunii. Peste tot se aud strigăte de Să-l apărăm pe tovarășul președinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
aer. Peste noapte, verdele grădinii imperiale se transformă în galben. Trunchiurile dezgolite ale copacilor se înalță spre cer ca niște țepi. În Sala Portului Pescarilor, Doamna Mao Jiang Ching găzduiește o petrecere de adio. Lămpile din bronz în formă de torță luminează puternic sala. E trecut de miezul nopții. Doamna Mao își delectează oaspeții cu o cină bogată și cu filmul ei de operă aflat în curs de realizare. După vizionare, se aprind iar luminile și gazda se ridică în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
oglindă. Eram el, care nu plecase, eram el, care avea să se Întoarcă. Pentru mine ciuperca de sticlă a aeroportului Încă mai avea un aer festiv, de revelion, ce avea să fie Întâlnirea noastră, decât (recită) un ritual, povestea trecerii torței și a Încercării disperate de a o prelua, fraza asta e din ultima mea carte preferată, Jurnalul de la Păltiniș, mi-a Împrumutat-o Dudu pentru o săptămână, maică-sa are un șmen cu librăreasa de la standul de cărți al facultății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
prost, avea coșmaruri. Noaptea imaginile luau locul gândurilor. Totul devenea sentiment, senzație imediată, halucinație. Trăia cu intesitate violentele evenimente din timpul revoltei ienicerilor. Alerga pe străzi pline de sânge... Fugea îngrozit de strigătele urmăritorilor... Vedea palatul vizirului arzând ca o torță uriașă pe cerul nopții și reflectarea înspăimântătoare a incendiului pe oglinda întunecată a mării... Nimerea în piața At Meidani... Își căuta capul în mormanul macabru de capete tăiate ridicat acolo... Urmăritorii lui se apropiau... Încerca să se cațere pe obeliscul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
periculoase, la ce trebuiau să fie atenți, ce întâmplare neaștepată putea să apară? Nu erau în siguranță. Și, în plus, trebuiau să fie atenți la maimuțe. Ce vor face în continuare? La cel mai mic foșnet în noapte, luminau cu torțe strălucitoare copacii; deseori, Sampath se trezea din cauza sclipirii unei lumini de căutare. Ce bine ar fi dac-ar adormi paznicii ăștia în post, așa cum știu numai paznicii, se gândea Sampath. Dar nu, grupul acesta era o brigadă de insomniaci, neobosiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
să nu se mai aventureze niciodată pe-afară, Omar reușește să se ridice fără ajutorul nimănui. Merge drept, În tăcere; Înfățișarea semeață Îi acoperă ca un văl cuviincios veșmintele sfâșiate și obrazul plin de sânge. În fața lui, străji Înarmate cu torțe deschid calea. În urmă-i vin agresorii, apoi alaiul de gură-cască. Omar nu-i vede, nu-i aude. Pentru el, străzile sunt pustii, pământul e lipsit de zgomote, ceru-i fără nori, iar Samarkandul rămâne acel loc de vis pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mongol care a venit să-i atragă, În câteva vorbe, atenția, avea trupul acoperit În o armură solidă, cu margini roșii, și capul apărat de un coif care se lățea spre ceafă asemenea unor plete desfăcute. În mână purta o torță. Ca să arate mai bine că era grăbit, apropie flacăra de un vraf de suluri prăfuite. Istoricul nu stărui, luă În mâini și la subsuoară tot ce putea să ducă, fără să Încerce să facă nici cea mai mică selecție și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
undeva din preajmă. Cu o curiozitate dublată de inconștiență, ne-am Îndreptat spre locul de unde porniseră zgomotele. Ca să vedem Înaintând, cam la o sută de metri, o mulțime care vocifera: praf, fum, o pădure de ciomege, de puști și de torțe aprinse, strigăte pe care nu le Înțelegeam, pentru că erau În azeri, graiul turcic al oamenilor din Tabriz. Baskerville se străduia să-mi traducă: „Moarte Constituției! Moarte Parlamentului! Moarte ateilor! Trăiască șahul!” Zeci de locuitori fugeau În toate direcțiile. Un bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
măsor. În stânga era o crăpătură lungă de douăzeci de centimetri, cu multe brațe, ca fluviile din America. Acolo fugiseră Huck și Tom pe o plută, ca și sclavul Jim. Dincolo, lângă țeava de calorifer, era insula unde îi căutaseră cu torțe și așa mai departe. Am închis mai întâi un ochi, apoi pe celălalt și priveliștea a sărit încolo și încoace. Vaporul a trecut pe lângă mine greoi, purtat de roțile lui mari cu palete, curentul apei a devenit vijelios, pleoapele mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
care îmi place cel mai mult din scrierile de la Lachiș, toată dimineața am încercat să mi-o amintesc, iar acum mi-a venit pur și simplu, Ascultă, Doamne, strigăte de pace, acum și aici, acum și aici, pentru că noi păzim torțele de pe Lachiș, pe care ni le-a dat Dumnezeu, pentru a nu se vedea Azeca. Ascult fără interes, ce mă interesează pe mine acum niște scrieri antice, numai de ar fi liberă, de ar ajunge repede, o voi lăsa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Ascultă, Domnul Dumnezeul meu, strigăte de pace, acum și aici, acum și aici, ce sclav al Tău și-a amintit, Domnul meu, lucrarea Ta, ce sclav trimis să-ți amintească, ascultă, Domnul Dumnezeul meu, strigăte de pace, pentru că noi păzim torțele de pe Lachiș, pe care ni le-a dat Dumnezeu, pentru a nu se vedea Azeca. Odată îmi aminteam tot ce stă scris în fiecare palmă de pământ, acum totul mi se amestecă în minte, zâmbește el ca pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
încerc să par interesată, iar el îmi explică serios, Azeca este un oraș fortificat, aflat nu departe de Lachiș, în drum spre Ierusalim, și, din câte se pare, fusese cucerit de către babilonieni, prin urmare, nu se mai puteau aprinde acolo torțe, așa că zidurile fortificate trebuiau să păzească torțele din Lachiș, el gesticulează deja plin de entuziasm, îmi desenează harta pe spuma fină care plutește între noi, iată Lachișul, iată Azeca și iată micuța fortăreață din care au fost trimise scrierile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
explică serios, Azeca este un oraș fortificat, aflat nu departe de Lachiș, în drum spre Ierusalim, și, din câte se pare, fusese cucerit de către babilonieni, prin urmare, nu se mai puteau aprinde acolo torțe, așa că zidurile fortificate trebuiau să păzească torțele din Lachiș, el gesticulează deja plin de entuziasm, îmi desenează harta pe spuma fină care plutește între noi, iată Lachișul, iată Azeca și iată micuța fortăreață din care au fost trimise scrierile și iată și Ierusalimul, care va fi distrus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Lenoir, cu varietatea lui de roți dințate. Nu, cel mult, acum, că lumina scădea și pătrundea apoasă prin vitraliile cenușii, mă cuprindea din nou teama să mă ascund printre animalele acelea și să le regăsesc apoi pe Întuneric, la lumina torței mele electrice, renăscute În tenebre, gâfâind Într-o respirare greoaie, telurică, oase și viscere fără piele pe ele, scrâșnitoare și fetide de bale uleioase. În acea expoziție, pe care Începeam s-o găsesc imundă, de organe genitale Diesel, de vaginuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sarcofăgel gen ora sfârșitului, un tron, un fotoliu stil 1600, fals, patru scaune desperecheate gen banchet servit la șeriful din Nottingham, lumânări, lumânărele, lumânăroaie, totul plin de o ardoare foarte spirituală. În fine, intră șapte novici În sutănele roșii cu torțe, apoi preotul oficiant, care pare să fie directorul de la Picatrix - și-l mai chema și Brambilla, zeii să-l ierte - cu niște valtrapuri roz și oliv, și apoi pupila, sau medium-ul, pe urmă șase acoliți Îmbrăcați În alb, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-l Învăț să cânte imediat la trompetă, imediat ce-o să poată sufla. 57 În fiecare al treile copac, pe ambele laturi, era atârnat un felinar, și o minunată fecioară, Îmbrăcată și ea În albastru, le aprinsese pe toate cu o torță strălucitoare, iar eu am adăstat, mai mult decât era nevoie, să admir spectacolul, care era de o frumusețe nespusă. (Johann Valentin Andreae, Die Chymische Hochzeit des Christian Rosencreutz, Strassburg, Zetzner, 1616, 2, p. 21) Pe la amiază, Lorenza veni la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Cum ajunserăm la poalele costișei, intrarăm pe un platou unde erau parcate multe mașini. „Aici ne oprim”, zise Agliè, „și ne continuăm drumul pe jos”. Asfințitul se transforma de-acum În noapte. Urcușul ne apărea În lumina unei mulțimi de torțe aprinse de-a lungul pantelor. E curios, dar despre tot ce s-a petrecut, din moment acela până noaptea târziu, am amintiri În același timp clare și confuze. Îmi reevocam totul alaltăseară În periscop și simțeam o atmosferă familiară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
quod semper. Inițierea e descoperirea unei philosophia perennis”. Tot filosofând așa, ajunseserăm În vârful teraselor, apucând pe o cărare din mijlocul unei grădini largi, care ducea către intrarea vilei sau a micului castel, ce-o i fost. La lumina unei torțe mai mari decât celelalte, montate pe o coloană, am văzut o fată Învăluită Într-un vesmânt albastru presărat cu stele de aur, care ținea În mână o trompetă dintr-acelea pe care le sună la operă heralzii. Ca Într-unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
evoca pe Scufița Roșie, dar Agliè, cu voce Încordată, Îl rugă să se abțină. În timp ce eram aproape să ieșim din crâng, am auzit voci Îndepărtate. În sfârșit ajunseserăm la marginile rariștii, care acum apărea luminată de luciri slabe, ca niște torțe, sau, poate, de lumânări care pâlpâiau aproape jos, pe pământ, niște scânteieri slabe și argintii, ca și cum o substanță gazoasă ar fi ars cu un fel de răceală chimică În baloane de săpun ce pluteau pe deasupra ierburilor. Agliè ne spuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ridicase un mic rug piramidal. Garoafa l-a aprins cu un lemn luat din focul mare și, cu ochii lărgiți, am privit cum primele pale gălbui se lipesc de corpul păpușii, cum mâinile și picioarele încep să ardă ca niște torțe, cum din corp iese un fum gros. În câteva secunde Zizi dispăru într-un înveliș de foc. Sfoara se aprinse și ea si se rupse, iar păpușa se prăbuși peste rug, unde arse multă vreme, până se prefăcu într-un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
era chiar sub semafor, și l-am văzut cum s-a aprins de sus până jos, cum i s-au aprins, în aceeași clipă, umbrela, și pălăria, și hainele. Dacă n-ar fi fost ploaia, ar fi ars ca o torță... Nu știu dacă mai trăiește. - Și chiar dacă mai trăiește, ce-o să facem cu el? Era o voce depărtată, obosită, și, i se părea, amară. - Cine știe ce păcate o fi având, să-l trăsnească Dumnezeu chiar în noaptea de Înviere, și chiar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Aha, interesant, zic. Dar n-ai cumva idee cu ce- și aprindeau romanii țigările alea igienice? mai zic și-mi privesc vîrful neaprins al țigării pe care o strîng Între buze. — Ba da. Cre’ că, spre deosebire de tine, umblau cu o torță la ei. Pentru o clipă se face liniște. — Auzi, dar tu insinuezi că put, zic, ridicînd brațul și Încercînd să-mi apropii nasul de subțioară. — Tu? Nu știu, ăăău... visam... Puți a grătar. Pleoapele i se trîntesc la loc, grele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la sânul tău. Când voi fi fost doborât și înfrânt și izgonit. Ei bine, am venit. — O, George... Sunt doborât și înfrânt și izgonit, dar parcă nici nu-mi pasă... e ca un triumf... e cu surle și trâmbițe... și torțe și focuri de artificii și cascade de lumină... e ziua eliberării, Diane... îi auzi cum aclamă? Știu cu toții că noi am câștigat. Umple-ți, paharul, iubito, și să bem pentru libertate! Au vrut să ne frângă, dar nu ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sisteme legislative pentru orientarea suporterilor, cărora le este interzisă devianța: a) să introducă sau să încerce introducerea în arena sportivă sau în orice alt loc de desfășurare a unei competiții sau a unui joc sportiv: băuturi alcoolice, făclii, artificii, petarde, torțe, recipiente, materiale explozive, incendiare ori fumigene, substanțe toxice, halucinogene, iritant-lacrimogene sau paralizante, dispozitive pentru șocuri electrice, corpuri contondente, cuțite, pumnale, șișuri, castete ori asemenea obiecte ce pot fi folosite la acțiuni de tulburare a ordinii publice sau care pot conduce
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
i-am văzut fața ciuruită de vărsat, sprâncenele spălăcite, ochii reci, de broască, și gușa. O gușă mare pe care o purta sub barba roșie ca pe un medalion. Părea plictisit de prezența mea acolo și mă lumina cu o torță a cărei flacără îi ascundea o parte din trup. Îi distingeam bine doar capul și picioarele crăcănate. Nu îndrăzneam să zic nimic, așteptam. Am observat că avea pungi mari sub ochi și că îi zvâcnea puternic jugulara, încît credeai că
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]